2,802 matches
-
sau de depărtare de obiectivele instructiveducative propuse) și de feedback static (ce indică nivelul de cunoaștere a progreselor elevilor, prin raportare la standardele performanțiale). (Crețu, C., 2000) 1. 1. 3. Realizarea demersului didactic Actul predării-învățării se înscrie într-un proces relațional. Este o acțiune orientată și organizată de o persoană având o poziție privilegiată în grup, cu scopul de a provoca modificări de comportament, prin procedee perceptive, psihomotorii, cognitive și afective. Învățătorul, prin arta sa, produce schimbare influențând, produce noul, fără
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
situațiilor conflictuale; capacitatea de a adopta și roluri diferite (în funcție de specificul instituției); capacitatea de a utiliza în mod adecvat autoritatea și puterea; disponibilitatea de adaptare la variate stiluri de conducere etc. În acest context, putem face referire la competența pedagogică relațională, care presupune, în concepția lui Stroe Marcus, ca educatorul să fie un bun și fin cunoscător al psihologiei relaționale, să dispună de acele capacități relaționale care să-i permită o permanentă trecere de la propriul său sistem de referință, la cel
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
autoritatea și puterea; disponibilitatea de adaptare la variate stiluri de conducere etc. În acest context, putem face referire la competența pedagogică relațională, care presupune, în concepția lui Stroe Marcus, ca educatorul să fie un bun și fin cunoscător al psihologiei relaționale, să dispună de acele capacități relaționale care să-i permită o permanentă trecere de la propriul său sistem de referință, la cel aparținând, în cazul nostru, părinților. O condiție esnțială o constituie, în acest sens, comportamentul empatic, indispensabil în relațiile cadrului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
la variate stiluri de conducere etc. În acest context, putem face referire la competența pedagogică relațională, care presupune, în concepția lui Stroe Marcus, ca educatorul să fie un bun și fin cunoscător al psihologiei relaționale, să dispună de acele capacități relaționale care să-i permită o permanentă trecere de la propriul său sistem de referință, la cel aparținând, în cazul nostru, părinților. O condiție esnțială o constituie, în acest sens, comportamentul empatic, indispensabil în relațiile cadrului didactic cu partenerii săi. Empatia se
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
identității, a motivației. (cf. Dicționar de pedagogie, Shaub, H., Zenke, K., trad. rom.) Părinții și mediul familial joacă un rol important în toate etapele dezvoltării copilului și influențează rezultatele fiecărei decizii educaționale. Conceptul de stil parental este utilizat în sens relațional, deoarece vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ. Stilurile parentale se organizează în jurul a două axe: 1. Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2. Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere. Se disting patru stiluri parentale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
aceștia, întrucât numai ei au datoria de a înțelege și a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului. Mulți părinți sunt inhibați în a pune întrebări, chiar dacă nu au înțeles prea bine mesajul cadrului didactic (chiar și într-un context relațional calm și echilibrat). Un cadru didactic eficient lasă nu numai spațiu întrebărilor în comunicarea cu părinții, ci și provoacă să facă ei acest lucru. 3. Falsa conexiune inversă are în vedre faptul că foarte mulți părinți care lasă doar impesia
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de informații transmise de părinți, cadrul didactic are tendința de a le vedea numai pe acelea pe care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate elementele concrete nu se potrivesc preconcepțiilor cu care managerul școlar intervine în „ecuația relațională”. Cadrul didactic trebuie să aibă abilitatea de a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism. 6. Obținerea informației prin manipulare discretă presupune ca în cazul unor discuții cu părinții inhibați să se prezinte un caz sau o problemă
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
actorii implicați. Programul de formare continuă propus - „Învățătorul - factor proactiv al parteneriatului școală familie” are ca scop dezvoltarea competențelor specifice și esențiale ale învățătorilor / institutorilor pentru realizarea unui parteneriat eficient între școală și familie: competențe metodice, competențe de comunicare și relaționale, competențe psihosociale, competențe de evaluare. Temele și subtemele propuse sunt adecvate scopului, obiectivelor generale și specifice urmărite a fi realizate prin îmbinarea judicioasă a suportului teoretic cu activitățile practice, prin utilizarea unei strategii de formare activ - participativă. Ideal ar fi
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
