1,916 matches
-
de călătorie, documentare, corespondență și a tuturor contactelor intelectuale, prin asigurarea libertății de creație și cercetare, prin desființarea reală a cenzurii și normativelor care paralizează tot mai mult viața spirituală a țării. Această cultură respinge categoric concepția primitivă și profund reacționară conform căreia rolul literaturii și artei este doar de a face educație și propagandă, redusă numai la un simplu instrument ideologic. Adevărații oameni de cultură români, devotați culturii patriei lor (mulți dintre ei și ordinii sociale existente, în calitate de membri de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acest cadru de nici o propagandă electorală, ci de reafirmarea, perfect legitimă, a unor poziții strict ideologice.) în această perspectivă, inactualitatea vorbind foarte eufemistic a concepției lui Constantin Noica este mai mult decât evidentă. Ceva vetust, prăfuit, evităm pe cât posibil cuvântul reacționar etc., circulă prin toate textele de acest tip, șoptite parcă la ureche, în stil inițiatic-mistic, ale lui Constantin Noica. Nu ne face nici o plăcere să recunoaștem acest lucru. 3. Intrăm acum dar trebuie s-o facem într-o zonă și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îl dorim democratic și de centru, înseamnă a continua de fapt o ideologie și o cultură de dreapta în condiții radical schimbate: democratice, liberale, centriste, decis proeuropene. Deci continuarea mitului și a orientărilor sale riscă să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fie tradus fără întârziere într-una din revistele noastre cu preocupări de ideologie literară. Ar lămuri, fără îndoială, multe probleme și ar risipi și mai multe aproximații și eseisme. Autorul este o frumoasă figură intelectuală și civică. 3. Este literatura reacționară ? Se pare că unul din semnele cele mai caracteristice ale epocii neoalexandrine pe care o trăim, în domeniul literaturii și al studiilor literare, este părăsirea problemelor centrale în favoarea celor secundare. Citește: minore, marginale, colaterale etc. Iată de ce lectura ultimei cărți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
două ori ca să-l înțeleg bine și să-l asimilez și am ajuns la concluzia că nu pot să nu dau dreptate cu cuvintele mele autorului. Se cer totuși unele explicații de ordin terminologic și semantic. Ce înseamnă de fapt reacționar și totdeauna? Problema, vom vedea imediat, nu este chiar foarte, foarte simplă. Noțiunea de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine și orice este împotriva progresului (identificat mecanic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că nu pot să nu dau dreptate cu cuvintele mele autorului. Se cer totuși unele explicații de ordin terminologic și semantic. Ce înseamnă de fapt reacționar și totdeauna? Problema, vom vedea imediat, nu este chiar foarte, foarte simplă. Noțiunea de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine și orice este împotriva progresului (identificat mecanic cu ideologiile de stânga, ceea ce este complet fals), prin atitudini conservatoare și verbi gratia contrarevoluționare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordin terminologic și semantic. Ce înseamnă de fapt reacționar și totdeauna? Problema, vom vedea imediat, nu este chiar foarte, foarte simplă. Noțiunea de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine și orice este împotriva progresului (identificat mecanic cu ideologiile de stânga, ceea ce este complet fals), prin atitudini conservatoare și verbi gratia contrarevoluționare. Pentru Virgil Nemoianu (ca și pentru noi, de altfel, care gândim și scriem într-un alt context
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
autoritare, oficializate, represive. Orice sistem politico-social și scară de valori corespunzătoare, care la rândul său se fixează, se stabilizează și respinge modificarea, evoluția, transformarea într-un sens sau altul devine automat conservator, monolitic și totalitar. Pe scurt, nu mai puțin, reacționar. El poate suferi atacuri cum observă și criticul nostru atât de la dreapta, cât și de la stânga (p. 20). Dar, ori de câte ori, indiferent de ideologia ce-l motivează și de la care se revendică, sistemul devine conservator și represiv, el se transformă în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cum observă și criticul nostru atât de la