4,622 matches
-
de remarcat comportamentul lui Madeleine, care își păstrează în aceste circumstanțe sângele rece, simțul umorului și mai dă și o reprezentație 235. Greșelile femeii pariziene au avantajul de a fi sclipitoare. Chiar și pudica Hélène Grandjean, recent instalată la Paris, regizează suprinderea unui scenariu de flagrant delict pentru a o descoperi pe rivala să, doamna Deberle, cu amantul acesteia 236. Teatralizarea și politica sentimentelor sunt strategii, care se învață la Paris. Este interesant că pentru doamna Deberle, Hélène inventează un alt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines du demimonde" [Zola, La Сurée, p.193]. Doamna Deberle propune și regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden care-l imită pe cel al maturilor. Inversarea rolurilor între lumea copiilor și cea a adulților provoacă adeseori confuzie, dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
relațiilor pariziene. Această mitizare a primei întâlniri și a imaginii sale obsedante permite construirea universului iubirilor fulgerătoare prin efectul pe care îl produce femeia pariziana 307. Pariziana întreține mitul întâlnirii romantice neașteptate, cu toate ca de multe ori are grijă să o regizeze în prealabil. Frédéric califica prima întâlnire cu doamna Arnoux că o apariție, în care sunt invocate detaliile cele mai semnificative: strălucirea ochilor, pălăria, rochia elegantă 308. Efectul acestei apariții depășește portretul 309. Frédéric revine de nenumărate ori la această primă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sale esențiale, legate de multiple elemente artistice. Densitatea semnelor fiind prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe linia lui Roland Barthes, care vorbea despre efect al realului sau, douăzeci de ani mai târziu, Toma Pavel, teoretician în ale cărui lumi ficționale textele literare nu [mai] descriu stări de lucruri care le-ar fi exterioare; totul este regizat, încât în afara textului nu înseamnă decât efectul înșelător al unui joc de iluzii. La nivelul mitului, regăsim aceeași schemă tridimensională: semnificantul, semnificatul și semnul. Dar mitul e un sistem particular prin aceea că se construiește plecând de la un lanț semiologic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de caz (în număr de 24) din experiența medicală a autorului (Sacks e profesor la "Albert Einstein" College of Medicine). Aceste cazuri sînt prezentate într-o formă puternic literaturizată (ele au inspirat, de altfel, spectacole de operă și teatru, unele regizate de nume sonore, precum Peter Brook, după ce cartea de debut a lui Sacks Awakenings/Deșteptări -, publicată în 1973, fusese punctul de plecare pentru o peliculă hollywoodiană). Puntea de legătură a "povestiri lor" profesorului new-yorkez o constituie investigația neu rologică de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o inspirată formulare de subtitlu, Nicu Gavriluță atrage atenția asupra faptului că „Drumul către sine trece prin Celălalt” ceea ce indică „O necesară recompunere a dialogului intercivilizațional”. Dezvoltând ideea, pe linia lui Eliade, autorul citat evidențiază Îndreptățit că „...majoritatea subiecților ce regizează Întâlnirile din lumea de azi (politicieni, juriști, diplomați, militari etc.Ă mizează ...pe interese economice și strategii militare, pe scheme diplomatice superficiale, Învățate mecanic În instituțiile europene și, ceea ce este și mai grav, pe o infatuare și o sfidare a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cititorului, el însuși ca personaj efectiv interesant, închegat deasupra textului, din luminile și umbrele proprii naturii umane" (p. 217); ""Actualizarea scenică" a textului îl are ca actor pe însuși autorul (...). Oricum, autorul își menține tiranic prezența ca personaj povestitor care regizează totul" (p. 222); "Dintre ascultători, pe rând, în chip regizat, se ridică un actor-retor, consumând de fapt patosul oratoric, refulat, al autorului. Regizor și actor totodată, el se zbuciumă necontenit sub toate măștile, creează și distruge, apără și acuză, plânge
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
