1,877 matches
-
grupurile în dominante/subordonate și superioare/ inferioare, producînd ierarhii și clasificări care servesc interesele elitelor și claselor conducătoare. Ideologia face așadar parte dintr-un sistem de dominație care servește la promovarea oprimării prin conferirea legitimității acelor forțe și instituții care reprimă și oprimă oamenii. Ideologia reprezintă în sine un sistem de abstracțiuni și distincții în cadrul sexului, rasei și clasei sociale, permițînd construirea unor diviziuni ideologice între bărbați și femei, clasele "de sus" și cele "de jos", albi și oameni de culoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziunea din westernul hollywoodian, ale filmului de război, ale melodramei și altor genuri, care prezentau o viziune dihotomică a universului, cu forțele binelui opunîndu-se forțelor răului, care ne înfățișau pe "noi" ca "buni", iar pe "ei" ca "răi" și care reprimau astfel orice înclinație negativă sau agresivă, atît în țară, cît și în psihicul individului. 23 Asupra conceptului de "război tehnologic", vezi descrierea făcută de Gibson (1986) unor sisteme și tehnici de luptă electronice folosite în Vietnam; voi insista asupra acestui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
popular sînt, fără excepție, băieți de rasă albă, incapabili de a se pune în pielea altuia sau de a trăi alături de celălalt sau de a respecta diferențele dintre indivizi. Cei doi sînt niște mizantropi extremiști, deși este evident că își reprimă înclinațiile homosexuale, semnalate de glumele lor ce conțin toate referiri la "Butt", "suck" sau de ordinul lui Butt-Head: "Hei, Beavis, pupă-mă-n fund". Într-un anume sens, Beavis și Butt-Head reprezintă un exemplu al așa-numitei "televiziuni a rataților
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu impulsurile sexuale pe care nu le pot nici înțelege, nici controla (adeseori sînt prezentați masturbîndu-se sau discutînd despre aceasta, iar Beavis privește hipnotizat la cîntărețele atrăgătoare care apar în videoclipuri). Se mai poate observa și un element homo-erotic abia reprimat în relația dintre ei, exprimat în interminabilele glume despre "butt" (fund) și referirile și utilizarea constantă a expresiei "sucks"; ca și alte elemente de comportament verbal și vizual ("Hei, Beavis, trage-mi-o"). 26 "Margot Emery dădea un examen semestrial
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai tradiționale. Această perioadă a fost una foarte creativă în domeniul videoclipurilor. Albumul său Like a Prayer (1989) demonstra maturizarea psihologică și muzicală a vedetei. În cîntece se vorbește mai mult despre durerea eșecului mariajului ei cu Sean Penn, sentimentul reprimat de vină cauzat de moartea mamei sale, conflictele cu tatăl și greutățile și suferințele maturizării. Videoclipul ce dă numele albumului scoate în evidență motivul religios prezent în educația catolică a Madonei și marchează o etapă mai modernistă și mai complexă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul că la 14 și 15 martie armata a intervenit cu armele, fără să se fi făcut cele 3 somațiuni legale. Apoi a făcut un aspru rechizitoriu guvernului pentru toată politica sa și a sfârșit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu s-ar fi codit ca să mențină ordinea cu mijloace violente, însă cu o deosebire: pe când Lascăr Catargiu ar fi ordonat represiunea numai cu părere de rău și spre a salva un interes de mare preț, generalul Florescu ar fi reprimat gustând voluptatea acțiunii represive. În vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de Război, plecând în concediu, a fost condus la gară de unii ofițeri și așteptat de alții spre a-l saluta. Cu acel prilej, generalul a rostit o cuvântare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
doar prin declarații ale decidenților despre aceste principii. Prin urmare, ele corespund comportamentului autorităților din sistemul politic, în special al guvernului și al membrilor elitei politice. Desigur, în orice societate există opozanți ai normelor dominante; dar opiniile acestora fie sunt reprimate, fie nu au suficientă forță. Ca rezultat, cel puțin în momentul în care facem această remarcă, opiniile lor nu se traduc în norme ale corpului politic. Totuși, în timp, ele pot contribui la o schimbare în comportamentul autorităților și astfel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să depindă în primul rând de legitimitatea "directă". Această dorință nu este aproape niciodată