1,460 matches
-
partea d-lui Gh. Brătianu". Explicația dată de ziar pare din nou exagerată, dar ea va fi confirmată peste ani118, cel puțin pentru județul Iași, de unul din cei mai îndârjiți adversari ai lui Gheorghe Brătianu din Iași, Victor Iamandi. Rememorând ruptura produsă în PNL în 1930, vorbitorul afirmă că au rămas în organizația vechilor liberali, din acest județ, abia "zece sau cincisprezece tovarăși". În iulie 1930, Victor Iamandi aprecia că fruntașii din vechea organizație liberală din Iași au fost puși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lor devotament"631. După formarea noului Guvern Gheorghe Tătărescu, partidele au început pregătirea pentru alegerile generale, fixate pentru 20 decembrie. Prin articole publicate în ziarul central al partidului, precum și în cuvântări susținute cu ocazia întrunirilor cu caracter politic, georgiștii au rememorat realizările proprii pe tărâmul luptei parlamentare, sau pe cel al confruntărilor electorale 632. În Manifestul PNL georgist, publicat la 2 decembrie, se afirmă că noua guvernare reprezenta o provocare, pentru că prelungea peste voința cetățenilor "stăpânirea echipei de profitori în paguba
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Condamnarea Germaniei", în Mișcarea, nr. 1242, 20 aprilie 1935, p. 1. 834 "Mișcarea", nr. 1257, 18 mai 1935, p. 1. 835 Idem, nr. 1260, 23 mai 1935, p. 1. 836 Articolul "Popas 1930-1937", semnat de Mihai Antonescu, în care autorul rememora principalele acțiuni politice ale conducerii partidului, în Mișcarea, nr. 1892, 30 octombrie 1937, p. 1. 837 Articolul "Ura contra lui Mussolini", în Mișcarea, nr. 1344, 25 septembrie 1935, p. 1. 838 Georges I. Brătianu, La politique exterieure de la Roumanie, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a supune atenției un conținut aluziv care se servește de celebritatea formei inițiale pentru a fi mai pregnant, fie pentru a demasca lipsa de valoare a modelului. Actul parodic pare să fi fost, în cazul lui Eugen Ionescu, unul involuntar. Rememorând etapele procesului de creație finalizat cu cea dintâi variantă a piesei, cu titlul semnificativ Englezește fără profesor, autorul pretinde că acea magmă interioară de nestăvilit a produs formațiuni de nerecunoscut: " S-a petrecut un fenomen ciudat, nu știu cum textul s-a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
repede, judicios. Vine vorba de ceva, de o producție, de-un context, de o încercare, iei frumușel ce vrei să spui, presari cu grijă una sau două expresii, te faci om!73 În lucrarea autobiografică Lupul și Chitanța, Costache Olăreanu rememorează figura unui alt descurcăreț de acest fel, un coleg de facultate, Corcodel, care nu înțelegea nimic din discuțiile despre greci și latini, despre Proust și Călinescu, în schimb era preocupat de "vânarea puilor de mici burghezi"74. După studii prealabile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pierdută. Fie că asistăm la conversațiile caraghioasei bătrâne Vica, fie că suntem intruși în universul lăuntric al gândurilor și al amintirilor acesteia, exprimarea deficitară și obsesia culinară ne amintește de insațiabila coană Lucsița din La Moși. Iată, de pildă, cum rememorează madam Delcă împrejurările legate de moartea fratelui ei: [...] ce erea în sufletu ei numa ea știa... Să stai să iei carne pentru pomană... Da' frigider n-avea ei, n-apucase să ia frigider, bietu Ilie, și-n rest, cui să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-le de revoltă. În ciuda opiniei generalizate conform căreia piesa respiră optimism, devenind un imn dedicat vieții, curajului, speranței și credinței, nu trebuie uitată echivalarea obsesivă în textul sorescian a morții cu începutul și a nașterii cu sfârșitul, cu prăbușirea. Irina rememorează fericirea vieții intrauterine asimilată cu paradisul pierdut, iar apariția momâilor-ursitoare în partea mediană a piesei, interesate nu de priveghi, ci de "mama mortului" lăuza -, pune în lumină aceeași inversiune absurdă. Acesta umbrește decisiv optimismul piesei, ca să nu mai vorbim de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu, Dobre Mihăilescu din Cum se naște o revistă), recidivează la Mircea Horia Simionescu. În Nesfârșitele primejdii, un George Pelimon moare și este plâns de "selenara" Helga, iar omonimul său rememorează, în romanul pe care-l scrie, dispariția iubitei cu același nume. În Toxicologia găsim într-o notă autobiografică sursa acestei preocupări pentru straniile coincidențe existențiale: Dublii din cărțile mele s-au născut din observarea, mai bine de patruzeci de ani