punându-i degetul pe o hârtie, În momentul În care s-a dus cu lumânare la el. („Pe apa Sâmbetei”, Ed. Horion, pp. 178-79). Oricum, scena e unică În literatura română și este scrisă Înainte de ’89, pe vremea când unii regizau spectacole și Închinau ode iubiților conducători, iar acum Într-un picior, și ăla de lemn, țin lecții despre cum trebuie să fie scriitorimea română. Ridicolul supunerii, slugărnicia vremurilor de atunci și parcă, la noi, din toate timpurile, este, În aceste
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
puțin incitantă. Întregul roman poate fi interpretat ca o frescă a prăbușirii aristocrației în favoarea unei clase sociale în plină ascensiune: țărănimea. În acest sens, cartea lui Eliade anticipează în chip straniu un film produs, între alții, de Andy Warhol și regizat de Paul Morrisey: Blood for Dracula (sau, în unele versiuni, chiar Andy Warhol's Dracula, 1974). Și acolo aristocrația, reprezentată de Dracula (conte bolnav și decrepit, exilat din Transilvania în însorita Italie, în căutare de sânge de virgine) și de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Hoffmann a fost și un talentat compozitor, autor al operei Undine (1814). 28 De altfel, ambiguitatea onomastică se menține și în cazul unor adaptări cinematografice. Trebuie precizat că, dintre toate peliculele consacrate subiectului, cea mai valoroasă rămâne producția din 1931, regizată de James Whale, cu Boris Karloff în rolul monstrului. 29 Nici una dintre scrierile ulterioare ale lui Mary Shelley (inclusiv strania distopie The Last Man, care precedă cu peste un secol romanul I Am Legend al lui Richard Matheson) nu a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
33 Să fie oare o întâmplare că și acest tip de personaj va apărea în romanul lui Bram Stoker, Dracula, sub numele de Abraham Van Helsing? 34 Cele mai bune adaptări cinematografice ale povestirii rămân, incontestabil, pelicula mută din 1920, regizată de John S. Robertson, cu John Barrymore, și filmul sonor din 1931, regizată de Rouben Mamoulian, cu Fredric March. 35 Spațiul restrâns pe care îl am la dispoziție nu îmi permite nici măcar o trecere în revistă a profuziunii de teme
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apărea în romanul lui Bram Stoker, Dracula, sub numele de Abraham Van Helsing? 34 Cele mai bune adaptări cinematografice ale povestirii rămân, incontestabil, pelicula mută din 1920, regizată de John S. Robertson, cu John Barrymore, și filmul sonor din 1931, regizată de Rouben Mamoulian, cu Fredric March. 35 Spațiul restrâns pe care îl am la dispoziție nu îmi permite nici măcar o trecere în revistă a profuziunii de teme și motive prezente în opera autorului american. Pentru o bună prezentare a acestora
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
11-22. 43 Întregul roman este considerat de Scott Vander Ploeg un "experiment neogotic". Pentru o prezentare completă, cf. Ploeg, 2002: 37-44. 44 Dracula apare în cele mai multe producții horror din istoria cinematografiei, cea mai influentă dintre acestea rămânând versiunea din 1931, regizată de Tod Browning, cu Bela Lugosi. Prestații memorabile au mai avut Christopher Lee și Gary Oldman. 45 Hertha Perez îl consideră, perfect justificabil, pe Flaubert drept punctul origo al naturaliștilor, despre care notează că "împing scientizarea până la ultimele ei consecințe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu mai joacă un rol ornamental, sau unul al transcenderii corporalului, o spiritualizare a datelor fizice, ci dimpotrivă, se încarcă de senzualitate și carnalitate. Este o floare sexualizată, o floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o poartă, ca și întreaga alură a personajului dobândește forma unui sarcofag egiptean. Sânii sunt acoperiți de un fel de corset care face parte din ansamblul decorativ ca fiecare accesoriu. Acest corset sau mai precis fiecare cupă a lui regizează într-o manieră geometrizată aspectul unui boboc de floare, aparent de trandafir. Partea de jos a veșmântului are motive decorative foliare, iar sugestia vegetalului este prezentă și în compoziția "coroanei". Partea cea mai interesantă, însă, o constituie un model decorativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de vampiri care au apărut pe marele ecran de la inventarea cinematografului, este Nosferatu, nume sinonimic cu Dracula, personajul din filmul mut german Nosferatu, eine Symphonie des Grauens (Nosferatu, o simfonie a groazei). Regizat de Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul prin-cipal pe Max Schreck, filmul urmărește povestea lui Stoker despre un vampir transilvănean, contele Orlock, alias Nosferatu, care se îndreaptă spre Bremen (în nordul Germaniei) în loc de Londra. Setea de sânge și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
