10,458 matches
-
nici un petec de pămînt. Înainte de 1914, chitlîkurile erau pe cale de desființare, suprafețe mai mari trecînd în mîinile țăranilor. În plus, existaseră întotdeauna țărani liberi, mulți dintre ei musulmani de origine turcă, albaneză sau slavă, care aveau propriile lor gospodării. Colonizarea refugiaților musulmani din Bosnia, Herțegovina și Bulgaria a dus la mărirea numărului acestora. Produsele principale ale zonei erau grîul, orzul, porumbul, secara, tutunul, macul din care se putea extrage opiul, bumbacul și orezul; erau de asemenea crescute vite, oi și capre
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rivală a ORMI era Organizația Macedoneană Externă, cunoscută și sub numele de Comitetul Suprem, sau Supremii, care a fost organizată în 1895. Societatea aceasta era deschis și pe față în favoarea anexării Macedoniei la Bulgaria. Printre membrii ei se numărau mulți refugiați macedoneni, ea beneficiind și de sprijinul armatei și al guvernului bulgar. Chestiunea macedoneană a constituit principala problemă a politicii Bulgariei înaintea primului război mondial. Ea determina orientarea politicii externe și influența profund conflictele interne. Situația haotică și violentă provocată de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
900 000 de oameni, adică 40 % din populația de sex masculin a țării. Enormele pierderi de vieți omenești au fost deja menționate; pe lîngă costurile necesare îngrijirii răniților, statul a fost nevoit să aibă grijă și de 200 000 de refugiați forțați să fugă din teritoriile aflate sub controlul Greciei sau Serbiei. Consecințele grelei poveri a războiului asupra vieții națiunii și suferințele îndurate în acești ani s-au reflectat în Bulgaria, ca și în celelalte state, printr-o creștere masivă a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au redus foarte mult, iar încasările din turism s-au diminuat și ele. Împrumuturile nu puteau fi obținute, iar transportul naval de mărfuri ducea lipsă de clienți. Singura mare problemă socială a grecilor în perioada interbelică, ajutarea și recolonizarea refugiaților din Anatolia, a fost îngreunată de declinul economic. După 1922, guvernul grec fusese obligat să facă față consecințelor unei creșteri bruște și masive a populației. Refugiații, în număr de 1,3 milioane, trebuiau integrați într-o populație care se ridica
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de clienți. Singura mare problemă socială a grecilor în perioada interbelică, ajutarea și recolonizarea refugiaților din Anatolia, a fost îngreunată de declinul economic. După 1922, guvernul grec fusese obligat să facă față consecințelor unei creșteri bruște și masive a populației. Refugiații, în număr de 1,3 milioane, trebuiau integrați într-o populație care se ridica înainte de 1914 la 4,3 milioane de locuitori. Un oarecare ajutor a venit din partea agențiilor Ligii Națiunilor și ale Crucii Roșii, dar greul a fost suportat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Evident, noii imigranți nu puteau fi absorbiți de acest domeniu, dar o parte dintre ei au reușit totuși să-și folosească vechile calificări. Avantajați de abundența forței de muncă ieftine, ei au deschis mici fabrici sau ateliere. Simpatiile politice ale refugiaților erau în cea mai mare parte republicane; ei îl condamnau pe rege pentru soarta lor tristă. Evenimentul major al politicii externe grecești de după război a fost dezastrul din Anatolia. Alte probleme au avut în comparație cu acesta o importanță minoră. În relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perioada interbelică o schimbare radicală a structurii naționale. Dacă în 1912 populația grecească alcătuia doar 43 % din cea a Macedoniei, iar în 1919 numai 17 % din cea a Traciei apusene, prin anii '20, în mare măsură ca urmare a recolonizării refugiaților din Asia Mică, grecii constituiau 89 % din locuitorii Macedoniei egeene și 62 % din cei ai Traciei. Chiar dacă slavofonii formau doar o minoritate relativ mică, autoritățile bulgare au depus toate eforturile ca să-și transpună în viață proiectele de naționalizare. După ocuparea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din cauză că erau compromiși de activitățile lor din timpul războiului, cazul membrilor organizației Ustaša și ai Gărzii Casei, sau pentru că nu erau de acord cu poziția politică a partizanilor. Peste 100.000 dintre aceștia, însoțiți de familiile lor și de alți refugiați, au decis să fugă spre nord și să se predea armatei britanice, ceea ce avea să ducă la ultima atrocitate în masă făptuită pe teritoriul iugoslav în timpul războiului. În ziua de 15 mai, în satul Bleiburg din Austria, grupul acesta a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu excepția scurtului interval cînd acțiunile lui contribuiseră la instalarea dictaturii lui Metaxas. Partidul ca atare nu se bucura de un sprijin larg; membrii lui proveneau din rîndul intelectualilor nemulțumiți, al clasei burgheze urbane, al minorităților nedreptățite și mai ales al refugiaților din Anatolia. Atracția oferită de el fusese grav afectată de poziția Kominternului în privința independenței Macedoniei. Cei mai importanți lideri ai momentului erau Nikos Zachariadis, care s-a aflat în fruntea partidului între 1931 și 1941 și din nou între 1945
