5,526 matches
-
lor pe plan mondial în definirea politicilor naționale asupra eticii cercetării biomedicale care vizează subiecții umani. Ele își doresc să aplice standardele etice în condițiile locale (specifice fiecărei țări) în scopul implementării sau ameliorării mecanismelor de revizie etică. Țintind să reflecte starea și nevoile țărilor cu resurse limitate, ghidurile stimulează implicarea cercetării multinaționale și transnaționale în posibile situații de parteneriat cu aceste țări. Trei ani mai târziu, ICH (International Conference on Harmonization of Thechnical Requirementsfor Registration of Pharmaceuticals for Human Use
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în întrecerile naționale și internaționale, obținerea performanței supreme aceasta identificându-se cu însăși activitatea pe care o desfășoară toți jucătorii echipei respective, împreună cu antrenorii și conducerea clubului respectiv. Realizarea unor performanțe înalte în jocurile sportive, nu face altceva decât să reflecte necesitatea unei cât mai bune colaborări ș i cooperări de la nivelul clubului până la nivel național, între toți factorii de răspundere ai sportului de performanța. În acest sens nu se poate spune că scopul echipei sportive este impus din afară, sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
două sensuri: putem judeca alte națiuni ca pe a noastră și, făcând acest lucru, suntem capabili să aplicăm politici care respectă interesele altor națiuni, în timp ce le protejează și le promovează pe ale noastre. Moderația în politică nu poate să nu reflecte moderația judecăților noastre morale 29. Restrângând pretențiile intereselor naționale și deci circumscriind zonele de suprapunere și conflict între interesele națiunilor aflate în competiție, valorile morale vor deschide drumul modestiei politicii, diplomației și păcii. „Centrul nu poate rezista”tc "„Centrul nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prin care societatea trăiește. Funcționarea acestor legi fiind indiferentă în fața preferințelor noastre, oamenii le pot sfida doar riscând eșecul. Crezând în obiectivitatea legilor politicii, realismul trebuie să creadă, de asemenea, în posibilitatea de a dezvolta o teorie rațională care să reflecte, oricât de imperfect și unilateral, aceste legi obiective. În al doilea rând, el crede în posibilitatea de a distinge, în politică, între adevăr și opinie - între ceea ce este adevărat, obiectiv și rațional, sprijinit de dovezi și luminat de rațiune, și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sensuri: putem să judecăm alte națiuni ca pe a noastră și, făcând acest lucru, suntem capabili să aplicăm politici care respectă interesele altor națiuni, în timp ce le protejează și le promovează pe ale noastre. Moderația în politică nu poate să nu reflecte moderația judecăților noastre morale. 6. Deci diferența între realismul politic și alte școli de gândire este reală și profundă. Oricât de mult din teoria realismului politic ar fi fost greșit înțeleasă și interpretată, nu este contestată atitudinea sa intelectuală și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai predispuse la o asemenea disproporție, deoarece sunt prin definiție deosebite în esență, iar evaluarea lor comparativă va fi probabil deformată de o interpretare subiectivă. O superioritate marcantă a puterii va spori credibilitatea interpretării. Este probabil ca distribuția beneficiilor să reflecte relațiile de putere dintr-o alianță, ca și stabilirea politicilor. O mare putere are o imensă șansă de a se impune în fața aliaților mai mici în ceea ce privește beneficiile și politicile, motiv pentru care Machiavelli a avertizat națiunile slabe împotriva coalizării cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
guvernului standardul eticii creștine. Alții aplică standardul unei etici a Națiunilor Unite sau al unui guvern mondial ori al unei etici umanitare. Membrii fluctuanți ai grupului de decidenți sau ai birocrației permanente din Ministerul de Externe pot sau nu să reflecte aceste diferențe de opinie sau unele similare. În orice caz, referirea la o regulă morală de comportament necesită o conștiință individuală de la care să emane și nu există nici o conștiință individuală de la care să considerăm că ar putea emana moralitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
voturi sunt necesare. Această necesitate implică o dublă transformare a felului în care este prezentată problema, față de cum ar fi fost dacă se urmărea exclusiv atingerea obiectivelor respectivei puteri. În primul rând, problema trebuie prezentată într-un limbaj care să reflecte mai degrabă interesele comune ale posibililor membri ai viitoarei majorități de două treimi decât interesele unui stat anume sau ale unui număr limitat de state. Artificiul lingvistic constituie în mod frecvent o justificare și o raționalizare ideologică a politicilor naționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stabili în mod eficient o legătură între donator și beneficiar, procedurile prin care este acordat ajutorul și domeniul căruia îi este adresat trebuie să se preteze la crearea unei conexiuni între ajutor și politicile celui ce îl oferă care să reflecte meritul acestuia din urmă. În rarele cazuri în care o astfel de legătură a fost stabilită prin politicile de ajutor extern ale Națiunilor Unite sau alte altor instituții occidentale, acest lucru s-a întâmplat mai degrabă accidental decât în mod
