3,930 matches
-
stadii; zidul care înconjoară cetatea este din jasp, iar cetatea însăși este din aur; noul Ierusalim este iluminat de slava lui Dumnezeu, fără să aibă nevoie de soare. O atare descriere nu suportă o exegeză literală. M. Simonetti face această remarcă: dacă întreaga Apocalipsă nu este decât simbol și alegorie, de ce ar face autorul o excepție în cazul împărăției de o mie de ani? De ce numai pasajul care se referă la domnia sfinților trebuie interpretat literal? În capitolele 20 și 21
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate; vântul - remarcă Tudor Vianu - este un adevărat personaj al povestirilor lui S. Tablourile de natură nu sunt doar états d’âme ca în literatura romantică, ci posedă și facultățile „corespondențelor” baudelairiene, fiindcă pădurea, stepa sau balta intervin în acțiunile umane cu funcții
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
îi dădea „carte de despărțire” și ea suporta aceleași rigori ca văduvele „veritabile”, cele ai căror soți muriseră. Ar putea fi acesta un temei pentru extinderea de sens notată de Șăineanu și Resmeriță - motivația fiind oferită de „absența soțului” -, dar remarca „învechit” era obligatorie. Cred acest lucru, fiindcă, local, vădană (forma populară alcătuită din vechiul românesc - atât de apropiat de etimonul latinesc - văduv, -vă72 plus sufixul an[ă]) înseamnă în Bucovina, depreciativ, și „văduvă”, dar și „fată sau femeie care a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căzut „boleacă” - pretextul pentru ca uneltitorul - actor de talent în stare să afișeze o „față scornită de mare mâhniciune” - să se poată îndepărta de Curte și de ochiul Voievodului, spre a se întâlni cu oștile ce-i veneau în sprijin; stupefiantă remarca unui Vasile Lupu credul: „Ce omŭ fără cale, logofătul! Știindu-și giupâneasa boleacă, și nu o ține aicea cu sine!”) o conspirație reușită. Doamna Safta i-a supraviețuit soțului ei - ea a fost autentica văduvă a lui Gheorghe Ștefan -, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și satului în declin, familiei, solitudinii, călătoriilor, cu referințe autobiografice și modele tutelare, ceea ce în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
și obligatorie dimensiune importantă morală. Prietenia implică Încredere, susținere reciprocă și responsabilitate. Ea este un angajament sufletesc și moral al celor doi, fiecare răspunzând de celălalt În mod sincer, deschis, necondiționat, În orice fel de Împrejurare. De aici și Înțeleapta remarcă: „Prietenul la nevoie se cunoaște”. Din punct de vedere moral, prietenia presupune În mod obligatoriu anumite atitudini sufletești care exprimă valorile morale, și anume: deschidere către celălalt, sinceritate În relații, dăruire, bunăvoință și toleranță, sprijin reciproc, respect, valorizarea celuilalt. Se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
similar, așa cum și plante diferite au aceeași mireasmă. Exaltarea care mă cuprinsese descoperind un mosc În carne și oase m-a făcut să ignor necesitatea unei examinări corespunzătoare a semnelor sale caracteristice - spre exemplu, a colților proeminenți-, mulțumindu-mă cu remarce asupra miresmei lui. În pofida acestui fapt, memoria mea a păstrat imaginea unui animal de dimensiunile iepurelui, cu o constituție zveltă și alungită. În timpul șederii mele la Wazirabad, o tânără doamnă hindusă 146 sosi Într-o vizită scurtă la generalul Avitabile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înmânat fachirului șapte rupii, pe care tocmai le primise ca nazarana (dar), dar imediat i le-a dat mezurului spunând: „Acesta e darul fiului unei spălătorese” - și s-a depărtat. Sher Singh s-a prefăcut că nu a auzit această remarcă jignitoare, chiar dacă a fost spusă atât de tare Încât oricine a băgat de seamă - și m-am supărat foarte mult pentru faptul de a-l fi introdus pe insolentul fachir. L-am admonestat și am dat ordin să fie din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fantoma ta, pregătit pentru tipar încă din 1934, la editura revistei „unu”, să fie publicat abia în 1972. Acestea au fost, totuși, singurele dovezi ale înclinației pentru poezia nouă, fiindcă în rest S. a cultivat versul clasic, „caligrafiind delicat”, cum remarca G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cărțile de poezie apărute în perioada interbelică - Artificii, Claviaturi (1935), Floarea reginei (1939), Ora de zbor (1940), Vatra magilor (1943) -, al căror conținut e prezent parțial și în antologia Poeme
