2,795 matches
-
ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul întemeierii Romei. Ideea identității romano-române, patentată de Micu, este reiterată în forță de A.T. Laurian, diseminatorul Școlii Ardelene și a paradigmei sale istoriografice în principatele danubiene. Gheorghe Șincai, în schimb, taie fără prea multe scrupule întinsele rădăcini ale (pre)istoriei romane din tabloul cronologic al istoriei românilor, fixând startul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost sfârșitul lui Decheval și a ghetelor, că așea să chema lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și reiterată succesiv ca reacție la teoriile discontinuității dezvoltate de istoricii habsburgici. Polemica țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat animozități între istoricii români și cei străini (Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a cuprinde Ardealul și a-l alipi către Moldova" (1873, p. 84 cf. Murgescu, 1999, p. 196). Planul unionist urzit de Petru Rareș devine o constantă a literaturii didactice românești, astfel că Melidon, în manualul său de istorie națională, reiterează faptul că Petru Rareș "întreprinse să bată și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ noștri de acolo și să unéscă acea țéră cu Moldavia" (Melidon, 1876, p. 62). Istoria noii entități politice rezultată după 1859
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
relațiilor economice stabilite între țările române, la care se adaugă și solidarizarea celor trei principate în lupta antiotomană, au creat premisele unificării politice, care a răspuns, așadar, unei "necesități istorice" (Daicoviciu et al., 1984, p. 176). Ideea necesității istorice este reiterată compulsiv în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu scapă nici ea din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-se defalcat în doi ani, mai întâi istoria românilor până în 1821 (clasa a VII-a), continuată fiind cu istoria modernă și contemporană inaugurată de momentul revoluționar al anului 1821. Acest tipar de predare a istoriei naționale în două reprize este reiterat la nivelul studiilor liceale în clasele a XI-a, respectiv a XII-a. Curricula școlară preuniversitară reflectă o încărcătură maximă de istorie națională. Din generația secundă a literaturii didactice postcomuniste în materie de istorie, a "discursului polifonic" (post-1998), au fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acestora. Sunt indicate riscurile ca acestea să devină fie doar locuri de întâlniri de partid sau mici biblioteci 36. În completare, Belaus Dorin, președinte ASC, critică lipsa de implicare a cadrelor și studenților în acțiunile partidului 37. Mihai Timofte reiterează aceleași critici și arată că este necesară intensificarea activității ASC la nivelul grupelor, organizarea vizitelor cadrelor didactice la cămine 38. Petre Mâlcomete, secretar al Comitetului județean de partid, arată că nu există destulă implicare a cadrelor în munca ideologică 39
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
simplu raționament, chiar însoțit de observațiile de mai sus, pentru a înțelege funcția constitutivă a analiticii și dialecticii pentru discursul de tip filosofic? În tot cazul, pentru a stabili unele sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii, se cuvine să fie reiterate și câteva dintre precondițiile lor istoric-filosofice. În felul acesta, orizontul de operare al reducției dictaturii judicativului va fi mai clar stabilit. Logica trebuie să aibă o utilitate, socotea Aristotel; de aceea ea este, înainte de toate, organon. Nevoia unui instrument cu ajutorul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
hotărâtă să apere de acum înainte interesele sale, cu toate mijloacele, contra acestor pretenții. 6) Consider că, ținându-se seama de intențiile ambelor state de a inaugura noi relații între ele, este indicat să nu se piardă timp. De aceea, reiterez propunerea să îl primiți pe ministrul meu al afacerilor străine marți, 22 august, sau cel mai târziu miercuri, 23 august. Ministrul afacerilor străine are depline puteri de a elabora și semna atât Pactul de neagresiune, cât și Protocolul adițional. Ministrul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Singurele locuri unde am fost scutită de acest tip de avataruri, pe când ocupam funcții de direcție, sunt în definitiv cele ale căror activități erau, întreg sau în parte, direct orientate pe tematica raporturilor sociale de sex21. * * * La capătul acestei prezentări, reiterez deci întrebarea mea: ce se întâmplă astăzi - în cercetare ca și în sindicate sau în partidele politice? Cum trăiesc colegele mai tinere situații analoge cu cele pe care le-am cunoscut eu? Ce concluzii trag ele din experiențele lor, în calitate de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
are sens pentru cei care reușesc cumva să facă acest lucru, să facă un cuplu similar părinților. Nu a fost însă cazul meu, în special pentru că e vorba de alte generații, sunt alți oameni în ecuație. Nu consider că am reiterat modelul părinților. Am încercat însă, fără discuție, tot ce am putut ca să evit ceea ce nu-mi convenea mie din ceea ce făceau părinții mei. Însă nu am avut în fiecare caz certitudinea că n-a fost bine așa cum au făcut ei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a stabili pe Dunăre un sistem de conciliere între interesele comerțului general și al civilizațiilor și ambițiile politice ale Austro-Ungariei. Este bine să amintim aici faptul că una dintre cauzele care au împiedicat Austria să reconstituie Comisia Riverană, în ciuda insistențelor reiterate de toate puterile europene, era de asemenea necesitatea în care s-ar fi găsit în ziua când principiile liberei navigații ar fi fost în mod legal aplicate Dunării, de a aboli privilegiile la care ea a consimțit timp de o
