99,695 matches
-
mult în afara teritoriului etnic al Ucrainei (...), așa că ei sunt de regulă încorporați în alte culturi etnice. Ca sa nu mai menționăm pe aceia care din punct de vedere etnic nu sunt ucraineni, dar sunt născuți pe pământ ucrainean și în mod real inseparabili de acesta, precum scriitorii Serghei Bulgakov, Șalom Alehem, poetul Paul Celan, compozitorii Reinhold Glier, Serghei Prokofiev, Karol Szymanowski..." Este greu de crezut că acest citat este extras dintr-o scriere de după anul 2000. Mentalitatea sa rămâne ancorată mai degrabă
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
toți o foloseau (mai mult sau mai puțin) la fel. Așadar, timp de nouăsprezece veacuri (istoria cunoscută nouă mai bine - fiindcă Biblia devansează era creștină), narațiunea l-a respectat, ba chiar l-a răsfățat pe cititor (excepțiile - prea puține, dar reale - confirmă regula). Punctul forte al istoriei imaginare era ce și cum se întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina ea? Convenția limbajului, așadar, se sprijinea pe o altă convenție (o prezumpție de care nimeni nu se îndoia): am
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
încercările de evadare cu sufletul măcar, să nu întâmpine, din prea multa delicatețe, opreliști. Cărțile sale de poezie, din câte știu, opt la număr, sunt tot atâtea gesturi de a depăși cu bine și cu demnitate întâmplări de o cruzime reală. Mărturisește într-una din epistole: "Mă întreb pentru ce mi s-a dat și această încercare? Ca să fie posibilă întâlnirea noastră în revistă? Deci cărțile mele sunt trepte spre dumneavoastră? Jar și lebădă n-ar fi existat fără Manual de
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei ferestre în geamul căruia un cerc roșu ne indica nouă, telespectatorilor răvășiți de-o curiozitate ajustată cu frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai amintiți? A, era vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu, îmi zicea Haralampy emoționat, oare generațiile viitoare vor ști să aprecieze cât de încordați așteptam noi telejurnalele și mai
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
vorba de o carte autobiografică. Este și nu este autobiografică. Aș spune că mă inspir din realitatea personală, dar de fapt ceea ce se întâmplă în Penultima călătorie, personajele, nu au nimic de-a face cu viața mea. Unele situații sunt reale, le-am trăit sau s-au petrecut în casa mea, dar au servit ca materie primă pentru un proces alchimic făcând apel la fantezie, la o familie pe care am inventat-o. Acțiunea cărții se desfășoară în perioada stalinistă din
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
poate măsura/ credința băiatului ce și-a abandonat/ cîrjele în zăpadă și, rezemat/ de stînca înghețată,/ adoră un Christ încoronat cu nea și/ atîrnînd pe un crucifix răsărit/ în miezul unui pîlc de brazi/ ce închipuie, totuși,/ o biserică mai reală și mai la îndemînă/ decît catedrala semeață ce se profilează în valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
dar și de propriile-i aptitudini. Împlinirea acestor sarcini delicate depinde de instaurarea unui climat de empatie intelectuală și încredere reciprocă. Atunci cînd "curentul trece", cînd, altfel spus, relația magistru-discipol se convertește într-una de colegialitate și parteneriat, apare șansa reală ca perioada doctorală să devină cu adevărat formativă. Nu-mi fac iluzii, lucrul acesta se întîmplă rar, iar motivele sînt diverse: uneori tema lucrării e prost aleasă, ori candidatul e mai interesat de obținerea diplomei decît de valoarea tezei, ori
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
scrieri, după cum excesul de atenție pentru confrații din mediul cultural arată că respectul autorului pentru această zonă nu s-a ofilit deloc. Cred că "tabletele" adunate în acest volum trebuie citite, înainte de orice, ca literatură pură. Personajele, e drept, sunt reale. Dar ele sunt distribuite în roluri decupate din scenarii dinamitarde, fără ca identificarea cu eroii să fie de sută la sută. Excepțional scrise, mustind de aluzii culturale și de clin-d'oeuil-uri ce fac deliciul celor avizați, pot fi înțelese chiar dacă-ți
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
Primul Război Mondial și perioada tranziției de după căderea regimului comunist), văzută prin ochii unei femei din marea aristocrație, care a cunoscut toate avatarurile schimbărilor succesive de regim politic. Tentația cititorului e aceea de a vedea în persoanejele acestui roman oameni reali, biografii identificabile la scara istoriei, abia camuflate în spatele unei onomastici fictive. Din relația acestor personaje cu personalitățile istorice apărute în roman cu numele lor reale și, mai ales, din faptele și destinul lor la scara istoriei românești, se pot lega
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
de regim politic. Tentația cititorului e aceea de a vedea în persoanejele acestui roman oameni reali, biografii identificabile la scara istoriei, abia camuflate în spatele unei onomastici fictive. Din relația acestor personaje cu personalitățile istorice apărute în roman cu numele lor reale și, mai ales, din faptele și destinul lor la scara istoriei românești, se pot lega firele capabile să ducă spre unele modele identificabile în istoria mai veche sau mai recentă. Cum, însă, autorul precizează, chiar pe prima pagină, că "faptele
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