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul întrebărilor preliminare. Lirica sa e „o continuă interogație” (Perpessicius), iar S. este un poet al lui „de ce?”. De ce omul e mistuit de dorul depărtărilor și
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
că macabrul se insinuează prin repetarea mirosului de putreziciune și a ororii de canibalism. Bazat pe absurd, comicul permite uneori trimiteri surprinzătoare. De altfel, orașul București, de care S. se dovedește atât de legat în scrierile sale, e transpus - cum remarca Adrian Marino - „absurd și straniu, grotesc și parodic, proiectat pe un fundal simbolic-kafkian, care deschide perspective imaginare total inedite”. SCRIERI: Camera copiilor, București, 1969; Manuscrisul de la Ciumați, Tel Aviv, 1989; Izidor Mânecuță: cioburi, Tel Aviv, 1990; ed. (Isidore), tr. Monica
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
ca pe un comparatist de excelentă ținută, ultima carte, inovatoare și cu mult înaintea timpului său, este o încercare de interpretare din perspectiva psihocriticii a pesimismului leopardian, în sensul pe care îl vor impune ceva mai târziu cercetările freudiene, așa cum remarca Al. Dimitriu-Păușești. După 1920 Ș. se va dedica recuperării vieții și operei lui Pierre Loti, această alegere fiind justificată de raporturile afective care îl legau pe scriitorul francez de România. Îi va consacra două monografii, una în 1920, de dimensiuni
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante, profesii, tradiții și sărbători etc., adeverind remarca lui G. Călinescu, după care „niciodată n-a intrat în opera unui creator mai mult din Univers”. Ediții: Zaharia Bârsan, Scrieri, pref. edit., București, 1969 (în colaborare cu Aurora Pârvu); Iacob Negruzzi, Scrieri alese, I-II, București, 1970; Victor Ion
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
far aș the northern branch of the Danube (that is to say, the Delta firmed by the mouths of that river remain excluded) and the cession of Batoum, with adjacent territory” (s.n.) . În context, guvernul rus a făcut, Însă, o remarcă ce poate fi interpretată ca o posibilă rezervă pe care o avea, În ceea ce privește recunoașterea independenței de stat a României pe plan internațional. Concret, se sugera că, În schimbul sudului Basarabiei, „Roumania could be compensated by a common agreement, either by the
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
vizita împăratului Iosif al II-lea la Mediaș, în mai 1773. Ilustrația fotografică, de foarte bună calitate, sporește atractivitatea cărții. Prima antologie de poeme întocmită de T., Ne cheamă Ardealul, publicată în 1944, cu subtitlul Cântarea pătimirii noastre, este, după cum remarca Dumitru Micu, „o replică la Dictatul de la Viena și implicit o prevestire a răsturnărilor menite să readucă sfâșiata regiune de nord a Transilvaniei în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
preciziune de făurar”, E. Lovinescu îi semnala desuetudinea și opina că „orice vers al poetului respiră o mare și onestă conștiință profesională, o inspirație de calitate intelectuală desfășurată în ample volute impecabile, cărora le lipsește doar elementul invențiunii”. F. Aderca remarca, și el, caracterul tardiv al cărții - care, după părerea lui, ar fi putut străluci dacă ar fi apărut „cel mai târziu în 1915” - și afirma că această culegere de versuri rămâne totuși interesantă, fiindcă „este o icoană a poeziei românești
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
de la Geneva, la Expoziția Internațională din Barcelona (1929), Expoziția Universală de la Bruxelles (1935), Expoziția de Artă Populară Românească de la Oslo (1936), T.-S. a obținut o performanță - comentarea artei românești de către străini în reviste europene de prestigiu, așa cum cu dreptate remarca Petru Comarnescu. În cariera lui de muzeograf, îndelungată și nu lipsită de sinuozități, de zbucium, importante sunt și numeroasele monografii și studii, ridicând muzeografia românească la rang de disciplină științifică, așa cum atestă și un masiv volum din 1936. Conduce revista