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
astfel de procesiune i se iartă toate păcatele. Festivalul Marinduque se desfășoară În Săptămâna Patimelor. Paștele catolic filipinez este cel mai controversat din lumea creștină. De o jumătate de secol bărbații se autoflagelează În Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, Încercând să rememoreze patimile Mântuitorului Iisus Hristos. În 2 aprilie 2010, ziarele și agențiile de presă anunțau că 23 de bărbați s au autoflagelat pe străzile Manilei, unii cărând În spate o cruce grea de lemn și acceptând chiar crucificare. Festivalul Tuna simbolizând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
până În zilele noastre, făuritoare de culturi și civilizații impresionante, a căror influențe s au resimțit În decursul timpului și În zona noastră balcanică. De aici, nu a mai rămas decât „un pas” până ACASĂ!!! În cele nouă ore de zbor rememorez itinerarul fantastic, realizat pe parcursul numeroaselor călătorii, din ultimii doi ani, cu impresii care de care mai interesante, o adevărată unitate În diversitate. Am parcurs zeci de kilometri cu avionul, vaporul, mașina, Încercând să mă apropii de acest univers material și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Karrnabat (Capri: insulă de aur), Mihail Șerban (Vis). Sub pseudonimul George Lotru, George Lesnea traduce din Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret sentimental al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu G. Topîrceanu, petrecută la îndemnul și în casa lui Demostene Botez, unde revista „Însemnări literare” își stabilise efemer redacția; numărul 3 inserează un fragment din Prăvale-Baba, romanul lui Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
o cred. Și... Iain ce-a zis? — Ceva ce nu se poate reproduce, spune Luke Încordat. A acuzat-o că a scornit toată povestea ca să cerșească o promovare. Nu-ți pot spune care e părerea lui despre femei. Mă Încrunt, rememorînd ultimele săptămîni. — A fost atunci cînd n-ai putut să vii la cursul meu prenatal? — Da, atunci a Început totul, Își amintește Luke, masîndu-și tîmplele. Becky, nu-ți puteam spune. Crede-mă, am vrut, dar știam c-o să te afecteze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la acțiune ca loc de interes, la suspans. După ce autori ca Joyce și Virginia Woolf au înnecat proza în lirism și au supus-o tiraniei cuvântului, au redus acțiunea fie la aventurile cuvântului, fie la aventurile lirice ale eului care rememorează prin asocieri dictate de subconștient, vin Alasdair Gray, Kazuo Ishiguro, Julian Barnes, Graham Swift, John Fowles și mulți alții, care înțeleg primejdia de moarte prin care a trecut narațiunea, și o readuc la istorisire. Dacă Joyce ar fi continuat pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
admite altă judecată decât a lui. Lectura nu e creatoare, ci doar foarte atentă, solicitată să cerceteze fiecare cuvânt. Detaliul trecut își face loc în discursul prezent. Apanajul acestui discurs prezent, care nu modifică deloc trecutul, e claritatea cu care rememorează și explică indirect. E de remarcat claritatea limbajului Desperado. Tiparul narativ e exasperant, dar frazele prin care intrăm în legătură cu el sunt cum nu se poate mai accesibile. Romanul Desperado, prezentul Desperado, sunt în aparență accesibile, în esență o piatră de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tocmai fiindcă prezentul real e firav. Timpul operei Desperado e un mare semn de întrebare. Timpul auctorial Timpul autorului în romanul Desperado, inspirația autorului, ține de trecut. Autorul transferă nevoia lui de a lucra cu memoria asupra eroului. Când eroul rememorează, el nu o face linear, explicit, prin raportare la un prezent concret, când se va întâmpla ceva, ca urmare a rememorării lui. Eroul Desperado trăiește un trecut perfect, un trecut în trecut și de dragul trecutului. În scufundarea lui în anticamera
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
autorii Desperado. În condițiile în care autorul e enigmatic și orice explicație vine din trecut, eroul ne apare neputincios, până la limita cu absurdul. Memoria eroului se află în puterea naratorului, care o transmite direct lectorului. Eroul poate cel mult să rememoreze. El nu acționează, de obicei nici nu se opune. Sunt două feluri de eroi în romanul Desperado: eroii neputincioși (v. Ishiguro, Lessing, Gray, Swift, Ackroyd, Huxley, Orwell) și eroii țâfnoși (v. Barnes, Lodge, Bradbury, Fowles). Eroii neputincioși își duc povara
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