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
problemele gândirii politice prin rațiune este incapabil să-și atingă obiectivul. În schimb, în Politica între națiuni, Morgenthau (1985, p. 5) consideră că realismul „crede în obiectivitatea legilor politicii” și în „posibilitatea de a dezvolta o teorie rațională care să reflecte” acele legi. Unii critici constructiviști ai realismului politic susțin că Morgenthau și-a schimbat radical opiniile între momentele scrierii celor două cărți. De exemplu, Patomäki și Wight (2000, p. 222) interpretează opera timpurie ca o expresie a scepticismului legat de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până în 1947. A explicat condițiile ocupării Germaniei, a promis crearea unei noi Polonii pe un fundament democratic și a constrâns semnatarii să ofere asistență comună țărilor eliberate de sub dominația nazistă, permițându-le să instituie, prin „alegeri libere”, guverne „care să reflecte voința poporului”. A anunțat formula de vot a marilor puteri în cadrul Organizației Națiunilor Unite și a angajat Uniunea Sovietică în război împotriva Japoniei în schimbul restituirii anumitor teritorii pierdute în războiul ruso-japonez (1904-1905) și operațiunea comună chinezo-sovietică privind calea ferată orientală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ei în mod individual, nu ca grup, apoi ia decizia care poate reflecta sau nu influența subordonaților); - stilul consultativ II (liderul comunică problema subordonaților ca grup, obținând ideile și sugestiile lor colective, apoi ia decizia care poate sau nu să reflecte influența grupului); - stilul grupal (liderul comunică problema grupului, evaluează împreună cu grupul diferite alternative, încearcă să obțină concursul, nu‑și impune propria soluție, dimpotrivă, este dispus să accepte și să implementeze soluția grupului). # Aceste stiluri decizionale sunt apoi analizate în funcție de șapte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Fiecare individ, fiecare grup își poate exprima opinia, poate aduce sugestii în legătură cu o problemă sau alta asupra căreia urmează să se decidă, astfel încât decizia finală, deși nu va putea fi redusă la contribuțiile individuale sau colective adunate pe parcurs, să reflecte totuși, într-o formă sau alta, nevoile și necesitățile participanților. Grupul nu rămâne deci pasiv în etapa preparării deciziei, ci, dimpotrivă, are un rol activ, fiind solicitat nu doar să furnizeze informațiile, ci să le și selecteze, să le organizeze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu un consum de energie mult prea mare, în al doilea caz omul este submotivat, activitatea realizându-se greoi - uneori nici nu se ajunge la performanțele scontate. De aceea, o importanță deosebită o are obținerea unui optim motivațional care să reflecte adecvat dificultatea sarcinii. Pentru a se combate subsolicitarea și, implicit, submotivarea - care sunt, evident, mult mai periculoase -, s-a propus „îmbogățirea muncii”, bazată pe următoarele principii: eliminarea restricțiilor inutile, creșterea responsabilității oamenilor pentru propria lor muncă, încredințarea unor unități complete
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diverse mijloace. Revendicările lor pot merge de la cererea de acordare a unor drepturi speciale (cum ar fi derogarea de la anumite norme care le Împiedică să-și exercite libertatea religioasă) până la revizuirea istoriei predate În școli (astfel Încât ceea ce se transmite să reflecte mai bine propria lor viziune). Au apărut astfel numeroase asociații care apără ceva și care au devenit interlocutori privilegiați ai guvernelor atunci când acestea din urmă doresc sprijinul societății civile pentru un proiect. Mobilizarea grupurilor minoritare ridică mai multe probleme de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
