2,285 matches
-
mai mult decât poate procesa și în final apar tulburări gastrice, până când organismul eșuează să mai facă față într-o manieră adecvată, la orice funcție. La rect, găsim multe condiții tuberculinice: stricturi, fisuri, cavități și pungi fistuloase. Sfera sexuală: Simptome reflexe, senzația de „bearing down”. Multe perversiuni psihosexuale pot fi exacerbate la pacientul tuberculinic. Menstruație epuizantă, des prelungită, cu flux abundent. Hemoragie cu sânge roșu, concomitent cu vertij, lipotimie și paloare, agravată la ridicare din pat. Frecvent, menstruația vine mai repede
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a încercat provocarea reacțiilor experimentale și măsurarea lor sub aspect statistic cu ajutorul testelor. S-a ajuns totuși curînd la următoarea constatare: comportamentul nu este determinat doar de funcțiile conștiente, ci și de o instanță preconștientă, ale cărei funcții sînt: acțiunea reflexă, automatismul, instinctele. Predominante la animale, reacțiile acestea preconștiente constituie temelia acțiunii umane. S-a încercat deci fondarea psihologiei umane pe baza studierii experimentale a comportamentului inconștient al animalelor. Studiul experimental asupra reacțiilor animalelor poate fără îndoială da nu în mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
instinctiv și automat. El există deja la nivel animalic. Modul lui de exprimare este ca să spunem așa limbajul organic: reacția automată a organismului la excitații. "Limbajul" său nu este conceptual și nici simbolic, ci infinit mai direct: el este acțiunea reflexă, complicată de reflexele evoluate, adică de instincte. Funcționarea organică a inconștientului nu poate fi tradusă în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pot fi satisfăcute prin intermediul replicii organice automate a inconștientului și cărora, în plus, conștientul refuză să le împrumute capacitatea lui de realizare logică. Fiind imaginativ exaltate, aceste dorințe materiale sau sexuale nu mai pot fi deci realizate nici cu ajutorul acțiunii reflexe a inconștientului, nici cu cel al reflecției conștiente, nici automat, nici logic. Ele nu mai pot fi exprimate decît într-o manieră ilogică. Rupte de exprimarea automată a inconștientului și de cea conceptuală a conștientului, dorințele acestea sînt refulate. Ele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pînă la etapele viitoare. Aceste căi complementare permit apropierea treptată de atingerea obiectivului deliberării: eliberarea esențială de greșeală, atît sub formele ei teoretice, cît și sub cele practice. Din punct de vedere biogenetic, gama continuumului evolutiv se întinde de la reacția reflexă primitivă pînă la reflexele complicate constituite de diversele forme ale instinctivității animale și de aici pînă la reflecția umană expusă greșelii, deoarece nu este decît pe jumătate conștientă, dar călăuzită de supraviețuirea siguranței instinctive și preconștiente sub forma evoluată a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană și valorificând experiența proprie, dr. Marius Teodorescu consideră că cea mai concludentă clasificare ar fi aceea din punct de vedere patogenic și clasifica șocurile în: 1) Șocul traumatic reflex; 2) Șocul toxic; 3) Șocuri mixte; cele mai frecvente în chirurgia de urgență: acestea sunt și șocurile marilor traumatizați. Un element concret care predomină fiziopatologia unui șocat este starea de dramatică hipotensiune arterială. Acest simptom nu se datorează unei slăbiciuni
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mișcărilor (Stoica, 2000, p. 15). Mișcările efectuate cu viteză maximă se deosebesc după caracteristicile lor fiziologice de mișcările lente. În timpul efectuării mișcărilor cu viteză maximă, corecțiile senzoriale care se fac în mod obișnuit după desfășurarea acțiunii, sunt mult îngreuiate, ciclul reflex nu reușește să se pună în acțiune (Bernstein, 2007, p. 62). Aceasta explică de fapt dificultatea efectuării mișcărilor precise, în condiții de viteză maximă. Formele de manifestare ale vitezei Din sinteza datelor provenite din literatura de specialitate (Alexe, 2002, p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vestibulare, tactile, vizuale, formându-se legături temporare între terminațiile centrale ale analizatorilor și diferiți centri ai reflexelor necondiționate (Melnic și colab., p. 230). Rolul celui de al doilea sistem de semnalizare (adică limbajul) este deosebit de important în elaborarea așa-numitelor reflexe condiționate motrice, care sunt strâns legate de reacția verbală respectivă (Albu, 1971, p. 164). Manifestarea deprinderilor motrice se datorează lanțurilor de reflexe condiționate constituite, prezentându-se sub forma stereotipului dinamic. Acesta din urmă presupune asocierea unui șir de reflexe, care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
