2,414 matches
-
Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, va fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași ra tiuni a speciei, precum cele care sunt generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării speciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asemănarea formei agentului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are loc prin asimilare, [căci] asemănarea în modul ei de a fi natural nu produce cunoașterea, ci mai mult o împiedică; din acest motiv, orgă nele de simt trebuie să fie deposedate de speciile obiectelor sensibile pentru a le putea recepta în acord cu modul de a fi spiritual care produce cunoașterea. Concluzia lui Robert Pasnau cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habet esse extra videntem (III Super Sent., d. 14, q. 1, a. 2, qc. 2, co.). [...] deoarece ceea ce este văzut în mod propriu [este] ceea ce are un mod de a fi în afara celui ce vede. (ÎI.2.19.) Species enim recepta în intellectu possibili non habet se ut quod intelligitur. Cum enim de his quae intelliguntur sînt omnes artes et scientiae, sequeretur quod omnes scientiae essent de speciebus existentibus în intellectu possibili. Quod patet esse falsum: nulla enim scientia de eis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod omnes scientiae essent de speciebus existentibus în intellectu possibili. Quod patet esse falsum: nulla enim scientia de eis aliquid considerat nisi rationalis et metaphysica. Șed tamen per eas quaecumque sunt în omnibus scientiis cognoscuntur. Habet se igitur species intelligibilis recepta în intellectu possibili în intelligendo sicut id quo intelligitur, non sicut id quod intelligitur: sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus. Id vero quod intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caldă decât Obelix, care, fiind scăpat când era mic în oală cu poțiune mă gică, are o rezistență crescută la factorii externi. Miezul informațional al speciei, forma căldurii, este aceeași, rămâne neschimbată, insă felul în care cele două personaje le receptează și le resimt diferă. Ultima trăsătură a realismului din cadrul modelului obiect al speciilor sensibile este faptul ca speciile pot fi atât în obiectul extramental, cât și în organele de simt ale subiec tilor cunosca tori. În obiect, specia este în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliquid, recipit illud secundum suum modum. Et sic sensus communis nobiliori modo recipit quam sensus proprius, propter hoc quod virtus sensitiva consideratur în sensu communi ut în rădice, et minus divisa. Neque oportet, quod per aliquam actionem sensus communis species recepta în organo fiat în ipso: quia omnes potentiae partis sensitivae, sunt passivae; nec est possibile, quod una potentia sit activă et passiva. Considerandum est etiam, quod sensus proprius habet discer nere inter contraria sensibilia, inquantum proprius participat aliquid de virtute
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în act [în obiectul sensibil exte rior] și în simțul propriu sunt doar în potenta. Dar sim tul propriu este mai nobil datorită puterii senzoriale, de unde [rezultă] și modul [sau] mai nobil de receptare fără materie: într-adevăr, orice receptor receptează în acord cu modul său [de a fi]. Și astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece puterea senzorială se raportează la el ca la o rădăcină și la ceva puțin divizat. Nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
percepe. Și pentru această percepție este necesar un principiu aparte, deoa re ce perceperea formelor sensibile are loc printr-o modi fi care declanșată de obiectul sensibil, si nu prin perceperea intențiilor sus-menționate. Pentru perceperea intenții lor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. [...] Trebuie considerat însă că, în ceea ce privește formele sensibile, nu există o diferență între om și alte animale, deoarece sunt modificați la fel de către simțurile exterioare. Cât despre intențiile susmen tionate, există o diferență, pentru că alte animale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
genere, pe când [părțile lui] Socrate sunt această formă și această materie. De aici se vede clar că mintea noastră nu poate cunoaște sin gularele în mod direct; dar [singularul] este cunoscut de noi în mod direct prin puterile senzitive care receptează formele obiectelor în organele de simt: și în acest fel le receptează sub dimensiuni determinate, în măsura în care conduc către cunoașterea materiei singulare. Așa cum formă universală conduce către cunoașterea materiei în genere, la fel formă individuală conduce către cunoașterea materiei determinate, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aici se vede clar că mintea noastră nu poate cunoaște sin gularele în mod direct; dar [singularul] este cunoscut de noi în mod direct prin puterile senzitive care receptează formele obiectelor în organele de simt: și în acest fel le receptează sub dimensiuni determinate, în măsura în care conduc către cunoașterea materiei singulare. Așa cum formă universală