îndeplinită, deoarece instituțiile și grupurile există și nu este în puterea autorităților publice de a le aboli, deși acestea le pot declara ilegale și le pot reprima. Într-adevăr, cu cât ele au mai mulți adepți, cu atât mai greu este pentru guvern să le înlăture acolo unde anumite instituții și grupuri au parte de un sprijin masiv, guvernul este efectiv la dispoziția lor. Astfel, atât timp cât aceste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu un singur partid; deși oficial există un singur partid, sau cel puțin doar unul dominant, alături de acest partid "unic" există și alte partide. Uneori ele sunt uitate pentru că sunt mici și nesemnificative, dar alteori au mulți adepți și sunt reprimate deoarece constituie o amenințare pentru cei de la putere. Distincția de bază care trebuie făcută între sistemele de partide pare să fie aceea între sistemele cu un singur partid și cele cu mai mult de un partid, primul tip caracterizându-se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
varia considerabil. În plus, există și țări fără partide. În unele din acestea, partidele sunt complet interzise; în altele, ele nu și-au făcut încă apariția, fiind vorba mai curând de sisteme pre-partinice decât de regimuri în care partidele sunt reprimate. A doua jumătate a secolului XX a fost o perioadă de revoluții politice, pe de o parte fiindcă numărul statelor independente s-a dublat în decurs de 50 de ani, iar pe de alta, din cauză că majoritatea țărilor mai vechi (în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide pluralist, de asemenea bazat pe diviziuni tribale sau etnice, a fost înlocuit de un sistem cu un singur partid, ca rezultat al acțiunii șefului statului. În unele cazuri s-a obținut o fuziune, iar în altele opoziția a fost reprimată. Sunt și cazuri în care ambele experiențe au fost combinate, ca în Sierra Leone, unde sistemul de partide pluralist a dus la venirea la putere a partidului de opoziție, la instituirea ulterioară a unui sistem cu un singur partid și la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
relaxare. Aproximativ unul din zece oameni afirmă că atunci cînd se relaxează este cuprins de sentimente neplăcute sau care îl sperie. Aceste sentimente indică faptul că reintrați în contact cu corpul dumneavoastră și observați senzații pe care probabil le-ați reprimat timp de ani de zile. Nu trebuie să vă faceți griji că veți pierde controlul în timpul ședințelor de relaxare. Întotdeauna puteți încorda din nou mușchii puțin, pînă ce vă obișnuiți cu senzația. Pe măsură ce continuați să exersați, aceste senzații vor dispărea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi suprimată sângeros. Este drama pe care o trăiește Biserica de-a lungul veacurilor. Chiar dacă gelozia Statului nu va ajunge la vărsarea de sânge - martiriul ar fi o prea mare cinste! - nu vor lipsi suspiciunile și pretențiile de a o reprima acolo, în acea zonă cenușie care se cheamă, din păcate, politica Bisericii” (card. Piazza). 70. Iubirea față de omenire nu o exclude pe cea față de patrie; cele două iubiri formează o unitate Așadar, contează foarte mult ca preotul să aibă în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fost iar interzisă? În 1985, am fost interzisă pentru a doua oară pentru patru poezii publicate în revista "Amfiteatru", care au fost considerate subversive de toată lumea (adică și de cei ce mă admirau pentru asta și de cei ce mă reprimau), iar poemele au început să fie copiate de mână în mii și mii de exemplare: a fost singurul samizdat românesc. Interdicția a durat puțin, pentru că era perioada în care Ceaușescu avea în Occident un nume încă bun și nu voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar se instalase autocen‑ zura, mai vigilentă chiar decât defuncta instituție. A.M.P. : Exact, exact ! Se presupunea că propriii șefi ne fac cenzură... Și atunci unii ne lăsau și reușeam să ieșim cu ziarul. Pe urmă veneau alții și ne reprimau și șase luni eram integral interziși. Revista nu avea niciun fel de periodicitate, pentru că noi nu făceam compromisuri. Era o nebunie ! Cele mai puternice anchete noi le publicam în mijlocul revistei, pe două pagini. Ancheta asta, până la urmă, care a adunat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
colaborau cu regi‑ mul. Și nu mă refer numai la oamenii care turnau la Securitate. Era o rețea extraordinar de mare de oameni care, în fond, încercau să pună în practică scopurile regi‑mului, mai ales scopul principal, de a reprima pe oricine ieșea din rând. V.A. : Povestiți într-un editorial ce ați văzut trecând spre casă. Erați de gardă la spital și, reîntorcându-vă, ați văzut o lozincă împotriva lui Ceaușescu scrisă pe un gard. A doua zi, dimineață