mai veche sau mai recentă. Cum, însă, autorul precizează, chiar pe prima pagină, că "faptele și întâmplările acestei cărți sunt imaginare", nu ne rămâne decât să îi respectăm voința și să le luăm ca atare, chiar dacă unele similitudini cu destine reale sar în ochi. Inevitabil, în centrul "istorisirilor" legate de existența Signorei Sisi stau cele două totalitarisme ale secolului XX, care au distrus viețile mai multor generații de români. Constantin Țoiu se străduiește să vadă lucrurile cu deplină luciditate, să reconstituie
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
Sau un simplu decupaj din prozaismul, mizerabilismul existenței noastre, în Epoca de Aur a penuriei generalizate? Realism ori suprarealism? Pentru cititorii mai vârstnici, prima variantă; pentru cei mai tineri, a doua. Nu doar că un text autentic își înghite contextul real, dar îl și face, până la urmă, de nerecunoscut. Publicului de ultimă generație ar trebui totuși să i se atragă atenția că domnul acela coleric și logoreic, pe care îl vedem mereu la televizor gesticulând și vociferând, întrerupându-l și contrazicându
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
înseamnă ați aminti. 1069. Care speranța în ruină nu a fost cândva un edificiu semeț? 1070. Orice întrecere cu natura deșertăciunii acestei lumi este o deșertăciune și mai mare. 1071. Numai somnul îți poate spune că mai există și vise reale. 1072. Rămâi în afara lumii și nu o lua în seamă dacă nu vrei să devii la fel de nebun că și ea. 1073. Lumea este un ospiciu unde fiecare nebun își impune normă să de normalitate. 1074. Bisericile sunt simbolul absurd al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru strâmt Norocul va petrece, Ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie! Antagonice, vizibile și invizibile, Densități și Vibrații, împletite în trei - că părul femeii - ca să țină, si apoi, împletite iar în trei, ca să dea 9 (NOUĂ) și să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc și frâu pentru imaginația păcătoasă aducerea aminte de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 235. footnote>, iar teama iadului<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> poate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
zămislire. Calitatea de persoană ne este conferită de Dumnezeu iar însuflețirea din momentul zămislirii nu este o axiomă, pe care o luăm ca atare pentru a avea un punct de plecare în demonstrația că avortul este crimă, ci un fapt real, demonstrabil. Aceasta este mărturia Bisericii în acest caz și anume că începutul ființei umane datează din momentul zămislirii, sau mai clar, al conceperii. Din acel moment ființa omenească este perfectă și unică. Este una, deoarece este totdeauna absolut aceeași în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de la familie sau de la societatea în care se găsește, ci sunt drepturi conferite de Dumnezeu. Părintele Profesor Ilie Moldovan vorbește despre păcatul avortului prezentându-l ca deicid, sau uciderea lui Dumnezeu. Este un mod metaforic de a vorbi, dar profund real. Felul în care Hristos - Domnul se identifică oarecum cu omul, copil sau adult, ne este descoperit de Mântuitorul Însuși în pilda Judecății viitoare. Într-adevăr, știm că El le va spune celor de-a stânga că flămând a fost și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
putea să o ajute este sprijinul afectiv și rugăciunile comunității din care face parte. Tăcerea și inactivitatea celor din jur nu ar reprezenta decât o modalitate de aprobare tacită a unor legi și practici imorale care amenință viabilitatea societății. Vindecarea reală a acestei femei nu poate apărea decât în urma unei căințe adânci și de durată, iar semnul iertării ei de către Dumnezeu este tocmai ura față de acest păcat. oamenii trebuie să înțeleagă că, avortul, sterilizarea, contracepția și fecundarea artificială sunt păcate, iar
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea ideală a dorinței este ἀπάθεια, aceasta nu echivalează cu dispariția dorinței. Απάθεια devine astfel nu absența dorinței, ci eliberarea de orice impuls sau pasiune materialistă<footnote Ibidem
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine pentru natura spirituală a omului ca această dorință să fie satisfăcută. Moise a dorit să-L vadă pe Dumnezeu „nu după puterile sale”, ci după ființa reală a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu ar satisface o rugăminte care ar duce la sfârșitul dorinței omului față de El<footnote De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Mai curând, pe măsură ce progresează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea: nu reprezintă o dezamăgire să nu-ți atingi niciodată scopul, să „te afli mereu pe drum”? Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție, cât și dorință din ce în ce mai mare. Când Moise a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față”, Sfântul Grigorie explică mai întâi că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
asemăna cu Serenus Zeitblom scriind despre Adrain Leverkühn, căci și Eliade este un fel de Doctor Faustus. 6. Pentru capitolul Imposibila mărturisire, legat de o întrebare inevitabilă. 7. Pentru detalii: de pildă câți știau, înainte de a citi cartea, că data reală a nașterii lui Elide este 13 martie, dar, apăsat de simboluri încă din copilărie, el a preferat 9 martie, ziua celor ,40 de mucenici". 8. Pentru felul în care-și încheie cartea, fără să apere sau să cheme la judecată
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]