KorAP: Find »[drukola/base=reeducare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...182 >

4,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

rezista la tortură. În 1952, reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii) i se Înscenează un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor, cum Îl numește un Înalt funcționar al aparatului de represiune) și câțiva dintre complici (optsprezece la umăr) sunt executați. Rezultatul reeeducărilor de la Pitești, Gherla și din alte spații carcerale unde s-a Încercat exportarea fenomenului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
traume fizice și psihice. Din documentele privitoare la ancheta lui Țurcanu și a lotului său de torționari (publicate În Memorialul ororii) reiese că schingiuirile au fost indicate și aprobate de autoritățile comuniste (deși acestea au pretins doar că au Îngăduit reeducarea, nu și că au ordonat-o) și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări de către Înalte autorități comuniste (Alexandru Nicolski este indicat adesea ca unul din personajele-cheie). Declarațiile reeducatorilor anchetați sunt În mod flagrant dirijate de anchetatori, doar

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
din personajele-cheie). Declarațiile reeducatorilor anchetați sunt În mod flagrant dirijate de anchetatori, doar astfel fiind posibilă amendarea oficială a experimentului de la Pitești drept un prilej de antrenare a unor spioni legionari intrași extrapenitenciari sau Încercarea de acreditare a ideii că reeducarea era o probă de călire a legionarilor vizând un antrenament terorist pentru rezistența În munți, iar marxizarea lor o trambulină pentru infiltrarea În posturi-cheie ale regimului comunist. Cea mai paradoxală acuză de la proces a fost aceea de a proiecta asupra

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
pe călăi; cum altfel decât printr-o absurditate ar fi putut Puterea să justifice sadismul și zelul torționarilor!? Astăzi se știe că o mare parte dintre capii Securității și ai Ministerului de Interne, la vremea respectivă, cunoșteau, fiindcă aprobaseră, fenomenul reeducării: Gheorghe Pintilie (Pantelimon Bodnarenko), Tudor Sepeanu, Marin Jianu, Alexandru Nicolski, colonelul Zeller, comandanții Închisorilor de la Pitești și Gherla și alții. În timpul procesului reeducatorilor și Înaintea lui, câteva din fostele victime de la Pitești au parte iar de dedublare, din cauza torturilor practicate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La un deceniu după Încheierea reeducării de la Pitești, va fi inițiată a doua reeducare, la Aiud, strict ideologică (spre deosebire de cea de la Pitești), Înrudită cu metodele chinezești, urmărind compromiterea și desolidarizarea deținuților, În special a legionarilor, În ședințe publice („cluburi de reeducare”). Ea este echivalentă etapei propuse

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La un deceniu după Încheierea reeducării de la Pitești, va fi inițiată a doua reeducare, la Aiud, strict ideologică (spre deosebire de cea de la Pitești), Înrudită cu metodele chinezești, urmărind compromiterea și desolidarizarea deținuților, În special a legionarilor, În ședințe publice („cluburi de reeducare”). Ea este echivalentă etapei propuse cândva de Bogdanovici la Suceava. Deținuții, de preferință

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
La un deceniu după Încheierea reeducării de la Pitești, va fi inițiată a doua reeducare, la Aiud, strict ideologică (spre deosebire de cea de la Pitești), Înrudită cu metodele chinezești, urmărind compromiterea și desolidarizarea deținuților, În special a legionarilor, În ședințe publice („cluburi de reeducare”). Ea este echivalentă etapei propuse cândva de Bogdanovici la Suceava. Deținuții, de preferință legionari, erau convinși să Își renege trecutul și să Își denigreze principiile de odinioară; autocritica era mai Întâi redactată În scris și apoi citită public, pentru a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sens teologic, de Dumnezeu. Regimul miza, În acceptarea autocriticii, pe faptul că rezistența deținuților politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei „universități” din

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei „universități” din Aiud. Pandrea consideră că această Închisoare a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o, ieșind din „suferință morală cruntă” și din „deznădejde politică”, deținuții

