17,529 matches
-
un adjectiv categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele calificative și, mai rar, cele categoriale pot însoți ambii constituenți: namila aia idioată de angajat vs namila aia de angajat idiot; un tăntălău psd-ist de parlamentar vs un tăntălău de parlamentar psd-ist, dar un dezastru de vot uninominal vs
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
bordo], brandy, brie, café-frappé, calipso, cha-cha-cha, cherry, clinci, clou (pronunțat [clu]), col-roulé, duty-free (pronunțat [dĭutifri]), fondu, haiku, in-octavo, in-plano, in-quarto, logo, one-man show (show pronunțat [șou]), parti-pris, party, plici 2, story, talk-show, video, wagon-lit (lit pronunțat [li])12. Neutrele cu referenți umani de ambele sexe utilizează -uri (poate și pentru că -e ar fi simțit ca "prea feminin" pentru a avea și referenți masculini: megastaruri, VIP-uri, superstaruri. Xenismele preferă -uri, cu anumite excepții condiționate fonetic (vezi infra, 4.1). Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
one-man show (show pronunțat [șou]), parti-pris, party, plici 2, story, talk-show, video, wagon-lit (lit pronunțat [li])12. Neutrele cu referenți umani de ambele sexe utilizează -uri (poate și pentru că -e ar fi simțit ca "prea feminin" pentru a avea și referenți masculini: megastaruri, VIP-uri, superstaruri. Xenismele preferă -uri, cu anumite excepții condiționate fonetic (vezi infra, 4.1). Este vorba de 105 de substantive din 191 de xenisme de genul neutru (față de numai 19 care primesc desinența -e). Substantivele care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
trupei "Colplay" s-a pierdut cu firea atunci când un paparazzi i-a urat felicitări la externarea din spital a soției lui și l-a atacat. (realitatea.net) 9 În general, au fost încadrate la neutre acele sigle care nu au referenți umani (ex. DJ are referent uman) sau aveau o formă de plural (consacrată de uz) în -uri (VIP-uri) - în acest caz, încadrarea s-a făcut pe baza comportamentului morfologic. Uneori, încadrarea s-a făcut pe baza substantivului abreviat (AGA
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu firea atunci când un paparazzi i-a urat felicitări la externarea din spital a soției lui și l-a atacat. (realitatea.net) 9 În general, au fost încadrate la neutre acele sigle care nu au referenți umani (ex. DJ are referent uman) sau aveau o formă de plural (consacrată de uz) în -uri (VIP-uri) - în acest caz, încadrarea s-a făcut pe baza comportamentului morfologic. Uneori, încadrarea s-a făcut pe baza substantivului abreviat (AGA, sigla pentru adunarea generală a
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
referință cât și sens, prin ultimul autorul înțelegând “modul în care este dat obiectul”. Exemplul celebru al lui Frege, arată că sintagmele “Luceafărul de dimineață” și “Luceafărul de seară” au aceeași semnificație, referință, dar sensuri diferite, întrucât același obiect sau referent este dat sau adus la conștiință în moduri diferite, cu alte cuvinte prin caracteristici, proprietăți, intensiuni sau conținuturi diferite. Plecând de la concepția lui Frege, am putea spune că termenii semnifică sau denotă un obiect sau referent, prin intermediul unui sens, atunci când
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
întrucât același obiect sau referent este dat sau adus la conștiință în moduri diferite, cu alte cuvinte prin caracteristici, proprietăți, intensiuni sau conținuturi diferite. Plecând de la concepția lui Frege, am putea spune că termenii semnifică sau denotă un obiect sau referent, prin intermediul unui sens, atunci când ei sunt singulari și concreți. Termenii semnifică sau desemnează un concept, atunci când ei sunt generali și abstracți. În cazul în care termenii generali și abstracți se referă la entități neobservabile, precum oxigen, atom, etc., conceptul desemnat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
desemnată prin acest cuvânt.” (Ch. Baylon, 2000:120). Din această definiție mai rezultă și faptul că sensul determină referința și nu invers. Referința înseamnă, într-un sens mai restrâns, doar relația sau “operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Baylon, 2000:120). Din această definiție mai rezultă și faptul că sensul determină referința și nu invers. Referința înseamnă, într-un sens mai restrâns, doar relația sau “operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
înseamnă, într-un sens mai restrâns, doar relația sau “operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de propozițiile asertorice. Pentru el, o asemenea propoziție conține un gând, o informație, am putea spune, dar gândul nu constituie semnificația (referința
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă, noi avem pretenția de a ne referi, prin cuvintele noastre, la realitate sau mai bine zis la lumea reală. Însuși termenul de referință a fost instituit pentru a desemna relația sau „operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se „o entitate a lumii exterioare”, un obiect sau stare de lucruri a lumii reale. (Baylon, 2000:117-118). Afirmațiile de mai sus au ca bază o concepție „realistă” asupra lumii, în care lumea fizică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a ne referi, prin cuvintele noastre, la realitate sau mai bine zis la lumea reală. Însuși termenul de referință a fost instituit pentru a desemna relația sau „operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se „o entitate a lumii exterioare”, un obiect sau stare de lucruri a lumii reale. (Baylon, 2000:117-118). Afirmațiile de mai sus au ca bază o concepție „realistă” asupra lumii, în care lumea fizică există independent de gândirea noastră
