3,066 matches
-
e însă în întregime neatinsă de ridicol prin stereotipie, platitudinea gândirii și totala ignorare a forței transfiguratoare pe care trebuie s-o aibă poezia. Rămăsesem cu părerea că proza și comediile lui Alecsandri rezistă mai bine decât poeziile. Le-am recitit, atâta cât m-a ținut răbdarea, și nu am putut reține mare lucru. Unele din comedii poate că ar fi pretexte de spectacol amuzant, printr-o interpretare inteligentă, dar numai mizând pe parfumul vestigiului (mai ales lingvistic). Dar, cum spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
substanță. Geniul lui pare să se fi epuizat cu Plumb și Scântei galbene, pentru a nu mai da în cele trei culegeri ulterioare decât semnele unei pareze lirice. Această părere a fost și a mea până nu demult, când am recitit destul de stăruitor toate poeziile lui Bacovia. Mi-am dat seama că s-a întâmplat cu el un fenomen analog așa-numitei „perioade albe” a lui Grigorescu (la Grigorescu intervenind însă și faptul că „perioada albă” coincide și cu o stereotipare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
viitoare la concepția lui Rousseau, precum și propria sa concepție asupra civilizației, așa cum, de asemenea, a anunțat, nu-l voi mai sâcâi cu asemenea „incidente” care-i amână mereu intrarea în temă. Un singur lucru îi recomand în vederea acestor exegeze: să recitească atent Contractul social, căci autorul însuși spune într-un loc: „J’avertis le lecteur que ce chapitre (e tocmai cel despre guvernanți, n.m.) doit être lu posément et que je ne sais pas l’art d’être clair pour qui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fără să includ și alți poeți pe care-i admir, e fiindcă nu vreau să le fac recensământul. Deliberat l-am omis însă pe Nichita Stănescu, care îmi pare foarte supralicitat. Nu-i neg valoarea și am intenția să-i recitesc cele mai bune volume, după părerea mea Oul și sfera și Laus Ptolemaei, pentru a-mi verifica (și confirma, sper) buna impresie de la prima lectură. Cred însă că e în folosul lui să fie puțin scuturat (cordialmente) și trezit, până
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
contre la médiocrité”.* În adevăr, ce antidot mai sigur poate fi contra mediocrității decât acordul cu opera de geniu? A nu lungi vorba, a merge drept la țintă, a filozofa din mers, acestea erau, împreună cu a citi mereu și a reciti, premisele pe care s-a constituit opera de multe mii de pagini a lui Alain. La începutul studiului său despre Hegel, după vreo 20 de rânduri preliminarii, anunță brusc: „En route maintenant”. Și imediat: „La logique”. Felul acesta ostășesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Cicero, Suetonius, viețile pictorilor a lui Vasari, autobiografia lui Benvenuto Cellini, John Mandeville, Marco Polo, Memoriile lui Saint-Simon, Mommsen și istoria Greciei a lui Grote. Cea de-a doua categorie, la fel de Întinsă, ar cuprinde cărțile care merită să fie recitite, ca Platon și Keats. În „domeniul poeziei”, Wilde adaugă „maeștrii, nu menestreii”, În cel al filozofiei, „cercetătorii, nu savanții”. Acestor două categorii-cumul foarte banale, Wilde adaugă o a treia, mai surprinzătoare. Ea cuprinde cărțile pe care publicul e important de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
se face repede piere repede”; „Cine se grăbește curând ostenește”; Cine judecă pripit va regreta”; „Cu răbdarea treci și marea, dar cu răul, nici pârăul”.) „Tratăm pe oameni ca pe niște scrisori primite: le citim În grabă, dar nu le recitim.” (Voltaire) Cine rămâne obține. (Cine perseverează reușește: „Picătura mică sfărâmă piatra tare”.) Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți. (Orice succes cere tenacitate, străduință: „Dacă nu te apleci până la pământ, nu poți culege ciupercile”.) Răbdarea are și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mai mult decât oricine, preoții sunt cei care văd cu profund pesimism lumea așa cum este ea: nimeni nu e mai abil și mai vigilent decât ei când vine vorba de a surprinde statu-quo-ul și a-l formaliza. Pune mâna și recitește acel opus măreț al celui mai pur pragmatism (în care Dumnezeu nu este nici măcar numit, cu excepția formulelor), care sunt sentințele Tribunalului Sacru. Prin urmare, dacă eu sunt idealist, nu sunt catolic, iar dacă tu ești pesimist și pragmatic, ești catolic
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lit., I, 83-85; G. Mihăilă, Cronica episcopului Macarie, LRV, I, 168-171; G. Mihăilă, Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastaris și începuturile lexicografiei românești (secolele XV-XVII), „Studii de slavistică”, 1969; Dicț. lit. 1900, 525-526; Mazilu, Lit. rom., 280-304; Mazilu, Proza, 266-288; Mazilu, Recitind, I, 120-122, 165-168, 210-218, III, 23-28; Dicț. scriit. rom., III, 3-5. D.H.M.
