41,115 matches
-
au dus în Rai. Continuă, în aceeași notă sentimentală, Bianca Balotă, semnînd un Recviem pentru tata. E vorba, acolo, despre un tată pe care fiica lui l-a "rătăcit" printre cutele de tot felul ale vieții, sperînd să-l poată regăsi, din întîmplare, într-un pod cu vechi lucruri noi (adică necunoscute ei pînă atunci), ca-ntr-un roman de Modiano. Tot ce găsește, însă, e o durere amorțită, o duioșie săgetată de remușcări, de vina copleșitoare de-a nu-și
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
o ruptură, căci Matei Călinescu avea în momentul exilului, în 1973, o carieră universitară în urmă, din punct de vedere lingvistic și spiritual a fost o sfîșiere: "am abandonat prietenii, idei, bucurii și melancolii, inclusiv amintiri, pe care le-am regăsit mai tîrziu, mult schimbate, irecognoscibile aproape, întorcîndu-mă după 1989".l Cel mai mult i-a lipsit în America posibilitatea de expresie extrauniversitară. Căci, de fapt, mărturisește profesorul, el s-a simțit întotdeauna un scriitor, nu un erudit, a vrut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
2004), cîștigătoare a două premii: Campiello și Alassio Centolibri - Un autore per l'Europa 2004. Dacă luăm seama la "poezia" subiacentă din dedicația cărții, Tuturor celor care îndrăgesc insulele sau sînt, ei înșiși, o insulă, nu sîntem surprinși să o regăsim, de data aceasta explicit, neșteptat de dureros, abia în ultimele nouă pagini ale cărții, dialog mut, pe mare, în vechea barcă părintească, al protagonistului-povestitor cu părintele pescar, trecut demult în lumea umbrelor. În rest, toate cele circa 250 de pagini
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
Răspunde învinuirilor, pe care le numește "injurii " într-un lung articol, O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat în trei episoade în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941 și cules imediat în volumul Cazul Blaga (poate fi regăsit și în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chișinău, 2004, p. 107-118). Pare că e alarmat de zvonul că Blaga pregătește o acțiune judiciară împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Amenințarea lui Dan Botta vine ca o replică de
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
în Almanahul literar din anul 1990 al Asociației Scriitorilor din Buucrești: Pe tatăl său (mecanicul) nu l-am cunoscut niciodată... Adorația lui Alin se îndrepta spre modestia, spre liniștea, ordinea și corectitudinea bătrânului în tot ce făcea. în acestea își regăsea Alin curajul și noblețea, cu acestea se mândrea el... Secretul severei sale forțe artistice cred că stă tocmai în această adorație simplă a muncii... Celălalt părinte, tatăl său spiritual, maestrul lui Alin, a fost Henri Catargi... Și iată cum fiul
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
explica AND-ul acestei lumi, a blocurilor, a cozilor, a supraviețuirii și a promiscuității. Un element particular al volumului îl constituie caracterul hibrid, la intersecția dintre proză, subtila biografie, studii culturale și variații pe genul eseului istorico-ideologico-politic, prin care Aldulescu regăsește urmele lui Orwell. Cheia de lectură pe care autorul o propune conține neapărat și o componentă comică. Pentru a înțelege cum se cuvine textul, cititorul trebuie să fie familiar cu realitatea personajului, cu realitatea cartierelor, a vieții ante și post-decembriste
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
și orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe Grigurcu observând în aceeași lirică prezența atât a îngerilor, cât și a demonilor. Adică, o dualitate mai mult. Identic, Al. Cistelecan salută "o poetică care regăsește sacralitatea nu doar în splendoarea și grandoarea ei, ci și în intimitatea melancolică". în toate aceste feluri și în altele ce se vor formula, vom recunoaște în poetul dunărean un pilon al liricii noastre de acum? Un temperament, în orice
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
de rotație a cadrelor: cunosc cel puțin exemplul unei doamne care între 1996-2000 a fost director la un minister, să zicem, al Culturii, între 2000-2004, revirginizată politic, a fost tot director, dar la Educația, iar acum, sunt sigur, o voi regăsi tot director, probabil la Externe (ministerele sunt fictive, dar doamna e cât se poate de reală!). Iată unul din motivele pentru care încă mai am răbdare cu actuala putere. Pe lângă incompetența deja vizibilă cu ochiul liber a unora dintre miniștri
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
în același timp din premisele fundamentale ale cărții reputatei eseiste și publiciste americane Francine Prose, care se oprește asupra vieții muzelor. În galeria inventariată de autoare în volumul publicat în traducere germană, anul trecut la Editura "Nagel and Kimche", cititorul regăsește și figurile celor patru muze asupra cărora m-am oprit, precum și a altor egerii și inspiratoare, din lumea anglo-saxonă cu precădere. Meritul Francinei Prose este de a fi corelat perfect viețile și destinele "muzelor" deducînd de aici, prin numeroase trimiteri
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
și simplificatoare, tributară unei retorici a contrastelor (criteriile folosite de criticul de la Sburătorul pentru a defini "literatura feminină"- instinctualitatea, pudoarea, sentimentalismul, lirismul, subiectivitatea, misterul feminin ș.a.m.d. - sunt evident discutabile), dar aspectul esențial rămâne faptul că ele nu se regăsesc "în practică", adică pe terenul criticii aplicate. De aici autoarea Studiilor de literatură feminină, extrage - după cum anticipam - o concluzie interesantă: "Se întâlnesc și se confruntă, în teoria despre feminitate a mentorului de la Sburătorul, două tipuri de constructe mentale, emanând din
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
de izbîndă. A doua oară am suferit la plecarea "Dilemei". Și, de atunci, tot mai mult, tot mai des. Pentru că, oricît m-am străduit, n-am mai înțeles mare lucru. Cu cît tam-tam-ul în jurul Fundației creștea, cu atît nu mai regăseam gesturile ample culturale. Nici deschiderea, nici atmosfera. Ceva fals, artificial, rece, oficial, stătut părea că se așterne peste vigoarea de altă dată. Pe care o voi purta mereu în amintirea mea. Și, din nou Ion Iliescu. Un alt statut, o
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut în esență și încă neexplorat sistematic, atît pentru istoriografia, cît și pentru critica românească de
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
fapt, în acest caz, lucrurile au fost ceva mai complicate. Răsvan Popescu și Lucian Pintilie au scris împreună scenariul filmului. După turnarea peliculei, Răsvan Popescu a transformat scenariul într-un roman de o factură cu totul specială, în care se regăseau cu stridentă vizibilitate și cîteva dintre motivele cinematografice specifice brand-ului Lucian Pintilie (îmi amintesc, am mai scris-o, scena cu grupul de petrecăreți care intră într-un compartiment de navetiști - scenă care apare și în alt film al lui
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
conjugale. Pasiunile lui insolite, în care se aruncă ca în niște mari profunzimi sînt pentru Tania doar niște variațiuni ale trupului." (p. 97) Tristă și complicată cum însăși viața, Femeia visurilor este cartea prin care Răsvan Popescu pare a fi regăsit drumul cel bun în literatură.