în familie; 4. coordonarea părinților cu ceilalți agenți educativi (grup de prieteni, școală, TV, specialiști). 1. Obiectivele educative ale părinților s-a considerat că depind de: profilul specific al personalității sociale dorită pentru copil; poziția socială (nivel socio-educativ și integrare relațională) dorită pentru copil. "Personalitatea socială" a fost definită ca ansamblul de aptitudini necesare integrării copilului în mediul înconjurător relațional, explicitată prin patru dimensiuni: • autoreglarea, ce presupune capacitatea persoanei de: a defini obiective; a urma obiectivele cu o anumită constanță; a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinților s-a considerat că depind de: profilul specific al personalității sociale dorită pentru copil; poziția socială (nivel socio-educativ și integrare relațională) dorită pentru copil. "Personalitatea socială" a fost definită ca ansamblul de aptitudini necesare integrării copilului în mediul înconjurător relațional, explicitată prin patru dimensiuni: • autoreglarea, ce presupune capacitatea persoanei de: a defini obiective; a urma obiectivele cu o anumită constanță; a se orienta în ansamblul informațiilor care îi parvin; a tria informațiile; • acomodarea desemnează aptitudinea individului de: a se plia
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cunoștințele de gramatică printr-un program amuzant pe calculator. • Moralizarea face apel la valori superioare, acceptate de către subiect, și susceptibile de a legitima recurgerea la anumite conduite particulare. Exemplu: descurajarea relațiilor sexuale ocazionale în numele preceptelor religioase. • Relaționarea desemnează manipularea contextului relațional al persoanei pentru a-i modifica modul de acțiune Exemplu: a iniția comunicarea cu copilul pentru ca acesta să fie mai deschis. Sociologii elvețieni relevă faptul că pedepsele aplicate copilului măresc sau micșorează costurile externe ale actelor de conduită, fiind, astfel
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate ele însele de statutul profesional al părinților. 3) practicile educative depind de "așteptările de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
definește teritoriile individului; autonomie individul este cel care definește autoritatea pentru grupul familial. 2. Integrarea externă desemnează maniera în care grupul se deschide către exterior: • închidere grupul familial e caracterizat prin: reticență față de contacte cu exteriorul, atît informaționale, cît și relaționale; perceperea echilibrului grupului ca fiind dependent de un anumit spirit casnic; deschiderea spre exterior este privită ca periclitînd consensul, ca facilitînd pătrunderea geloziei, a concurenței, a nemulțumirii în armonia familială. • deschidere grupul familial e caracterizat prin faptul că: interacțiunile din
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai intens valorizată, iar prețuirea socială, în general, depinde de acest aspect. Părinții cu studii mai scăzute, cu venituri mai mici și cu competențe lingvistice inferioare vor apela, la modul declarativ, în mai mare măsură la motivare și modificarea contextului relațional mai ales discuții cu copilul deoarece dispun de resurse mai scăzute. Notăm faptul că sub titulatura "control" au fost extrem de puține situații în care erau vizate pedepse. Au fost, însă, destul de mulți părinți care au indicat sarcini școlare suplimentare: dictare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a avea o reprezentare despre acestea, adică de a da semnificație evenimentelor trecute, prezente și viitoare, semnificație care să nu fie legată de sensul pe care îl poate avea un anumit stimul. Cassirer pune problema reprezentării din perspectiva dependenței gândirii relaționale de gândirea simbolică, susținând că "simpla conștiință a relațiilor nu poate fi privită, prin urmare, ca o trăsătură specifică a conștiinței umane (...) aflăm, totuși, la om un tip special de gândire relațională care nu are nicio paralelă în lumea animală
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cassirer pune problema reprezentării din perspectiva dependenței gândirii relaționale de gândirea simbolică, susținând că "simpla conștiință a relațiilor nu poate fi privită, prin urmare, ca o trăsătură specifică a conștiinței umane (...) aflăm, totuși, la om un tip special de gândire relațională care nu are nicio paralelă în lumea animală. La om s-a dezvoltat o aptitudine de a izola relații de a le considera în semnificația lor abstractă. Pentru a înțelege această semnificație, omul nu mai este dependent de datele senzoriale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
