7,357 matches
-
pentru prejudiciul moral; ... (ii) 8.630 EUR (opt mii șase sute treizeci de euro), pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamantă cu titlu de impozit, sumă care trebuie plătită în contul bancar indicat de reprezentanta reclamantei; ... ... (b) că, de la expirarea termenului de trei luni menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată anuală egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
din cadrul Familiei ocupaționale de funcții bugetare ”Cultură” EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 3560/118/2023** Nr. de înregistrare a sesizării: 2006/1/2024 Data înregistrării sesizării: 23.09.2024 Conținutul sesizării: Privind dreptul reclamantei la plata salariului de bază maxim plătit în alte instituții din cadrul Familiei ocupaționale de funcții bugetare ”Cultură” conform Cap. II, lit. b) din Anexa nr. III a Legii nr. 153/2017. Minuta deciziei nr. 108 din 9 decembrie 2024 Respinge
COMUNICAT din 23 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272640]
-
la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare; Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte
COMUNICAT din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272627]
-
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 10006/3/2024; 1311/87/2023 Nr. de înregistrare a sesizării: 2021/1/2024; 1972/1/2024 Data înregistrării sesizării: 25.09.2024; 18.09.2024 Conținutul sesizării: Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004 cu indicele de inflație, în temeiul art. VIII alin. (2) din OUG nr. 226/2020, art. XLIII alin. (2) din OUG nr. 130/2021, art. XVIII alin. (3) din OUG nr. 168/2022 și art. XLI alin. (2
COMUNICAT din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272646]
-
la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare; Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte
COMUNICAT din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272646]
-
cu data de 16 noiembrie 2018 și în continuare, prin raportare la dispozițiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curții de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci doar plata diferențelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare 19,000. și Dacă, raportat la dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr.
COMUNICAT din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272680]
-
2178/1/2024 Data înregistrării sesizării: 09.10.2024 Conținutul sesizării: Dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la: – prev. art. 85 din Legea nr. 303/2004, în forma în vigoare de la data pensionării reclamantei (22.10.2018) conform căruia „(1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc
COMUNICAT din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272707]
-
cu data de 16 noiembrie 2018 și în continuare, prin raportare la dispozițiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curții de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci doar plata diferențelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare 19,000. și Dacă, raportat la dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr.
COMUNICAT din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272682]
-
opinii prezentate în secțiunea a III-a a prezentei decizii, s-a arătat că: Înalta Curte constată că, prin lege, s-a prevăzut în favoarea entităților ce dețin contracte de concesiune și/sau de prestări servicii încheiate anterior, printre care și reclamanta, dreptul de a primi 10.000 lei lunar pentru realizarea activităților de la art. 15 alin. (2) din OG nr. 42/2004. Acest drept există în virtutea legii, nu este condiționat și nici nu poate să fie condiționat de elaborarea normelor metodologice
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
308/91/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă în interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat și la principiile reglementate de art. 6 din aceeași lege, reclamanta - funcționar public în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală are dreptul la salariul maxim în plată în cadrul autorității cu luarea în considerare a majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești pentru perioada anterioară intrării în vigoare
COMUNICAT din 25 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272772]
-
alin. (2) și (4) și art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție. ... 16. Problema de drept care se ridică în speță este de a stabili dacă în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate (recursul declarat de reclamanta Elena Cârcei împotriva deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de reclamantă împotriva unei sentințe civile) sunt aplicabile dispozițiile privind procedura filtrării
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
care a fost invocată excepția de neconstituționalitate (recursul declarat de reclamanta Elena Cârcei împotriva deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de reclamantă împotriva unei sentințe civile) sunt aplicabile dispozițiile privind procedura filtrării recursului, abrogată începând cu data de 21 decembrie 2018 prin Legea nr. 310/2018, în condițiile în care această cauză privește un proces început anterior intrării în vigoare a Legii nr.