jonglau cu alte abordări narative. Viitorul pierdea teren în economia romanului, în favoarea unui prezent extins. În romanul Desperado, prezentul e extrem de lent, iar viitorul aproape că nu contează. Puterea Desperado stă în trecut. Trecutul e un drog pentru prezent. Eroul rememorează, nu acționează în niciun fel: trecutul îl fascinează, și ca urmare el descoperă tot felul de șiretlicuri ale memoriei, pendulând între hazard (realism) și psihanaliză (fluxul conștiinței). Încântările amintirii se amestecă cu bucuria prezentului în Alexandria Quartet, unde intriga e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în memoria lui afectivă, dacă vrea să creeze un personaj convingător, și să manifeste emoția pe care să o comunice partenerului său și publicului totodată. Arta sa rezidă în capacitatea de a retrăi afectele trecute sau de a și le rememora pe cele observate la alții, de a regăsi urmele mnezice pe care le-au depus în el. Această emoție este controlată căci este legată de afecte vechi, al căror caracter dureros s-a șters cu timpul. "O persoană care, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a stalinizării. Romanul În colț lângă fereastră narează astfel de întâmplări, pe care spiritul de dreptate al autorului nu le poate oculta, sperând într-un fel de justiție divină a istoriei. Alte două volume, Tărâmul izvoarelor și Pinii de pe Golna, rememorează secvențe legate de viața aromânilor din Turia, ciclul continuând cu Pe muntele Ebal (1990), Steaua câinelui și Străinul de la miezul nopții, dedicate perioadei cele mai zbuciumate - detenția și trecerea prin închisorile morții de la Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Mărgineni și Pitești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
adversarii. Romanul de debut, trilogia Cordovanii, dezvoltând nuvela cu același titlu apărută în 1954 în „Tânărul scriitor”, mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții, începând cu întoarcerea din război și terminând cu înscrierea, după o lungă ezitare, în gospodăria agricolă colectivă. Situându-se în linia realismului tradițional, romanul își ia ca model creațiile lui Liviu Rebreanu, de care vrea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
amintesc de tiparele tragediei. Următorul roman, Caloianul (1975), face figură aparte în proza lui L. prin problematică, prin formula narativă și prin arhitectură: este un roman social camuflat într-un metaroman. Protagonistul, Dumitru Ghețea, un scriitor bătrân și ratat, își rememorează viața și compromisurile sociale sau politice săvârșite de-a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
lichidase un grup de țărani transilvăneni, Ion fiind singurul supraviețuitor. Între cei doi există și un conflict erotic: după război Ion trăise cu nevasta lui Gyuri. Narațiunea prezintă pozițiile celor două personaje care, în încercarea de a elucida obsesiile trecutului, rememorează evenimentele, se apără și se acuză reciproc. Câștig de cauză are - se înțelege - Ion. Schimbarea la față pe care o aduc scrierile lui L. publicate după 1989 este una de îngroșare până la violență a mesajului. Încrâncenarea de a spune apăsat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
ea poate fi „ucisă” (urme de lovituri, semne lăsate de sulițe) sau Înviată (picturi retușate). Acțiunea religioasă consta chiar și din Întoarcerea, secole de-a rândul, pentru a retușa culoarea până ce aceasta ajungea un singur motiv sau semn, pentru a rememora cu emoție actul creativ sau mitul pe care Înaintașii l-au lăsat moștenire În anumite locuri speciale. Se cunosc reprezentări care dansează, instrumente muzicale (flaute, lame vibrante sau churinga) și s-a aflat de curând că, Într-o peșteră din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru a se clarifica și a decide cum trebuie să meargă mai departe. Percepții dureroase ale realității, o ambianță ostilă, despărțirea de familie, lipsa reperelor generează o derută permanentă. Personajul pare a se limpezi abia după o serie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
a ratat. Acolo, evreii pot face agricultură cu profit și să fie soldați viteji. Dar Iorga nu voia ca evreii români să devină israeliți, el voia ca ei să devină români! În ceea ce îi privește pe evreii americani, trebuie să rememorăm începuturile comunității evreiești din Statele Unite. Vom folosi drept document un apel al Președintelui George Washington adresat comunității evreiești din Newport, statul Rhode Island: "Țara noastră nu pedepsește bigotismul, și nu sprijină nici persecuțiile". Astfel de începuturi au dus la formarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]