similitudinii și a continuității neîntrerupte a schimbării putem pune un principiu al permanenței în timp: de pildă, structura invariabilă a unui aparat căruia între timp i-am schimbat toate piesele. Această idee de structură, opusă celei de eveniment, confirmă caracterul relațional al identității" (Vasile Tonoiu, op. cit, loc. cit., pp. 615-616). 439 Paul Ricoeur, op. cit., p. 116. 440 Ibidem, p. 118. 441 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 5. 442 Transcendența, susține Afloroaei, implică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să raționezi, a ști să numești ceea ce faci, a ști să Înveți). O altă definiție a competenței poate fi și aceasta: a ști să acționezi Într-o anumită situație, ca rezultat a unei combinații de cunoștințe, de practici profesionale și relaționale care Îți permit să faci față unei situații profesionale În evoluție, spre satisfacția beneficiarilor (a ști, a ști să faci, a ști să fii). Într-o altă definiție, mai tehnică, competența profesională constituie capacitatea de a lua decizii, În limite
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
norme, mijloace, cunoștințe determinate de experiență); b) competențe transversale care pot fi: organizaționale - sunt acele competențe care Întăresc eficacitatea individuală și colectivă și asigură optimizarea timpului de muncă (auto organizarea, organizarea colectivă și gestiunea proiectului, organizarea managerială a muncii colaboratorilor); relaționale și sociale - sunt acele competențe care situează persoanele Într-un cadru de comunicare scris și oral și care favorizează calitatea și fluiditatea legăturilor și a fluxului de informații (exprimarea personală, relațiile cu publicul, capacitatea managerială); de adaptare - cum mediul intern
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
culturale ale comunității. Punctul de plecare al unei astfel de teorii numită teoria rezistenței școlare (Karl Alexander, Doris Entwisle, apud. Booth, A., Dunn, J.E., 199668-69) îl constituie cazul copiilor aparținând comunității negre din SUA. Teoria susține existența unui conflict relațional între elevii ce provin din grupuri defavorizate etnic, social, cultural și școlile, inclusiv cultura școlară. În contextul acestui conflict, minoritarii percep școala ca pe o instituție străină ce-i constrânge să-și însușească un sistem de valori care-i înstrăinează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.d. sintaxa : construcțiile verbale (propoziții, fraze) au o structură simplă, în scurtele lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se adaugă, evident, și o serie de influențe caracteristice mediului familial, geografic și socio-cultural, toate aceste caracteristici de tip lingvistic exercită influențe negative în etapa micii școlarități, deseori constituindu-se în blocaje de exprimare. Faptul că
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
copii deține un rol deosebit în fixarea deprinderilor comportamentale, dar și în asigurarea condițiilor psihologice normale. Relația părinți-copii nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Există anumite norme precise care stau la baza acestor relații: nevoia de dragoste, asigurarea protecției, raporturi relaționale juste și echilibrate și complementaritatea rolurilor parentale. Părinții trebuie să alcătuiască un raport cu copilul, o unitate inseparabilă cu care își împart rolurile și sarcinile. Descoperind împreună erorile făcute, se pot negocia reguli noi de comportament. Consecvența este foarte importantă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
intelectuale nu se îngrijesc de pregătirea copilului pentru școală, le este indiferent dacă copilul învață bine sau nu, dacă își pregătește lecțiile potrivit cerințelor, dacă obține rezultate bune, dacă are o conduită corespunzătoare sau este indisciplinat. b) Absența unui regim relațional și stabil de viață și activitate a copilului în familie. Copilul care nu are un program în familie, își desfășoară activitatea la întâmplare, nu-și formează deprinderi de muncă ordonată s și sistematică. Din această cauză întâmpină tot mai multe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mai ales pentru învățarea limbilor străine. Sugestopedia are la bază trei principii fundamentale: 1. eliminarea tensiunii din procesul de învățământ; 2. unitatea conștient inconștient; 3. interacțiunea sugestivă. Metodele sugestive G. Lozanov, creatorul sugestologiei (1978), se referea la sugestie ca fenomen relațional, deosebit de complex, cu o dublă natură: psihologică și fiziologică. Ea funcționează ca un sistem unitar și armonios, în care orice disociere dintre sugestor și sugestionat, dintre individ și mediu, dintre conștient și inconștient, dintre trecut, prezent și viitor, dintre real
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru a le putea preveni în măsura în care este posibil. Deși pierderea de auz nu are prin ea însăși un efect determinant asupra dezvoltării psihice, orice deteriorare a auzului modifică activitatea și relațiile copilului cu lumea înconjurătoare. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. Ea poate duce chiar la instalarea mutității care exclude limbajul verbal ca mijloc de comunicare fapt care afectează dezvoltarea proceselor psihice și a personalității în general. Copilul care nu aude se sprijină
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]