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează subiacent și imnele, și baladele din culegerea Lumină de seară (2000), care încorporează și tehnica postmodernă a descrierii circumstanțelor în textul cu valoare simbolică: „recitesc înnoptând convorbirea cu gellu naum/ din contrapunct (12 mai 1992) și oarecum în/ stare de vis de altfel unii mai cred că poeții/ scriu într-o stare de vis (sau de grație se spune)/ g.n.”. O împăcare, o împlinire, o
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
pune, cum se zice, lumea în paradox și a dezlega paradoxul ideilor comune. Eliberat de obligația de a justifica estetic opera (operație ce rămâne în seama cronicarului literar), eseistul caută în operele pe care le citește și, mai ales, le recitește, temele sale. Ele acoperă un spațiu întins de probleme, de la discursul îndrăgostit al Marianei Alcoforado la discursul epic neîncheiat al Sufletelor moarte. Mi-au plăcut enorm aceste notații care-l dezvăluie pe N. Manolescu ca om, mai mult decât crede
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
L, 1995, 39; Sorin Preda, Gramatica tranziției: Nicolae Iliescu, „Distribuția a fost următoarea”, L, 1996, 6; Valeriu Cristea, „Iată cartea care îmi place”, CC, 1996, 3; Eugen Simion, Despărțirea de postmodernism, L, 1996, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 439-444; Bogdan Popescu, A reciti Addenda, CC, 2001, 12; Cristea-Enache, Concert, 196-199; Popa, Ist. lit., II, 918-919; Gheorghe Cușnarencu, Abatorul personajelor literare, „Magazin”, 2002, 2 mai; D.R. Popescu, „Depășirea interzisă”, „Cronica română”, 2002, 28 mai. M.S.
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
de reportajul literar. Originală, cu deosebite virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
tare a besearecei noastre pravoslavnice“42, s-a dovedit o replică la acel Catihism calvinic apărut în 1642 din Transilvania, acela care „strâmbeadză • Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, vol. I-II, București, 1987. • D. H. Mazilu, Recitind literatura română veche, I, București, 1994, p. 85. • Al. Duțu, op. cit., p. 159. • Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 783. • Miron Costin, Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ales, favorabilă părții maghiare, dar să facă și confuzii - nefiind familiarizată cu activitatea celor mai multe dintre personalitățile românești -, ce denaturează uneori concluziile 8. Ceea ce putem noi face în cadrul cercetării de față este să armonizăm unele dintre prezentările istoriografice uneori contradictorii, să recitim unele dintre documentele publicate ce fac referire la problematica privitoare la planurile de uniune româno-maghiară și să adăugăm, făcând apel la unele acte • Sherman David Spector, România și Conferința de pace de la Paris, Diplomația lui Ion I.C. Brătianu, Iași, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Română până în sec. XVIII, Craiova, 1983, 27-84; Ioan Cassian, Scrieri alese, tr. Vasile Cojocaru și David Popescu, îngr. și introd. Nicolae Chițescu, București, 1990; Gheorghe I. Drăgulin, Identitatea lui Dionisie Pseudo Areopagitul cu ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul), Craiova, 1991; Mazilu, Recitind, I, 11-14; Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete, tr. și introd. Dumitru Stăniloae, îngr. Constanța Costea, București, 1996; Gheorghe I. Drăgulin, Areopagitica. Dionisie Smeritul (Exiguul) și alți teologi străromâni în context european (secolele V-VI), București, 1998; Mihail Diaconescu, Istoria literaturii
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
chiar și cameră pentru pantofi. Luke mă privește cu un zîmbet cît casa. — Giles era foarte Încîntat de chestia asta. Mergem s-o vedem? M-am ambalat foarte tare cu casa asta! Și nu doar din cauza camerei pentru pantofi. Am recitit detaliile de zeci de ori, și parcă mă Închipui perfect locuind cu Luke acolo. Făcînd un duș În cabina de sticlă și calcar „Rainjet“... făcînd cafea În bucătăria Balthaup, cu aparatură de ultima generație... și poate apoi ieșind la o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939, 262-312. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 407-409; Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939; Ist. lit., I, 634-636; Negrici, Expresivitatea, 66-78; Dicț. lit. 1900, 392; Mazilu, Recitind, II, 420-422. C.T.