șchioapă și nu merge singură? Sau alte convenții, de exemplu, voiau să mă trimită la Haifa sau Tel Aviv, unde este înmormântat Isac, să văd mormântul lui, eventual filmat cum pun o floare. Doamne ferește, nu, nu! Iată cum poate fi regizat un documentar: în infinite feluri. Ce fel de sunet ați folosit? Doar ambianța și dialogul înregistrat cu lavalierele, pe care le purtau personajele, sau ați mai adăugat și alt material sonor la postprocesare? Am înregistrat foarte mult. Am făcut radio
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cel mai bun film documentar, București, 2009. Faceți filme! Cum alegeți subiectele, temele? Cum vă vin ideile filmelor? Care este momentul inițial, de unde porniți? În 1989 m-am înscris la Secția de film documentar de la școala din München. Primul film regizat de mine a fost un scurt metraj alb-negru pe care l-am terminat la începutul lui 1990. Ideea era că Siegfried, personajul principal din Die Nibelungen, de Fritz Lang, sare la un moment dat în sala de spectacol și-l
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Germania. Între 1973 și 2000 a lucrat la televiziunea germană ARD, la Saarbrücken. Între 2001 și 2006 colaborează cu televiziunea maghiară Duna. Filmografie (selectivă) • În România (1968-1973). Semnează imaginea a peste 25 de documentare pentru Studioul Sahia Film și TVR. Regizează filmul " Un pas pe lună, doi pași pe pământ" (1969), care câștigă în România Premiul pentru cel mai bun documentar al anului și "Temă fără variațiuni" (1970), selectat la Festivalul de Film Documentar de la Oberhausen, Germania • În Germania (1976-2000). Semnează
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Caragiale", București, secția Regie de film (1995). A lucrat la Sahia Film, Pro Tv și TVR. În 1999 fondează propria sa companie de producție film. A absolvit în anul 2002 Discovery Campus Masterschool. Este membru al European Documentary Network. A regizat peste 40 de filme documentare și producții de televiziune. Filmografie (selectivă) • Hotel Cișmigiu (1991), premiat la DaKino • Zece minute cu clasa muncitoare (1995), premiat la DaKino • Povestiri adevărate (1996), serie TV • Ultimul "jidan" (1996), premiat de Consiliul Britanic și la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, secția Regie film (2008). Filmografie • Ea (2003), ficțiune • Trenuri nepăzite (2004), ficțiune • Un fel de singurătate (2004), documentar • Nea Pintea...Model (2005), documentar • Frica domnului G (2006), ficțiune • Casino (2006), ficțiune • Balastiera 186 (2007), ficțiune, regizat împreună cu George Chiper, a fost selecționat la Locarno 2008, Secțiunea Scurtmetraje de Autor, și a câștigat Premiul Runner Up la IFF Miami și Mențiunea specială la IFF Trieste • Oxigen (2010), mediu-metraj, a fost proiectat în competiția oficială a Festivalului Internațional
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din cele mai formidabile succese prin reprezentarea <<Romanței>>” -, și cea din februarie 1929 - spectacolul „Principesa Turandot”, o comedie regizată de Z. Soare și interpretată, printre alții, de actorii Ana Luca, Aurel Athanasescu și G. Baldovin. Pentru luna aprilie 1929 ziarele locale anunțau un program artistic deosebit de bogat: teatrul „Nostru” din București prezenta comedia „Încurcă lumea” de A. Hertz (în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teatru condusă de dramaturgul Ion Luca - alături de tinerii actori Aurel Riconte, Țucu și Mișu Gheorghiu, V. Feraru, Jaliu și domnișoara Papafil - cât și cea a Teatrului Permanent „V. Alecsandri”, condus de I. Paraschivescu și, ulterior, de Vintilă Ciobanu. Dintre piesele regizate de aceștia din urmă la mijlocul anilor ’30 amintim aici „Valsul dimineții”, „Omul care a văzut moartea”, „Încurcă lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]