transferarea acestora Între agenți. Dimpotrivă, ele contribuie chiar la creșterea riscurilor, dacă scopul lor este obținerea unei plusvalori, marile bănci jucând rolul de contrapartidă. Contrar principiului eficienței, care se bazează pe anticipări raționale și conform căruia piețele ar trebui să reflecte valoarea fundamentală a titlurilor (acțiuni și obligațiuni), acestea pot suferi variații bruște și rapide. Se formează astfel bule speculative care cresc Înainte de a exploda. Putem face apel la mai multe chei de interpretare a fenomenului. Astfel, conceptul de raționalitate limitată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o manieră simplă, conține ansamblul regulilor de rescriere și de transformare pentru definirea structurii canonice a povestirii, deținute de membrii unei comunități culturale. Ceea ce pun în practică subiecții este schema care cere anumite așteptări, schema care nu face decît să reflecte regularitățile formalizate în manieră ideală ale unor norme. Dintr-o altă perspectivă, schemele sînt chiar cunoștințe despre situații și evenimente și experiențele realizate pornind de la gramatica povestirii, care nu permit să se facă distincția între ipoteza unei cunoștințe specifice a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un început bun, dar ar trebui construit mai departe, fiindcă serviciul juridic, ca și resursele umane sau contabilitatea reprezintă compartimente importante în orice instituție. Tot ce se întâmplă în teatru trece prin contracte, ca atare răspunderea ar trebui să se reflecte și în bani. Secretarul de stat a considerat că trebuie să externalizeze aceste servicii. Mie nu îmi convine acest lucru, pentru că, fiind SRL, sunt nevoită să-mi plătesc contabil și am alte cheltuieli“, punctează ea. Instituții de cultură, nu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ci principii care stau la baza acestora, orientându-le. Milton Rokeach (1973) vorbește despre un sistem de valori la nivel individual, schimbarea valorilor presupunând reordonarea priorităților în cadrul sistemului valoric personal. Astfel că, sistemul de valori este "suficient de stabil ca să reflecte personalitatea individului", însă și "suficient de instabil ca să permită rearanjări ale priorităților valorice ca rezultat al schimbărilor survenite în cultură, societate, experiență personală" (pag.11). Această stabilitate crescută a sistemului de valori a individului se traduce în plan social prin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea să reflecte o sensibilitate crescută a membrilor acestora la factorii de mediu cu efect clastogen / carcinogen. Puține malignități au o cauză genetică definită cu certitudine. Genele implicate au o importanță mai mare decât cele din forma sporadică și adeseori sunt aceleași. Exemplul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este mai interesantă atunci cînd presupune corespondența dintre personaj și mediul înconjurător, și nu simpla relație cu propria locuință - aceasta, nu din pricina construcției personajelor. Heathcliff și Catherine (din La răscruce de vînturi) nu au făcut ca sălbaticele bărăgane furtunoase să reflecte propriile temperamente, așa că, dacă se datorează unei intenții de construcție, aceasta aparține unei puteri invizibile superioare. Și tot astfel, căpitanul Ahab (din Moby Dick) și Kurtz (din Inima întunericului) sînt într-un acord hipnotic cu spațiul lor mărginaș. Dar mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
În altele, când GD prezintă o neconcordanță formă - sens, el este blocat: (23) a. *Ministrul a fost audiată în comisie. b. *Vedeta a fost zărit la Studiourile Buftea. Dacă adjectivul ar avea trăsături interpretabile, ar trebui ca forma sa să reflecte direct proprietățile referentului, deci ca acordul semantic să fie posibil întotdeauna. Însă nu se întâmplă așa. Adjectivul nu reflectă direct proprietățile referentului. El reflectă trăsăturile nominalului, iar acordul semantic este posibil doar când acest lucru este permis de nominal. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Tipul de nominal cuantificat Nominalul cuantificat (N2) din sintagma partitivă poate fi substantiv (singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este inclus, acordul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tip referențial, semantic (*acești băiat și fată), iar acordul cu cel mai apropiat conjunct nu este acceptat de toți vorbitorii (?aceste fete și băieți). Imposibilitatea acordului la singular în română derivă din valoarea referențială a determinantului: numărul determinantului trebuie să reflecte numărul referenților. De aceea, pentru lectura non-colectivă este respins acordul la singular (el fiind posibil pentru lectura monoreferențială). Pe de altă parte, este respins și acordul la plural (*acești băiat și fată148), pentru că determinantul se acordă întotdeauna potrivit trăsăturilor formale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
printr-un afix de tip special, ci faptul că acest afix este folosit pentru că participantul activ nu este conceput ca intrând într-un raport intim cu predicatul. Verbul basc are o flexiune personală complexă, care face ca forma verbală să reflecte fiecare participant la acțiune sub forma unui afix personal 46. Și Muller (2002: 202) susține că, dacă definim subiectul ca fiind un termen caracterizat printr-o anumită funcție gramaticală (de exemplu, cazul nominativ) și prin acord verbal, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]