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Chiar și înainte de izbucnirea unui nou conflict național, legăturile cu partidul iugoslav, nu numai ale acestui grup, ci și cele ale KKE, erau apropiate. Comuniștii greci puteau trece liber granița; în 1945 au fost înființate în interiorul Iugoslaviei tabere destinate adăpostirii refugiaților și asigurării unei oarecari instruiri militare a acestora. Această asociere strînsă cu vecina de la nord implica inevitabil problema Macedoniei și chestiunea viitorului statut al sectorului ei egeean. Întrucît ambele implicau o posibilă cedare a unor ținuturi grecești, ele constituiau un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a rebelilor. Pagubele fizice provocate țării erau imense, mult mai mari decît cele din războiul european anterior. Pe lîngă aceasta, guvernul dusese o politică de curățire a satelor din zonele amenințate, acțiune care a dat naștere unei enorme probleme a refugiaților. Către sfîrșitul anului 1947 existau aproximativ 400.000 de astfel de oameni, iar numărul lor a crescut prin 1949 la aproape 700.000; a fost nevoie ca toți aceștia să fie îngrijiți în timpul conflictului și recolonizați ulterior. Și mai rău
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iugoslav. Deja menționata IMRO (Organizația Revoluționară Macedoneană Internă) a Macedoniei, care era acum pro-bulgară, coopera cu Ustaša croată, ambele primind sprijin din partea italienilor și a ungurilor. În aceeași perioadă s-a produs o schimbare foarte importantă în Macedonia grecească. Colonizarea refugiaților greci din Anatolia și schimbul de populații făcuseră ca regiunea aceasta și Tracia de vest să aibă o populație predominant grecească. Chestiunea macedoneană, ca și alte controverse naționale, au fost discutate pe larg la întrunirile Partidului Comunist Iugoslav și ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
forțelor regaliste anti-comuniste din interiorul Albaniei. Se spera că putea fi declanșată o revoltă care să se răspîndească și în alte țări din cadrul blocului sovietic. Nu era deloc greu să fie găsiți voluntari pentru astfel de acțiuni în lagărele de refugiați și în cercurile emigranților. O parte a acestora au fost instruiți și trimiși în Albania în 1947. Operațiunea a devenit mai serioasă în 1949, iar CIA s-a implicat profund în ea. Peninsula Balcanică părea să fie în acest moment
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
așezărilor grecești. În anii '20, ca urmare a dezastrului din Anatolia și a schimbului de populații, aproximativ 1,3 milioane de greci aveau cămine noi. Războiul civil a dus după 1946 la crearea unui grup de circa 700.000 de refugiați, care trebuiau ori să fie trimiși înapoi în satele lor, ori să li se ofere alte locuri de muncă. Cei care aveau propriile gospodării sau ateliere au întîmpinat cele mai mici greutăți ca să-și reia o existență normală. O mare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o nouă ofensivă. Ea a ocupat acum întregul sector nordic, adică 38 % din insulă, regiune care includea cele mai importante resurse economice ale Ciprului și aproximativ 200.000 de locuitori greci. S-a declanșat un flux masiv, 170.000 de refugiați părăsind zona aceasta. În ciuda faptului că a fost încheiat un nou acord de încetare a focului, Turcia stăpînea cea mai bogată parte a țării (vezi harta 15). Makarios a fost restabilit în funcția deținută anterior și au reînceput negocierile. De
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Pakistanul de Vest), au izbucnit lupte crâncene între hinduși și musulmani; circa 8 milioane de oamenii au fugit din India în Pakistan și tot atâția au făcut călătoria de coșmar din Pakistan în India; în jur de 200 mii de refugiați au fost uciși în timp ce încercau să treacă frontiera. M. Ghandi a continuat lupta pentru pace, însă aceasta i-a atras ura ambelor tabere. În timpul războiului din anul 1965, un observator englez independent, cu experiență în viața Indiei, aprecia: "Nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Authority in Cambodgia (U.N.T.A.C.), în colaborare cu Consiliul Național Suprem, și-a preluat atribuțiile: supravegherea armistițiului, dezarmarea și demobilizarea în proporție de 70% a forțelor armate ale celor 4 facțiuni angajate (450.000 de soldați în total), repatrierea refugiaților din Thailanda (370.000) și pregătirea alegerilor libere programate pentru 1993. La 20 noiembrie 1991, prințul Norodom Sihanouk, revenit în țară, a devenit președintele Consiliului Național Suprem și a fost recunoscut oficial ca șef al statului. Cele 16.000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