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
poetul barbilian, în sensul că aceste lucrări se ocupă într-o proporție covârșitoare de tratarea conținuturilor științifice de limbă sau literatură, din perspectivă exclusiv științifică și universitară, [fapt care se poate observa clar în bibliografiile unor astfel de lucrări care reiterează bibliografia disciplinei de specialitate], iar partea științifico-didactică [numită și metodică] este acoperită de cel mult o lucrare de referință, de regulă „metodici”, de dată mai mult sau mai puțin recentă, în final contribuția candidatului, rezumându-se în esență la cele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de noțiuni mai mult sau mai puțin conexe: ordonarea conținuturilor, structurare, organizarea procesului didactic, conținutul învățământului, activitate didactică, dar și prelucrarea conținuturilor științifice, clasa școlară, analiza resurselor umane, comisa metodică a profesorilor de limba română etc. Toate didacticile de tranziție, reiterează ideile expuse de C. Bărboi în 1983, ca sursă primară și secundară, dar de cele mai multe ori nedeclarată, fără a le argumenta, îmbogăți sau clarifica ori augmenta cu noi puncte de vedere specifice disciplinei LLR. Toate didacticile sublimează insuficienta internalizare a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2008. III. CONCLUZII Concluziile acestei părți a studiului privind conceptul de proiectare didactică, atestarea termenului, și termenii subiacenți sînt următoarele: Există trei dimensiuni ale DLLR în ceea ce privește proiectarea didactică: 1. dimensiunea pedagogică, respectiv didacticile limbii și literaturii române deși didactici speciale reiterează noțiuni de didactică generală, fără a le discuta din perspectiva exclusivă a didacticii aplicate 2. dimensiunea „model”, respectiv teoria aplicată este sublimată prin modele de produse ale planificării curriculare 3. dimensiunea conținuturilor, reiterarea conținuturilor de specialitate de limbă și literatură
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la care reducerea riscului ECV este evidentă și concordantă. Afirmația este valabilă și pentru vârstnicii „foarte bătrâni”, conform datelor din trialul HYVET, 3.845 de hipertensivi peste 80 de ani fiind tratați cu indapamid perindopril (100). În fapt, aceste recomandări reiterează observațiile trialurilor de referință în HTA vârstnicului anterioare anului 2000 (cit. de 1,53,59,101). Astfel, trialurile EWPHE și STOP stabileau ca nivel optim TA de 150/85 mmHg, corespunzător reducerii morbi-mortalității cu 20-50%, în timp ce trialul SYST-EUR demonstrează reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
curge sângele martirilor de la 11 Fevruarie; (formidabilă) ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! - Năică, și am să-Ți torn o revuluție, da’ o revuluție... să mă pomenești!...”. Revuluția a devenit reper și parte a biografiei ei, oricând posibil de reiterat. Mița e fiică din popor (și, de aceea, e violentă!), e republicană (și, de aceea, poartă atavic povara martirilor / luptătorilor pentru instaurarea efemerei republici), e ploieșteancă (și, deci, revoluționară), dar mai ales ea este concubină, ibovnică, iubită și ar putea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
place, poate subjuga cu farmecele ei și puterea de a atrage prin feminitate e deja verificată pe monșerul de la Iunion. Important e faptul că tânăra Zița e o femeie liberă, hotărâtă să ia viața de la capăt. Ea caută Împlinirea maritală, reiterând experiența În condiții avantajoase; despărțirea de Țircădău (agresiv, fără vocație de familist) e o opțiune, căsătoria cu Rică (sentimental, fragil, venind dintr-o lume de dincolo de marginile mahalalei În care viețuiește Zița) reprezintă o Împlinire. Mița Baston, din D-ale
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
the structure [ZP Z... [HP α [H YP]]], with H and Z the heads of phases]: The domain of H is not accessible to operations at ZP; only H and its edge are accessible to such operations." (Chomsky 2001: 14) Reiterând obiectivul nostru principal - analiza datelor din română -, vom reține din această scurtă prezentare ideea că domeniul complementizatorului (C), domeniul lexical verbal (v) și grupul nominal (D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramatici V2 în română; statistica va arăta că gramatica V2 a românei vechi este opțiunea reziduală, marcată din punctul de vedere al frecvenței, în comparație cu gramatica V-la-I, opțiune dominantă în româna veche. Înainte de a trece la analiza datelor, este necesar să reiterăm una dintre condițiile metodologice (prezentată pe larg în §II.3.3) pe care o respectăm atât în analiza calitativă, cât și în analiza cantitativă: evitarea fenomenului de ambiguitate parametrică (v. Clark și Roberts 1993; Roberts 2007). Nu vom avea în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]