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
critică a reacțiilor noastre spontane. Sanda Cordoș: Dacă ne inviți să fim participativi, eu trebuie să spun că am o emoție foarte intensă de câte ori Îl citesc pe Cinghiz Aitmatov și că emoția aceasta Înlăcrimată am Încercat-o și când am recitit Aitmatov ca să scriu analiza din teza de doctorat. Corin Braga: Provocarea este dacă nu putem să imaginăm un discurs, nu neapărat critic, poate analitic, care să surprindă plânsul tău, un discurs nu ca reacție de cititor, ci ca reacție de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acum voi scrie o carte În care voi spune: „Fraților, n-ați Înțeles nimic, toate treburile astea sunt rezolvate, problemele sunt: a, b, c, și ele se rezolvă simplu: aici, aici, aici”. În momentul În care am Început să-i recitesc pe autorii pe care urma să mă „bazez”, mi-am dat seama că dilemele mele interioare de individ În postmodernitate nu sunt nici pe departe rezolvate, de nici un fel de soluție teoretică. Cartea asta e, de fapt, tensiunea. Și de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
situația, avea doar puterea În mână. A păcălit lumea. Ar trebui (și aici sunt de părerea lui Cornel), ar trebui să faci o carte de critic cultural, adică să aduci și inserția de realitate, s-o perceapă lumea, să o recitim și noi, care eram foarte tineri pe atunci. Ruxandra Cesereanu: Aș sugera și trei-patru pagini În care să faci efectiv o sinteză politică a epocii, a acelor ani de care te ocupi tu. Pentru cei tineri. Marius Jucan: Ai dreptate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spus. Iar dumneavoastră, ca personalitate, dar și ca generație, nici Într-un caz nu veți prelua răspunsul meu când eu voi veni la catedră și voi spune: acesta este răspunsul. Dumneavoastră veți căuta răspunsul dumneavoastră, care nu se conturează decât recitind textele. Acum, sigur, eu pot să vă dau răspunsul meu (simplificând, din păcate) În două fraze. Și acesta este: Marin Preda a fost un scriitor, un foarte mare scriitor; din păcate Însă, epoca, viața dusă Într-un regim totalitar l-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
existență, II, București, 1977, 293-299; Dicț. lit. 1900, 296-302; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, București, 1979, 165-172, 345-346; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 219-241; Scarlat, Ist. poeziei, I, 85-93; Manolescu, Istoria, I, 13-18; Mazilu, Recitind, I, 370-375, 407-415, II, 34-39, 56-58, 67-69, 113-115, 121-123, 148-152, 209-216, 451-453, 483-484; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 58-64, 207-210, 255-258; Păcurariu, Dicț. teolog., 148-150; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii românești, Iași, 1997
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
244-291, în LRM, 631-640. Repere bibliografice: Cartojan, Ist. lit. (1996), 56-57; P. P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, 1944, passim; Piru, Ist. lit., I, 14-15; Ivașcu, Ist. lit, I, 72-73; Dicț. lit. 1900, 356; Păcurariu, Ist. Bis., I, 424-428; Mazilu, Recitind, II, 11-12. Il. M.
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
literatura română din secolul al XVII-lea (1976), Cronicari munteni (1978), Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți (1981), Literatura română în epoca Renașterii (1984), Proza oratorică în literatura română veche (I-II, 1986-1987), Vocația europeană a literaturii române vechi (1991), Recitind literatura română veche (I-II, 1994-2000; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române în 1994), Literatura română barocă în context european (1996), O istorie a blestemului (2001) ș.a. - sunt contribuții de primă însemnătate în domeniul abordat. A îngrijit și prefațat numeroase ediții
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]