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ei erau socotiți străini, aveau statut de sclavi, de robi de război. Fapt fărĂ precedent în istoria modernă. A.M.P. : Da, era ceva îngrozitor ! Și verii Ăștia ai mei care acum sunt în Kazahstan. Și toată Basarabia care a fost reprimată din tot felul de motive. Eu am văzut ce au publicat unii istorici basarabeni. Era destul să te toarne un vecin că ai vorbit cu un soldat român în timpul ocu‑ pației temporare din război și erai ridicat. LĂsăm deo‑ parte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu românii, cum a avut familia mea. Dar ce s-a întâmplat, practic, este că în Rusia, după Hrușciov, nu a mai fost nevoie de acest tip de reprimare foarte sângeroasă. Asta nu înseamnă că unii disidenți n-au fost reprimați brutal. Au avut disidenți internați la psihiatrie și lucruri din astea, dar erau disidenți deja. La asta a servit liberalizarea aceasta parțială a regimului, faptul că regimurile din când în când dădeau drumul la presiune, ca să nu se confrunte cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ar trebui să fie anexată puterii comuniste ? A.M.P. : După părerea mea, s-ar fi întâmplat oricum, ca și după Primul RĂzboi Mondial. Apoi conflictele cu oamenii care erau băgați în casele altora sau marginalii de la sate puși să-i reprime pe gos‑ podarii de frunte ; câte și mai câte situații care, natural, n-ar fi existat. Deci erau tot felul de mecanisme de a diviza societatea și de a învrăjbi diferite categorii sociale unele contra altora, dușmănii care au funcționat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
anti‑ sociale erau și astfel de cazuri, de psihiatrie politică. În general, au fost oameni simpli, care aveau probleme cu poliția sau cu alte autorități. Trebuie înțeles că, de fapt, toți bolnavii, în regimul oribil care era la psihiatrie, erau reprimați. Era un regim à la Foucault, adică, practic, noi eram în urmă cu o sută de ani în privința asistenței sani‑ tare. Nu din întâmplare am povestit despre pavilioanele alea în care intram cu clanța în buzunar. Vreau să spun că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avea faima predecesorului lui, profesorul Brânzei, dar, timpurile fiind cum erau, vă dați seama că era o viață profesională imposibilă. Nu pot să spun că a fost un mare profesor și că m-ar fi învățat foarte multe lucruri. MĂ reprima când vedea că citesc diferite chestii în alte limbi, dar nici nu l-am văzut să facă niciun compromis mare. L-am văzut patronând toate astea, că nu puteai să nu le patronezi... vă dați seama, veneau ofițeri de Securitate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cum se cuvenea, deși au fost oameni cu multă demnitate. V.A. : E vorba de domnul Cassian. În literatura despre Revoluție se pomenește Iașul, prin faptul că s-a proiectat acolo o rebeliune, și a fost trimis, ca s-o reprime, un grup de luptători, chipurile, pentru o Dinamoviadă. Motivul real era tocmai să reprime mișcarea care fusese încura‑ jată prin anunțuri la posturile de radio străine. Apoi e actul curajos de revoltă al grupului format din Dan Petrescu, Liviu Cangeopol
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de domnul Cassian. În literatura despre Revoluție se pomenește Iașul, prin faptul că s-a proiectat acolo o rebeliune, și a fost trimis, ca s-o reprime, un grup de luptători, chipurile, pentru o Dinamoviadă. Motivul real era tocmai să reprime mișcarea care fusese încura‑ jată prin anunțuri la posturile de radio străine. Apoi e actul curajos de revoltă al grupului format din Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei... A.M.P. : Sunt trei povești, de fapt. Una cu oamenii de la CUG
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a treia poveste de opoziție ieșeană. Deci astea sunt cele trei mari pro‑ teste de stradă de la Iași. Studenții și muncitorii, după părerea mea, au reprezentat un pericol real pentru regim, dar au dispărut. Pe studenți regimul nu i-a reprimat, ci i-a chemat pe părinții studenților și i-a atenționat : „Data viitoare îi dăm afară !“. Și părinții au devenit paznicii propriilor copii. V.A. : Gardienii copiilor lor. Formidabil ! A.M.P. : Exact ! Așa a funcționat regimul. În rest, n-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]