unui război cu S.U.A.; s-ar fi impus, de asemenea, întărirea prezenței militare americane în zona Golfului Persic și prevenirea unor evenimente interne destabilizatoare în țările riverane Golfului. În Pakistan se aflau principalele tendințe ale rezistenței afgane, iar grupuri de refugiați părăseau cu regularitate taberele pentru a merge să lupte în patrie. Acest fapt constituia pentru Kabul justificarea intervenției sovietice, în timp ce pentru Islamabad el era o consecință, și sovieticilor le revenea sarcina de a face ca frontiera pakistano-afgană să devină impermeabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Nume oficial: Regatul Hașemit al Iordaniei. Suprafața: 92.300 Km2. Așezare: situat în sud-vestul Asiei, în Orientul Apropiat, având ca limite: Siria, Irak, Arabia Saudită, Marea Roșie, Golful Aqaba, Israel. Populația: 5.760.000 locuitori de etnie arabă, refugiați palestinieni. Religie: islamismul este religie de stat. Limbi vorbite: araba, engleza uzuală. Forma de guvernământ: monarhie constituțională, regat ereditar. Capitala: Amman, situată în estul țării, la poalele munților Jabal Ajlun, la o altitudine de 730-850 m. Cunoscut sub numele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2013, Assine Al Saleh, sub titlul Siria, distrugerea a ceea ce este uman, scrie: "Înverșunarea regimului sirian împotriva propriului său popor a deposedat sirienii de umanitatea acestora și de sentimentul apartenenței la aceeași țară. Singurele cifre privind morții, prizonierii, deplasările și refugiații nu sunt suficiente pentru a prezenta măsura distrugerilor care mâhnesc societatea siriană." Ar fi până acum 12.000 de persoane ucise, însă, potrivit revistei (p. 16), sursa O.N.U., cifra se ridică la 70.000, un număr incalculabil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prezenta măsura distrugerilor care mâhnesc societatea siriană." Ar fi până acum 12.000 de persoane ucise, însă, potrivit revistei (p. 16), sursa O.N.U., cifra se ridică la 70.000, un număr incalculabil de prizonieri, aproape 700.000 de refugiați, peste 2,5 milioane persoane deplasate de la locul lor stabil. Nu se cunoaște numărul femeilor violate, al copiilor reținuți la posturile de poliție; la acestea se adaugă numărul distrugerilor de bunuri, de locuințe, ateliere de artizanat, locuri comerciale și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
provoacă musafirul, punându-l în situația de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu teme ca revendicarea evreiască privind Statul Israel, recunoașterea legitimității Statului Israel, Hotărârile Consiliului de Securitate care au validat revendicarea și legitimitatea, revizuirea Convenției Naționale Palestiniene, dreptul refugiaților la întoarcere și legalitatea utilizării armelor teroriste. Cum se cuvin interpretate răspunsurile la aceste întrebări. Cei ce le privesc cu un dram de severitate diminuată vor spune că au găsit în ele o înclinare spre moderație în ceea ce privește definirea dreptului refugiaților
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
refugiaților la întoarcere și legalitatea utilizării armelor teroriste. Cum se cuvin interpretate răspunsurile la aceste întrebări. Cei ce le privesc cu un dram de severitate diminuată vor spune că au găsit în ele o înclinare spre moderație în ceea ce privește definirea dreptului refugiaților la întoarcere; în schimb însă, Arafat nu s-a simțit tentat să spună și nu a spus nimic în legătură cu teme majore precum cea legată de legimitatea prezenței suverane evreiești în Eretz Israel și cea legată de Convenția Palestiniană. Acesta a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mai întors din 1956 în România sau în Turcia? G.B Nu. În România n-am mai fost din 1936. Aveam 9 ani. Am stat 38 de ani fără pașaport în Cuba. N-am avut decît un pașaport turcesc pentru refugiați, valabil un an, adică pînă în 1957. C.S Cum v-ați descurcat, totuși? G.B Am ajuns în Cuba, dar n-am putut profesa medicina. Nu aveam acte. Abia în 1997 am primit un pașaport românesc. C.S Ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
România. Din momentul semnării condițiunilor de armistițiu (pace) și până la repatriere, guvernul și Înaltul comandament român se obligă să asigure, pe socoteala sa, tuturor prizonierilor de război, sovietici și aliați, precum și cetățenilor internați sau aduși cu sila, persoanelor strămutate și refugiaților, hrană potrivită, îmbrăcăminte și asistență medicală, conform cu cerințele sanitare, cum și mijloace de transport pentru reîntoarcerea acestor persoane în țara lor proprie. 6. Guvernul român va elibera imediat, fără distincție de cetățenie sau naționalitate, pe toate persoanele arestate din cauza activității
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]