3,182 matches
-
Foucault 2. Situat între practica codurilor culturale care ordonează experiența și teoriile și interpretările filosofice care explică existența ordinii, Foucault a dorit să analizeze experiența ordinii și a modurilor sale de a fi: „Astfel, între privirea deja codificată și cunoașterea reflexivă există o regiune mediană care face posibilă ordinea în însăși ființa sa, ș...ț epistema de unde cunoștințele, înfățișate în afara oricărui criteriu referitor la valoarea lor rațională sau la formele lor obiective, își trag seva propriei pozitivități, manifestând, astfel, o istorie
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nisip, Editura Univers, București. Bourdieu, Pierre (1977), Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1986), Distinction: a Social Critique of the Judgement of Taste, Routledge, Londra. Bourdieu, Pierre (1994), In Other Words: Essays Towards a Reflexive Sociology, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1996), The State Nobility: Elite Schools in the Field of Power, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D. (1992), An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chicago Press, Chicago. Clausen, Sten-Erik (1998), Applied
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Londra. Bourdieu, Pierre (1994), In Other Words: Essays Towards a Reflexive Sociology, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1996), The State Nobility: Elite Schools in the Field of Power, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D. (1992), An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chicago Press, Chicago. Clausen, Sten-Erik (1998), Applied Correspondence Analysis. An Introduction, Sage Publications, Thousand Oaks, California. Comte, Auguste (1970; prima ediție 1852), Système de politique positive, PUF, Paris. Coombs, Clyde (1964), A Theory of Data, John Wiley
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cel fizic-uman. Agenții cognitivi operează în lumile virtuale, putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să acționeze sau să modifice spațiul digital, să răspundă în mod particular fiecărui utilizator, mulțumită efectorilor. Capabili să decidă în legătură cu o anumită acțiune, fiind reflexivi, reactivi și proactivi, pot avea un comportament flexibil, comunicativ și social, îndeplinind acțiuni colective și cooperative. Mai mult chiar, agenții pot „învăța” din procese anterioare, „memorând” diverse evenimente și realizând anumite acțiuni (care au fost repetateă din reflex. Un alt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
propriei acțiunii ca principiu. Mai mult statutul de principiu metafizic și-l câștigă și prin aceea că, de această dată, după descrierea și analiza consecințelor ce urmează experienței cu bucata de ceară, concluzia existenței devine consecință nu a unei acțiuni reflexive a gândirii, ci a existenței percepute a lumii exterioare, tocmai acea existență care la Începutul Meditațiilor metafizice a fost respinsă ca Îndoielnică și care a fost presupusă ca fiind falsă. Dar, cum suntem prea Încredințați de existența și de adevărul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Să se știe peste sate / Că eu mult te-am mai cătat / Și de urmă nu ț-am dat."229 Norocul-antropomorf este supus unui ritual al purificării, prin "cânt" și "muncă", paliative care anulează discrepanța dintre certitudine și virtualitate. Imperativul reflexiv și imprecativ transfigurează procesualitatea semantică în plan simbolic: "Frunză verde busuioc, / Ardă-te focu, noroc, / Că n-ai crescut pe-a meu loc. / Nu știu ce nu ț-o priit, / Că de la mine-ai fugit, / M-ai lăsat nenorocit; / Nu știu ce nu ț-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că au rămas doar vag - adesea exclusiv - legalistic și superficial analizate în literatura națională. Bibliografietc "Bibliografie" Scott, Richard W., 1998, Organizations: Rational, Natural and Open Systems, Prentice Hall International, Englewood Cliffs. Vlăsceanu, Lazăr, 2007, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Polirom, Iași. Partea Itc "Partea I" TEORII, MODELE șI EVOLUȚII ÎN MANAGEMENTUL PUBLICtc "TEORII, MODELE ȘI EVOLUȚII ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Managementul sectorului publictc "Managementul sectorului public" Mihai Păunescutc "Mihai Păunescu" Administrația publicătc "Administrația publică" Atunci când vorbim
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
profesional îl face să nu mai teoretizeze în metafore cum să scrie și ce să scrie, și pe fondul unei sensibilități lirice, al unei structuri solare statornice, se va întoarce la valorile depozitate cândva în "Cântece de pierzanie". Poetul devine reflexiv, poet al metamorfozelor firii, un cântăreț grav al "Comunei de aur", al timpului, expresie a rodului său, a trecerii, în contactul viselor cu materia. Germinația ca motiv liric și generozitatea specifică materiei, dar și a poetului, se dimensionează în memorie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se dimensionează în memorie și profeție"1. Poetul evocă Icarii, Pegașii, Pasărea măiastră, Vasiliscul, care reprezintă ipostaza temperamentului tumultuos în avântul zborului, a chemărilor de depășire, sentimentul morții. În ultimele volume (1960-1974), poetul se confesează la modul romantic, speculativ și reflexiv, tot mai antrenat într-o mare dezbatere în care își ia ca martor propria conștiință sau dialoghează cu un personaj imaginar. Poetul apare într-o ipostază etică, moralizează didactic și reușește să revele doar cu intermitențe semnificația majoră, supra-istorică a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe calul din iarbă./ Prin ierburi cum trece copita./ Mă paște neliniștea!" În volumul "Legile pământului" (1973) aduce istoria așa cum o cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și fade, precum aceasta: Din văzduh, pe aripi de lăstuni,/ cad în Jiu și apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot mai evident, spre o poezie reflexivă, cu digresiuni intelectualiste, indiferent dacă motivele, pretextele țin de tradiție, de poezia satului, sau se sprijină pe idei încorsetate într-un sistem imagistic mai complicat. Le rămâne comun crezul umanist, peisajul românesc, credința în mesajul ancorat în existența noastră de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mă întorc/ și conștiință sunt din conștiință"(Gr. Hagiu). După 1960, nu se mai scriu ca anterior, numai, sau aproape numai imnuri de slavă, ci poezia devine o meditație sub raport etic, sub raportul participării la existență. Lirica patriotică devine reflexivă, ea evocă patetic și explicit spațiul românesc: "Aici e țara mea ne-ngenunchiată/ prin fum de țară rămânând/ Stea sieși și fântână nesecată/ Trup unic de pământ și gând." (Paul Tutungiu). Creșterea țării ne-o sugerează N. Dragoș, parafrazând "Meșterul Manole
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
chiar la același individ percepția depinde de unghiul de vedere în care se așează ("Unghi"). Alteori, lumea este văzută ca un univers închis, repetabil, ca în poemul "Roata". Atât în "Poeme", cât și în "Moartea ceasului", Sorescu încearcă o lirică reflexivă, într-o formulă inedită și o interpretare cu totul particulară, pentru a dezvălui adevărul, nemurirea, angoasa, plictisul. Asistăm la o redimensionare a majorului și la o reabilitare a banalului în sensul descoperirii unor semnificații noi, încercând alte măsuri în fixarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scopul) să nu se confunde cuvântul "rol" cu "funcție" măștile se referă la rolurile sociale? la toate sau numai la submulțimea rolurilor sociale considerate mistificatoare. 3) a) "eu" ansamblul conținuturilor vieții psihice a individului uman, conținuturi unificate de conștiința sa reflexivă filosofii, psihologii și socio-antropologii au elaborat două modele teoretice cu privire la noțiunea de eu: i) modele de tip prună-caisă concep eul ca un soi de "nucleu dur", unic, unitar, irepetabil și persistent în timp ii) modele de tipul bulbului de ceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dezbateri, pe posibilitatea acordată elevilor de a participa activ (lucru pe care l-au solicitat, de altfel, și elevii). Ar fi interesant dacă, după un asemenea atelier, profesorii s-ar întâlni (doar ei) într-o reunire de lucru cu caracter reflexiv (și de feed-back) pentru a discuta concret cum ar putea fi introdusă în curriculum activitatea / tema respectivă (s-ar putea să fie mai ușor dacă se pleacă de la o situație particulară pentru a face generalizări și teoretizări mai apoi în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
noi toți și ne cuprinde ca un fluid magic, făcându-ne bucuroși ca niște copii care acum descoperă lumea; mai puțin din Ja (adică Janina română), care tace olimpian și ascultă, rămânând parcă în afara fluxului vital, retrasă în sine, profund reflexivă. Diana continuă aceeași spovedanie și mărturisește că, în sfârșit, "s-a prins" despre ce e vorba și îi este clar ce va face în acest proiect; va exploata inteligența emoțională, pornind de la un text din literatura de limbă engleză ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ne-a purtat pe tărâmul literaturii, urmărind măștile omului social. De la basmul lui Andersen, Hainele cele noi ale împăratului, la textele despre încarcerare, abordând problema libertății, a raportului aparență-esență, a robotizării omului, a măștilor sociale asumate, am devenit cu toții mai reflexivi, dar și mai problematizanți, căci și literatura germană ne punea față în față cu libertatea și constrângerea, cu măștile omului de știință și cu posibilitatea de a "soluționa" situații (și nu probleme) sociale printr-un proces literar ad-hoc, Aurelia împărtășindu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
suntem prizonierii unui mod de a fi și de a înțelege lumea care depășește schopeanhaueriana viziune a acesteia ca voință și reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și fizionomia unui personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este o interogație, prin aceasta arta întâlnindu-se cu filosofia, contopire sesizată și exercitată de către artistul și teoreticianul Alexa Visarion. Un corelativ semantic al acestor termeni este în discursul lui Alexa Visarion și conceptul de "tăcere", cu toate ramificațiile sale reflexive. Sursele și resursele de creație din care s-a nutrit opera sa (biografia empirică, lecturile și spectacolele vizionate) au fost contopite în creuzetul universului său interior, întorcându-se apoi reconfigurate genetic de o sensibilitate estetică aparte și totodată într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrale în scriitura dialogului, în mizanscenă și, mai ales, în rostirea și în jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar la afirmarea și consolidarea unui concept puțin agreat în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în noi prin prin frumos și iluzoriu... restul este materia vieții, ea însă pare mai mult decât oricând, starea de a fi om, de a te reformula... Tudor Istodor Răzvan și Alexandra Lefter Cri-Cri Un film poematic ce deschide spre reflexivă analiză tema căutătorului de ideal, o acțiune ce nu provoacă empatie dar care provoacă nedumerire și emoție prin imagini dinamice ale vieții și metafore ale sufletului, (din speța unui film de Wim Wenders, ceva apropiat ca nostalgie a contemplației acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a cunoașterii și a existenței, exprimând universul cognitiv și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]