condiționate constituite, prezentându-se sub forma stereotipului dinamic. Acesta din urmă presupune asocierea unui șir de reflexe, care la excitantul declanșator vor determina efectuarea automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor reflexe în cauză fără perceperea lor de către individ. Automatizarea unei deprinderi are beneficii importante în ceea ce privește: scurtarea timpului de reacție complex, eliberarea scoarței pentru activități adaptative (Cârstea, 1993, p. 53), posibilitatea apariției unor procese paralele în scoarța cerebrală, consumul energetic (mai redus
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a poziției capului duce la redistribuirea tonusului muscular și prin urmare necesită o anumită influență asupra staticii și dinamicii corpului uman. 2. Poziția corectă a capului are însemnătate pentru pozițiile de plecare, cât și pentru executarea exercițiilor fizice. 3. Influențele reflexelor tonice ale gâtului se iau în considerare, atât în cazul exercițiilor cu caracter static, cât și în cazul exercițiilor cu caracter dinamic. 4. Poziția și direcția de mișcare a capului ușurează procesul de formare a deprinderilor motrice. Traiectoria mișcării Fiecare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și hiperestezie cutanată sugerează o apendicită acută perforată, o peritonită de origine genitală sau apărută în cursul febrei tifoide; creșterea intensității durerii și extinderea acesteia sugerează caracterul peritonitic. Durerea poate fi mascată de opiacee sau traumatism recent. - vărsăturile sunt inițial reflexe, alimentare sau bilioase, ulterior fecaloide. Trădează etapa consecutivă ileusului paralitic. Sunt inconstante și nu sunt caracteristice debutului peritonitei. Lipsesc în perforațiile gastrointestinale prin deversarea conținutului în cavitatea peritoneală. Când apar, prin prezența și abundența lor agravează tulburările hidroelectrolitice și acidobazice
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
caracteristice debutului peritonitei. Lipsesc în perforațiile gastrointestinale prin deversarea conținutului în cavitatea peritoneală. Când apar, prin prezența și abundența lor agravează tulburările hidroelectrolitice și acidobazice. - oprirea tranzitului intestinal pentru fecale și gaze este inconstantă la început și apare în mod reflex; se conturează în evoluție, fiind netă în faza de ocluzie paralitică. - sughițul este consecința iritării peritoneului diafragmatic și a nervului frenic de către revărsatul lichidian sau distensia stomacului și intestinului; apare tardiv și are semnificație sumbră în peritonitele difuze. V.2
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 184-204; Nicolae Manolescu, „Ia te uită ce Don Juan”, RL, 1982, 3; Gorcea, Structură, 78-81, 151-159; Livescu, Scene, 190-193; Simuț, Diferența, 107-170; Manolescu, Arca, III, 190-215; Dimisianu, Lecturi, 137-145; Marcea, Concordanțe, 232-236; Țeposu, Viața, 166-172; Gheorghiu, Reflexe, 29-33, 55-65; Dimisianu, Roman și personaj, RL, 1984, 25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
lui Caragiale: "Ci ia lasă gluma, dă-te iute jos / Și-mi dă o guriță, angel radios."; Mare farsor, mari gogomani e o pastișă după antidinasticul N. T. Orășanu; N. Davidescu catalogat drept denigrator recunoștea în proza Între două povețe reflexe din Demonul perversității de Edgar Poe... Încurcată moștenire, ciudat clironom, dar que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient! La porțile Orientului unde totul e mahala: Bucureștiul e "oraș de putregai material și moral" (corespondență) iar O plimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sau existente, reale" (apud E. Arensmann, 1987, p. 37). Putem spune că sinuciderea este o nevoie de transformare a unei situații, fiind și modelul independenței față de oricine și orice. Ea trebuie privită în același timp ca un drept la moarte reflex al libertății totale dar și ca un îndemn, o împingere către moarte. Oricâte motive personale, individuale, adică implicate în structurile și funcțiile psihologice ale personalității ar exista, exagerbarea acestora determină trecerea la act, ele fiind generate de condiționarea macrosocială. 4
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii n. C.) este transportat la începutul vieții"189, cu toate că el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada credinței în puterea proprie. Prin urmare, eul nu preexistă personalității (în deosebire de personalismul energetic unde se afirmă că eul este o condiție a personalității); eul se constituie datorită unor achiziții în structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]