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Nu discutăm aici pertinența includerii discursurilor literar, poetic și metafizic în genul de discurs funcțional. Ceea ce ne interesează este valoarea referențială a acestui tip de discurs. În opinia lui Frege, enunțurile ficționale au un sens, dar nu și semnificație sau referent, cu alte cuvinte au referința sau denotația nulă. Pentru unii autori (Goodman, Ricoeur) ele ar avea doar denotația literală nulă, în cazul lor fiind valabilă o „denotație metaforică”. În teoria lumilor posibile, enunțurile ficționale ar avea rol referențial, în sensul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
științifice mai puțin obișnuite: „găurile negre”, „efect tunel”, „groapă de potențial”, etc., caz în care nu mai poți face distincție între „știința care descoperă” și „arta care inventează”; cu toate acestea, funcția metaforei științifice fiind cea referențială, de elucidare a referentului.” (Daniela RovențaFrumușani, 1995:67). Reboul și Moeschler vor explora această funcție referențială a metaforei în cadrul discursului cotidian luând ca exemplu enunțul „camera ta e o cocină”, care din punct de vedere literal e fals, dar verosimil din punct de vedere
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o „înțelegere - mijloc”, altfel spus înțelegerea este un scop în sine. Înțelegerea, într-o situație de comunicare presupune atât discriminare și recunoaștere lingvistică, adică înțelegerea spusei, cât și sau mai ales a ceea ce este spus, și chiar o înțelegere a referentului, adică a acelui ceva despre care se spune ceva, în sensul de înțelegere a lucrurilor. Capitolul 4 DIMENSIUNEA ACȚIONALĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „La început era cuvântul și cuvântul era cu Dumnezeu, și cuvântul era Dumnezeu.[...]. Toate lucrurile au fost
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prin mestecarea formelor goale de conținut dar și prin patosul emoționant, gândirea fiind, de obicei, suspendată de emoție. Trecând în revistă funcțiile limbajului, pe filieră jakobsoniană, Thom va afirma că funcția referențială este cea mai vitregită, cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de conținut dar și prin patosul emoționant, gândirea fiind, de obicei, suspendată de emoție. Trecând în revistă funcțiile limbajului, pe filieră jakobsoniană, Thom va afirma că funcția referențială este cea mai vitregită, cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sub controlul locutorului. 4.5. Intenția practică a locutorului În cazul întrebuințării referențiale, constatative a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele spuse. În momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma înțelegerii celor spuse. Prin urmare, referențialitatea este întotdeauna prezentă în întrebuințarea performativă a limbajului prin dimensiunea sensului (înțelegerii sensului) dar nu întotdeauna printr-o accedere fidelă la lumea referentului. Locutorul poate folosi o serie de „jocuri de limbaj” sau „jocuri de sens”, care se dovedesc a fi doar pure „speculații lingvistice”, „licențe lingvistice” fără vreo legătură solidă cu realitatea, dar cu efecte notabile asupra receptorului. În acest cadru intră
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
CRISTINA STOIAN CHIMIA COORDINATIVĂ LUCRĂRI PRACTICE Editura PIM, Iași, 2013 Referenți științifici: Conf. univ. dr. Aurora Hîrtopianu Conf. univ. dr. Gheorghe Zgherea Tehnoredactare computerizată: Lect. univ. dr. ing. Cristina Stoian Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
este destinatarul unui mesaj, în mod concret un individ, un grup uman sau o instituție care intră în mod voit sau întâmplător în posesia unui mesaj. *MESAJUL: reprezintă ideea ce ne rămâne în minte în urma celor transmise de către emițător. *CONTEXTUL (Referentul) :este ocazia cu care are loc comunicarea, subiectul sau tema de discuție care trebuie să existe în orice comunicare, să știm la ce ne referim, despre ce obiecte, fenomene, idei avem să discutăm; context lingvistic sau extralingvistic (social, cultural, situațional
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
plăcere. Lucrarea ne invită să regândim construirea motivației la angajați în cadrul unei organizații, prin îndreptarea atenției spre alte modalități de recompensare a angajaților, care să nu includă bani, deoarece acestea sunt mai eficiente și vor produce efecte vizibile și imediate. Referent științific prof. dr. Mihaela Adina Romanescu 2 ARGUMENT Suntem într-o perioadă în care banii se găsesc pe buzele tuturor și în buzunarele nimănui. Criza economică este resimțită de toată lumea indiferent de statut social, venit sau sistemul din care face
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cunoscută (cu sensul de intelligere). Însă numai teoria ideilor permite rezolvarea acestei ambiguități. De fapt, ceva înseamnă ideea obiectivă a lui Dumnezeu în noi, idee al cărui adevăr îl putem concepe cu claritate și distincție, și altceva ideatul său ori referentul său infinit. Dacă este posibil să inferăm din ideea noastră de Dumnezeu existența obiectului său, aceasta este datorită clarității ideei de Dumnezeu din noi. Putem chiar să admirăm această claritate, căci: ) Lecturînd acest pasaj observăm că doar raportul afectiv al
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nume însemna a-ți asuma un destin’’, în existența concretă, iar ” a acorda un nume însemna a da naștere unui personaj bine definit’’. În onomastica lui Rebreanu, numele are rolul de semn motivant, oglindind: ”mecanismul asociațiilor semantice dintre nume și referent”: Florica, Floarea, Toader Burlacu, și ”structura sonoră a semnificantului”: Cosma Ciocănaș, Dumitru Moarcăș. Numele personajelor rebreniene precizează: 1. aspectul fizic: Savista Oloaga 2. clasa socială: intelectualii au nume sonore: Zaharia Herdeleaînvățător, Gogu Ionescu deputat, Filipoiu-doctor, Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]