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
că mărturisitorul nu se reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul său e unul procomunist, fiind legat și de faptul că Pandrea era și rămăsese un gânditor de stânga. De aceea, el vede În reeducarea de la Aiud o „umanizare a pușcăriei”41: deținuții primesc lenjerie de pat, nu mai sunt numiți „bandiți”, li se dau cărți, ziare, văd filme, li se vorbește politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
diaree verbală” și „incontinență urinară a intimităților”, dar, cum disciplina penitenciară Îl marcase definitiv, și În oase, și În spirit, după cum mărturisește la un moment dat, el face elogiul autocriticii, ridicând-o la rangul de „catharsis aristotelic”43! În sfârșit, reeducarea de la Aiud nu a fost decât o formă mult mai blândă și mai reținută a reeducării de la Pitești, dar legătura și continuitatea dintre cele două reeducări și Închisori este evidentă cel puțin prin substratul autodemascării morale publice, care a constituit

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
oase, și În spirit, după cum mărturisește la un moment dat, el face elogiul autocriticii, ridicând-o la rangul de „catharsis aristotelic”43! În sfârșit, reeducarea de la Aiud nu a fost decât o formă mult mai blândă și mai reținută a reeducării de la Pitești, dar legătura și continuitatea dintre cele două reeducări și Închisori este evidentă cel puțin prin substratul autodemascării morale publice, care a constituit fundamentul comun vizat de reeducatorii comuniști. Oricum am privi astăzi lucrurile, mai implicat sau mai detașat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
el face elogiul autocriticii, ridicând-o la rangul de „catharsis aristotelic”43! În sfârșit, reeducarea de la Aiud nu a fost decât o formă mult mai blândă și mai reținută a reeducării de la Pitești, dar legătura și continuitatea dintre cele două reeducări și Închisori este evidentă cel puțin prin substratul autodemascării morale publice, care a constituit fundamentul comun vizat de reeducatorii comuniști. Oricum am privi astăzi lucrurile, mai implicat sau mai detașat, datorită trecerii timpului, fenomenul Pitești rămâne de o unicitate abominabilă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
creatoare infernală. Unii dintre cercetătorii fenomenului Pitești și chiar dintre mărturisitori au constatat extinderea lui la nivelul Întregii societăți românești, remodelarea personalității fiind concepută ca politică de stat avizată de Partidul Comunist. Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla și Aiud)tc "Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la nivelul Întregii societăți românești, remodelarea personalității fiind concepută ca politică de stat avizată de Partidul Comunist. Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla și Aiud)tc "Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
politică de stat avizată de Partidul Comunist. Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla și Aiud)tc "Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Pitești (și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla și Aiud)tc "Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (Și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla Și Aiud)" Anastasie, Petre Grigore, Înfruntarea Reeducărilor de la Gherla, Ramida, București, 1997. Bacu, D., Pitești. Centru de reeducare studențească, Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de Nadia Marcu Pandrea, Vremea, București, 2000. Paven, Justin ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări - Camera 4 spital Pitești și trei sonete Închinate autorului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de Nadia Marcu Pandrea, Vremea, București, 2000. Paven, Justin ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări - Camera 4 spital Pitești și trei sonete Închinate autorului de Mihai Rădulescu, Ramida, București, Majadahonda, 1996. Petrișor, Marcel, Fortul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de Nadia Marcu Pandrea, Vremea, București, 2000. Paven, Justin ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări - Camera 4 spital Pitești și trei sonete Închinate autorului de Mihai Rădulescu, Ramida, București, Majadahonda, 1996. Petrișor, Marcel, Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție. Memorii I, Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții. Memorii II, Timpul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări - Camera 4 spital Pitești și trei sonete Închinate autorului de Mihai Rădulescu, Ramida, București, Majadahonda, 1996. Petrișor, Marcel, Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție. Memorii I, Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții. Memorii II, Timpul, Iași, 1994. Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării În procesul „reeducatorilor”, Ramida, București, 1993. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Memorii I, Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții. Memorii II, Timpul, Iași, 1994. Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării În procesul „reeducatorilor”, Ramida, București, 1993. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, Vremea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, Vremea, București, 1995. Cristian Vasiletc "Cristian Vasile" Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizaretc "Comunismul Și Biserica \: represiune, compromitere Și instrumentalizare" În acest studiu ne-am propus un obiectiv modest, și anume să răspundem la o

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]