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
știam că la baza a ceea ce numim cap se află un con în care umbrele se înghesuie să tăinuiască toate profunzimile omului că acolo în forma aceea frumoasă El a lăsat omului o cruce de taină în care se poate regăsi oricând dacă vrea și tot acolo regăsește istoria gândurilor tuturor celor care l-au iubit oricând oricum mereu fără să mai rostească de mii de ori gol cuvântul dintâi l-au iubit și atât. l-au știut. pe ei îi
INIMA CÂT UN PUMN DE OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382674_a_384003]
-
cap se află un con în care umbrele se înghesuie să tăinuiască toate profunzimile omului că acolo în forma aceea frumoasă El a lăsat omului o cruce de taină în care se poate regăsi oricând dacă vrea și tot acolo regăsește istoria gândurilor tuturor celor care l-au iubit oricând oricum mereu fără să mai rostească de mii de ori gol cuvântul dintâi l-au iubit și atât. l-au știut. pe ei îi gândesc printre oase mergătoare umbre răsturnate anume
INIMA CÂT UN PUMN DE OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382674_a_384003]
-
31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonetele lui Anatol Covali sunt expresia unei viziuni profund rafinate. Cernute prin sita vremii și șlefuite în acorduri de lumini, sonetele sunt pentru poet hotarul către divinitate, către esența nemărginirii și a dezrobirii. Se regăsește pe sine doar acolo unde poate îmbrățișa absolutul și unde libertatea sa interioară înseamnă o călătorie spre cetatea sublimă a divinității. Fiecare vers este o poartă spre seninătate, dar și o lacrimă care urcă spre cerurile năzuinței în doruri necuprinse
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
către Hazard/ că m-am întâmplat pe Pământ”), scandează stilizate strofe folclorice, dar, mai presus de orice, degustă reveria, visul, melancolia discretă și profundă. Precum în această memorabilă mărturisire lirică: “am lăsat crinii în camera de alături/ dimineața i-am regăsit tare departe-n lumină/ m-am întrebat după care ornic or fi mers/ după care nord cardinal/ de-au mișcat casa/ răspândind amețitoarea aromă/ când am deschis fereastra/ nori de petale albe și portocalii/ au intrat/ să-mi aștearnă un
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
vene reinventează mereu altceva scene în care gene cu ochi peste gene sfidează legile firii descătușind energiile eliberate în mângâieri spre a contura începutul din bucuriile vieții relaxează-te acum zbuciumul tainelor noastre ne-a înflăcărat căutările în spațiul sărutului regăsindu-ne copleșiți de atingeri nevinovate ce cald e anotimpul ce-ți curge prin vene un semn diafan al trecerii noastre în forme eterne un cânt prelungit în zgomotul nopții ce trece venind ce rămâne plecat spre alte așteptate începuturi sub
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
că nu poate redobândi ființa pierdută decât în umbră și, ca umbră, la un alt nivel decât cel pământean... și, împăcat cu sine și cu ea, hotărăște: „... și-atunci..., rămân aici și...”, trecându-și iubirea într-un alt plan, o regăsește încorporată în diverse forme, ca într-un miraj al frumosului... „Mă plec degrabă să-ți admir/ Privirea-n roua dimineții,/ Ce sfântă-i ca un bob de mir/ Pe frunte la-nceputul vieții./ Deși te știu în cimitir/ Trecută-n
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
pot iubi și eu, Așa cum marinării, iubesc marea, Cu pescărușii ei zglobii. Mă gândesc la tine, pe unde ești,de ce nu vii... Rămân fără cuvinte, sunt doar cu ea, Deoarece tu ești acolo, nu ești cu mine, Însă, te voi regăsi, tu ești steaua mea, Ce-o pot atinge, Doar tu mă poți iubi cu-adevărat Și nopți la rând, mă poți privi. Visele să-mi luminezi, doar tu, dar tu... Acum nu ești aici, dar tu, acum, Nu ești cu
TU EȘTI, DOAR TU de COSTI POP în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382748_a_384077]
-
el. Îi prinse capul în mâini. Îi sărută ochii. Se sărutară apoi pe obraji. Pe gură. Erau atât de bucuroși că s-au întâlnit!” (și aici italicele sunt opțiunea prozatoarei). În plus față de asemenea năluciri, ce-i zdrobesc inima, Corina regăsește pretutindeni, în destinele prietenilor, cunoscuților, străinilor, modelul non-echivoc al propriei sale istorii: “Orice ar fi făcut, indiferent cu cine ar fi vorbit, Corina era condamnată să revină, din unghiuri diferite, la propria suferință”. Și astfel, se conturează, și se configurează
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Nicăieri fiind un loc în care fiecare dintre noi, adulți sau copii, ne dorim să evadăm. Acest tărâm de vis în care totul este posibil dacă te lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
că în fiecare dintre noi există un Peter Pan latent, care iese la iveală atunci când îi dăm voie. Vă invit, așadar, să petrecem împreună și de-acum încolo, zile și seri minunate în calitate de călători cu aceeași destinație: Țara de Nicăieri, regăsită la Opera Comică pentru Copii.” - a spus Felicia Filip. Opera Comică pentru Copii este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]