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
apel, care a avut loc în perioada 17-18 octombrie 2019, la Curtea de Apel Craiova. Prin urmare, faptul că prevederile contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 ar vătăma vreun interes legitim public nu dispensează pe reclamante de obligația de a justifica cererea de suspendare și anulare din perspectiva interesului personal, direct și actual. Cu toate acestea, în speța dedusă judecății, părțile reclamante invocă și argumentează, în esență, vătămarea interesului legitim public, susținerile acestora vizând ordinea de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
bine justificat Deși reclamantele aveau obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada existenței cazului bine justificat, întreaga argumentare privind, în realitate, fondul litigiului. Susținerile reclamantelor privind nelegalitatea art. 6 pct. 1 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 nu pot fi primite la soluționarea cererii de suspendare, sub pretextul că se tinde la înfățișarea cazului bine justificat, întrucât până la anularea sa actul
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
sănătății publice, determină dispunerea unor măsuri restrictive, instituite în vederea protejării cetățenilor. În acest context, Legea fundamentală impune statului să dispună măsurile necesare pentru a garanta asigurarea igienei și a sănătății publice [art. 34 alin. (2)]. Aprecierile pur subiective ale reclamantelor cu privire la eficiența măsurilor nu reprezintă veritabile critici de legalitate a prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, motiv pentru care consideră că se impune respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată. În concluzie, susținerile părților reclamante
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nefondate, nefiind îndeplinită condiția existenței cazului bine justificat pentru a fi dispusă suspendarea prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020. ... ii) Inexistența pagubei iminente În ceea privește existența unor pagube iminente care s-ar produce în patrimoniul reclamantelor ca urmare a aplicării prevederilor criticate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, și sub acest aspect, cererea este nemotivată. În aceste condiții, aplicând principiul proporționalității, prin cântărirea intereselor părților raportat la fiecare rezultat posibil, nu există
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
impune asigurarea preeminenței interesului public, prin respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl ocrotească, susținerile reclamantelor nu pot justifica suspendarea prevederilor contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020. În concluzie, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, iar susținerile părților reclamante nu sunt în măsură să susțină neoportunitatea aplicării prevederilor
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. Așadar, contrar alegațiilor reclamantelor, actele normative care fac obiectul acțiunii s-au emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și, în mod evident, nu conțin soluții legislative care să fie
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere va fi admisă. În privința excepției lipsei de interes invocate de către Guvernul pârât, Curtea de apel constată, pe baza argumentelor prezentate, că aceasta vizează în esență lipsa unei vătămări a intereselor legitime ale reclamantelor, în sensul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, fiind astfel o apărare de fond, și nu o veritabilă excepție de procedură, astfel încât aceasta apărare va fi analizată pe fond. Cu privire la
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
aceste argumente nu sunt de esența legalității măsurilor contestate, ele pot cântări în analiza proporționalității restrângerilor la care reclamantele au fost suspuse, din perspectiva justului echilibru ce trebuie să existe între scopul urmărit de Guvernul pârât și interesele concurente ale reclamantelor de a presta o activitate economică. În contrapondere, argumentele pârâtului vizează caracterul necunoscut al modului de manifestare a virusului, imposibilitatea asigurării unei reacții adecvate a sistemului medical din cauza noutății virusului și a modului diferit de manifestare, a contagiozității acestuia
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
și poate perturba grav funcționarea serviciilor esențiale. Or, limitarea răspândirii, la data adoptării măsurilor contestate, nu putea fi realizată în principal decât prin distanțare socială, protecție individuală din partea persoanelor, aspect care indirect se răsfrânge și asupra activității economice a reclamantelor. În lipsa unui tratament medical adecvat, măsurile de restricție adoptate gradual în funcție de rata de infectare apar ca necesare, fără o altă alternativă viabilă în raport cu scopul urmărit. În genere, în jurisprudența CEDO, principiul proporționalității recunoaște că drepturile
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
preocuparea de a asigura un just echilibru între exigențele interesului general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului este inerentă ansamblului Convenției (paragraful 89 din hotărâre). Prin urmare, măsurile de restricție impuse indirect activităților economice desfășurate de către reclamante respectă exigențele constituționale, conform art. 53 alin. (2) din Constituție, fiind necesare într-o societate democratică și proporționale cu situația care le-a determinat. Analiza caracterului discriminatoriu al măsurilor de restrângere, respectiv suspendare a activității economice În raport cu argumentele prezentate
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în care se prestează activitate este închis total sau parțial. De altfel, prin suspendarea activității economice pe perioade mari de timp, pârâtul afectează în substanța sa exercițiul dreptului, fapt interzis expres de norma constituțională precitată. Nelegalitatea măsurilor vizează strict situația reclamantelor, în calitate de operatori economici ce nu au în structura lor și spații destinate cazării persoanelor, astfel încât celelalte dispoziții contestate respectă cerințele de legalitate, astfel cum au fost analizate mai sus, mai ales că reclamantele nu au dezvoltat critici
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
le justifică interesul procesual, fiind fără relevanță argumentele Guvernului pârât. De altfel, pârâtul se află într-o gravă confuzie, încetarea efectelor dispuse prin hotărârile de Guvern adoptate succesiv, pentru perioade de 30 de zile, nu înlătură dreptul de acces al reclamantelor la o instanță, în condițiile și cu exigențele garantate de Legea nr. 554/2004 și art. 6 paragraful 1 din CEDO, în vederea verificării legalității restricțiilor impuse în prestarea unui drept fundamental. Or, cum s-a reținut, dreptul reclamantelor de a
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
acces al reclamantelor la o instanță, în condițiile și cu exigențele garantate de Legea nr. 554/2004 și art. 6 paragraful 1 din CEDO, în vederea verificării legalității restricțiilor impuse în prestarea unui drept fundamental. Or, cum s-a reținut, dreptul reclamantelor de a presta o activitate economică, în condițiile analizate, tinde a fi afectat în substanța sa, atunci când restricția vizează chiar suspendarea activității. Pe cale de consecință, în raport cu prezentele considerente, cererea de chemare în judecată va fi admisă
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]