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
lansate de publicația condusă de Arghezi „sunt îndrăznețe și dinamice, ca mugurii care au supt din seva unui pământ curățat de otrăvuri”, în vreme ce contribuțiile lui Mihail Sadoveanu și ale Otiliei Cazimir sunt criticate cu inclemența obișnuită a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
durează o singură zi (5 noiembrie 1998), și substanța ei o constituie, pe de o parte, observațiile făcute de un personaj, Aurel, la o evocare a lui Mihail Sadoveanu ținută la Pașcani și la mănăstirea Neamț și, pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
întâlnirile prilejuite de venirea lui Mircea Eliade la Paris, face vizite lui Emil Cioran și plimbări cu Monica Lovinescu etc. Distanța aristocratică și comentariul acid caracterizează multe comentarii ale memorialistei. La dineul pentru Eliade, doctor honoris causa la Sorbona, diarista remarcă: „Toată seara, nota pariziană s-a pierdut în concertul de adulații în stil românesc, cu care cei prezenți îi înconjoară pe cei mari”, tot atunci sesizează „noua atitudine românofilă” a lui Eugen Ionescu, care, evocând timpul când împreună cu Eliade și
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
aspectul prognosticului negativ al dezvoltării este doar copilul vulnerabil dintr-un mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii dintre ei vin cu o serie de remarci precum: “Psihologii încep să-și dea seama că același mediu ambiental poate avea efecte diferite asupra dezvoltării, depinzând și de caracteristicile înnăscute ale copilului”. <footnote Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării, Ed. Științifică și Tehnică, București, p. 15 16 footnote> Ultimul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Copiii trebuie încurajați cu grijă înțeleaptă și multă blândețe din partea mamei și, la nevoie, cu povețe și exigențe. Nu întâmplător Starețul Ambrozie de la Optina ori de câte ori se afla în fața părinților care-i cereau sfat în legătură cu creșterea și educarea copiilor, făcea următoarea remarcă: ”...învățăturile altora acționează asupra minții, iar cele ale mamei asupra inimii”. 1.2. Absența sau insuficienta prezență paternă În opoziție cu mama, pretutindeni prezentă în lumea copilului, tatăl este omul pe care nu-l vezi acționând în mediul de viață
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
reluat în secolul XX pentru psihiatrie, căreia i se subliniază dubla apartenență la științele biologice, ca specialitate medicală, și la științele umane, ca antropologie, (K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, H. Tellenbach, H. Ey). Această remarcă este foarte importantă pentru precizarea locului și a identității psihopatologiei care se legitimează ca disciplină științifică de sine stătătoare. W. Dilthey dinspre științele umane și K. Jaspers dinspre medicină fac distincția bipolarității originii psihologiei și a psihiatriei, dar analiza lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acești doi factori menționați se mai adaugă și un al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de magic, de posesiune a bolnavului de către spirite benefice sau malefice. E. Tanzi (1890) va face o interesantă remarcă privind similitudinea care există între credințele magice și superstiții, pe de o parte, și ideile delirante ale bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoscute până la acea dată. De asemenea, istoricul literar a îmbogățit exegeza domeniului cu o amplă reconstituire a primei perioade din viața și opera lui Panait Istrati, beneficiind și de mărturiile scriitorului - Cum am devenit scriitor (I-II, 1998). Astfel, cum remarca Z. Ornea, T. „se dovedește a fi un editor excelent al unei opere pe care a slujit-o, devotat, întreaga viață”, strădania sa reprezentând „un act de cultură de netăgăduită valoare”. SCRIERI: Panait Istrati, București, 1944. Ediții: Panait Istrati, Chira
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]