dreapta, cât și de la stânga (p. 20). Dar, ori de câte ori, indiferent de ideologia ce-l motivează și de la care se revendică, sistemul devine conservator și represiv, el se transformă în mod implicit într-unul reacționar și contrarevoluționar. Deci dictaturile de orice tip, fie de dreapta sau de stânga, sunt în mod esențial reacționare. Orice regim neototalitar la fel. Democrația totalitară a regimului Iliescu-Roman este, de pildă, în mod evident în net progres față de regimul Ceaușescu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ideologia ce-l motivează și de la care se revendică, sistemul devine conservator și represiv, el se transformă în mod implicit într-unul reacționar și contrarevoluționar. Deci dictaturile de orice tip, fie de dreapta sau de stânga, sunt în mod esențial reacționare. Orice regim neototalitar la fel. Democrația totalitară a regimului Iliescu-Roman este, de pildă, în mod evident în net progres față de regimul Ceaușescu. Dar reacționară, deoarece frânează, eufemistic spus, forțele cu adevărat înnoitoare, profunde ale societății românești postceaușiste. Să rămânem însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contrarevoluționar. Deci dictaturile de orice tip, fie de dreapta sau de stânga, sunt în mod esențial reacționare. Orice regim neototalitar la fel. Democrația totalitară a regimului Iliescu-Roman este, de pildă, în mod evident în net progres față de regimul Ceaușescu. Dar reacționară, deoarece frânează, eufemistic spus, forțele cu adevărat înnoitoare, profunde ale societății românești postceaușiste. Să rămânem însă, deocamdată, doar la literatură... Care este din acest punct de vedere situația secolului XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înnoitoare, profunde ale societății românești postceaușiste. Să rămânem însă, deocamdată, doar la literatură... Care este din acest punct de vedere situația secolului XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost în acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
imediat reprimată. Rolul său propagandistic subversiv și de tovarăș de drum s-a încheiat (vezi represiunea avangardei și a formalismului în U.R.S.S., stalinismul, jdanovismul și celelalte, caz tipic, dar nu numai). Avangarda de orice tip continuă deci să rămână reacționară din perspectiva oricărei ordini oficiale devenită conservator-opresivă. Toate acestea sunt binecunoscute, deși Virgil Nemoianu le încadrează, informat și cu claritate, într-un sistem coerent de explicații. Contribuția reală a studiului său pare a sta însă în altă parte. Se afirmă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
burgheză (pp. 11-12). Dar la fel de bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un adevărat invariant al literaturii. Literatura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul schimbat) un adevărat invariant al literaturii. Literatura irită, provoacă, este prin definiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceste calități oficiale. Deși ele singure, în realitate, îi legitimează existența socială și (deci) literară. Ne exprimăm intenționat, pentru claritatea ideilor, în modul cel mai direct cu putință. Orientarea unui astfel de personaj nu poate fi deci decât profund conservatoare, reacționară în sensul propriu al cuvântului structural și definitiv antireformistă. El detestă, din instinct de conservare, în primul rând, spiritul critic, orice poziție independentă, dizidența de orice fel, în ordinea ideologică și culturală, pentru a ne menține doar în acest plan
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1990. 2. Literatura și politica, in: Jurnalul literar, I, 47, 26 noiembrie 2 decembrie 1990. 1 Interrelations of Literature. Edited by Joseph Pierre Barricelli and Joseph Gribaldi (New York, The Modern Language Association of America, 1982), pp. 123-149. 3. Este literatura reacționară?, in: Jurnalul literar, I, 43, 29 octombrie 4 noiembrie 1990. 1 Virgil Nemoianu, A Theory of Secondary. Literature, Progress and Reaction (Baltimore and London, The Johns Hopkins University Press, 1989), 242 p. 2 Un text al nostru, imediat după 1989
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