conduce către cunoașterea materiei în genere, la fel formă individuală conduce către cunoașterea materiei determinate, care este principiul indi viduatiei. Dar mintea este totuși unită cu singularele în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este un act al alegerii ce poate fi pus în practică și este rezultatul direct al conlucrării dintre intelect și puterea cogitativa (rațiunea practică). Rolul acesteia din urmă este, pe lângă acela de a furniza informații despre obiecte singulare, de a recepta și de a transmite gradul în care o acțiune poate fi realizată sau nu. Din cele spuse până acum putem extrage rezumativ următoarele funcții ale puterii cogitative: 1. pregătește imaginile sensibile, fără de care nu poate să existe nici un fel de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea acestora este instituită memoria, care este tezaurul acestor intenții. Un semn pentru aceasta este [faptul] că începutul reamintirii la animale se face prin intermediul unei astfel de intenții, de exemplu ceea ce este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la un loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio quasi thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată, funcția ei pasivă. Dincolo de faptul că este un receptacul al speciilor sensibile, imaginația are capacitatea de a produce imagini ale unor obiecte reale absențe, care nu se prezintă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici macar conștienți de lumea înconjurătoare. Eleonore Stump, încercând să explice rolul imaginilor în procesul cunoașterii umane, propune un exemplu foarte sugestiv: în lipsă imaginilor ne-am comportă asemenea pacienților care suferă de „vedere oarbă“, care, deși au capacitatea de a recepta impulsurile senzoriale și datele vizuale transmise de obiecte, nu au capacitatea de a le transmite mai departe cortexului; altfel spus, desi imaginile obiectelor extramentale sunt percepute, ele nu sunt conștientizate. Pacienții care suferă de „vedere oarbă“ fie nu recunosc fețele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru îndeplinirea unei funcții instrumentale în procesul cunoașterii. Rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
voi lua în considerare un exemplu care are sarcina de a îngloba întregul mecanism al cunoașterii umane descris până acum. Putem să ne gândim la subiectul cunoscător X care vede o bucată de citrin. În respectiva situație, simțurile sale externe receptează speciile sensibile ale citrinului (e. g. culoarea galbenă, textura lucioasa etc.). Receptarea speciilor sensibile produce în organele de simt corespunzătoare o modificare imateriala. Altfel spus, atunci când X percepe culoarea galbenă, o percepe fără materia de care este atașată în bucată propriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și orice minte umană este unită cu un trup, rezultă că tot ceea ce va fi perceput de o minte umană va fi individualizat datorită unirii cu materia determinată. Aceeași idee poate fi exprimată prin următorul argument: (1) orice lucru este receptat în acord cu modul de a fi al receptorului; (2) sufletul omului este unit cu trupul; (3) trupul este individualizat de materia determinată; (4) din 2 și 3 reiese că sufletul omului este individualizat prin unirea cu trupul; (5) din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al receptorului; (2) sufletul omului este unit cu trupul; (3) trupul este individualizat de materia determinată; (4) din 2 și 3 reiese că sufletul omului este individualizat prin unirea cu trupul; (5) din 1 și 4 reiese că ceea ce este receptat de suflet este re ceptat în mod individualizat. Dar, în același timp, nu trebuie uitat că, din punctul de vedere al conținutului informațional, formele vor fi la fel, stând una față de cealaltă într-un raport de identitate formală. Cea de-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la un exemplu. Simplă acțiune de a vedea un obiect, acțiune care, în mod normal, nu durează mai mult de câteva milisecunde, are în spate o serie întreagă de procese și mecanisme complexe ale cunoașterii, care permit ființei umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumite dimensiuni și care are caracteristici determinate. Această materie determinată este cea care își pune amprenta asupra oricărui obiect în componență căruia se află, inclusiv asupra formelor care se află în minte. Din acest motiv, doi subiecți cunoscători diferiți vor recepta în mod diferit speciile sensibile ale obiectului extern și, în consecință, vor abstrage specii inteligibile diferite, dar care, foarte important, vor avea același conținut, vor fi despre același obiect. Voi lua un exemplu mai la îndemână. Să presupunem că mințile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
omul naște om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum cele generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării spe ciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asema narea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelli gimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]