curând pe prestigiul victoriei împotriva lui Napoleon decât pe măsuri interne eficiente. Flexibilitatea și agerimea de care au dat dovadă în politică le-a permis să-și mențină majoritatea parlamentară până la 1830. în sânul partidului se confruntau mai multe facțiuni: reacționarii, în frunte cu lordul cancelar Eldon și ducele de Wellington, moderații, în jurul primului ministru Liverpool și a ministrului de externe Castlereagh, și progresiștii, printre care Canning și Huskisson erau figurile cele mai proeminent. Deși guvernată de conservatori, în comparație cu despotismele care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îl informa despre ultimele evoluții din Rusia și Turcia. Conform acestuia, țarul Nicolae își luase angajamentul că „dacă Imperiul otoman s-ar desface în bucăți, să nu-și aproprieze nici măcar un sat din el”. Deși între Anglia liberală și Austria reacționară existau mari diferențe de opinii, în ce privește chestiunea orientală interesele lor coincideau: împiedicarea înaintării Rusiei către Strâmtori și păstrarea integrității Imperiului otoman. Atitudinea de expectativă a Angliei s-a schimbat doar când Palmerston a avut pe masă principalele prevederi ale Tratatului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care le-a rezervat-o Suleiman Pașa: „Câțiva dintre boierii care formează partidul numit reacționar au fost la Giurgiu și l-au văzut pe Pașă, dar se pare că i-a primit foarte rece și le-a vorbit pe ton distant, spunând că Guvernul sultanului este foarte interesat de bunăstarea Principatului care poate fi realizată
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
contacte pe care le-a avut cu personalitățile moldovene, căutând să înțeleagă cât mai repede evenimentele efervescente care se petreceau. Și el informa Londra asupra disensiunilor dintre caimacamii unioniști, A. Panu și V. Sturza, pe de o parte, și cel reacționar, Șt. Catargi, pe de alta. Colquhoun găsește timpul, în acest iureș de evenimente, să se preocupe și de chestiuni consulare. Astfel, la 1 decembrie 1858, el a trimis o notă ministerului de externe al Moldovei, în care se arăta că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Imperiului otoman și pentru restabilirea suveranității Porții asupra Principatelor. Din acest punct de vedere, el sa deosebit de consulii Franței, cărora li s-au acordat și anumite prerogative politice. într-o a doua etapă, Colquhoun s-a identificat cu obiectivele forțelor reacționare din Principate, acționând pentru împiedicarea Unirii. El a îmbrățișat teza lui Stratford Canning care sustinea că „Unirea ar fi fatală Turciei”. în fiecare ocazie pe care a avut-o, el a susținut imposibilitatea realizării Unirii și inoportunitatea adresării unei asemenea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să intre În partid. tata avea origine socială sănătoasă, ar fi fost o achiziție bună; și ar mai fi spălat oarecum „păcatele” biografice ale mamei, ce provenea dintr-o familie deloc pe placul autorităților, foști exploatatori și purtând eticheta de reacționari. Părinții erau intimidați, speriați, dezorientați. tata era un om slab, mama fricoasă, trecuse prin multe, oare cum de au rezistat (și atunci, și mai târziu)? Vizita aceasta istorică, evocată adesea În familia noastră, a fost urmată de multe consecințe. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vizita pe dr. Georgiade la Biblioteca Academiei cu care „are convorbiri particulare”. Lista lui de lucrări, conținută În dosarul de Securitate, este importantă. Dar În 1961 este reținut, apoi arestat și Învinuit de „uneltire contra ordinei sociale”: avea „concepții profund reacționare, regretând regimul burghezo-moșieresc, privind cu ură prefacerile care au avut loc În țara noastră după 23 august 1944” și a Încercat să „defăimeze rânduirea democratică din țara noastră (...) În discuțiile purtate la C. Botez acasă”. Deci discuții private, la domiciliu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dispozitiv de ascultare, se pătrunsese pe la vecini, un șofer, membru PMR, pentru a se efectua tO (e vorba de mijloace tehnico-operative de ascultare a convorbirilor). Este acuzat, Împreună cu un fost comandor, Vizanty, fratele soției, ca „fiind pătrunși de concepții profund reacționare și regretând regimul burghezo-moșieresc, privind cu ură prefacerile care au avut loc În țara noastră după 23 august 1944”, au Încercat să „defăimeze rânduirea democratică din țara noastră... În discuțiile purtate la C. Botez acasă”. Deci doar discuții private, la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]