2,430 matches
-
doi clusteri sunt caracterizați de probabilități mici (0,23 pentru primul cluster și respectiv 0,02 pentru al doilea cluster) ca persoanele care le aparțin să fi făcut un test PAP. În al treilea cluster, care cuprinde cam 25% din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2000, 2004 și 2005. Sursa: Stephen White, "Russia and "Europe": the public dimension", în Roy Allison, Margot Light și Stephen White, Putin's Russia and the Enlarged Europe, Royal Institute of Internațional Affairs, Blackwell, Londra, 2006, p. 137 Procent din respondenți care s-au declarat europeni: 2000 2004 2005 "Într-o mare măsură" 18 9 7 "Moderat" 34 21 18 "Uneori" 28 13 14 "Deloc" 19 47 54 Nu știu/Nu răspund 2 10 7 Tabel 3.2 Rusia și integrarea
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
dificultățile(Carta Albă a IMM-urilor, 2010) cu care se confruntă, scăderea cererii interne este cea mai mare piedică pe care o resimt în prezent firmele mici și mijlocii din România. Pe locul doi este fiscalitatea excesivă (circa 55% dintre respondenți), urmată de birocrație (47%). Totodată, și inflația, corupția și accesul dificil la credite îngreunează activitatea micilor patroni. Aproape două treimi dintre ei consideră că punctul culminant al crizei va fi atins în acest an. Un sfert dintre IMM-uri sunt
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
asupra evenimentelor curente. La început, cei mai mulți dintre ei sunt surprinși, ca și cum nu ar ști ce să creadă, după care se destăinuiesc. Întrebările mele declanșează mai multe serii de dezbateri. Este un test Rorschach, care spune multe despre preocupările și anxietățile respondenților. Studenții mei au tendința de a pune semnul egalității între religie și etică, formulându-și astfel răspunsurile în termeni morali. Ei vor să știe de ce lumea nu depune mai multe eforturi pentru a combate sărăcia și bolile, pentru a preveni
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
specialiști îi invită pe subiecți să formuleze un număr precis, alții cer mai mulți. Alții nu precizează cîte cuvinte trebuie exprimate. În ancheta despre RS a sărăciei organizată în Île-de-France (Seca, 1998) se cer cinci termeni, fără garanția că fiecare respondent are aceeași fluiditate verbală, adică aptitudinea de a cita un număr identic de cuvinte. În felul acesta, arată Abric, se ajunge mult mai ușor decît în cadrul unui interviu la "elementele universului semantic al termenului sau obiectului studiat [...], implicite sau latente
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
produse de cei chestionați este intenționat îndepărtat din procesul construirii datelor. "Obiectivul este acela de a modela procesele cognitive care au generat această producție, oricare ar fi compoziția semantică particulară (ibid, p. 76)". [Acest principiu se sprijină pe ideea că respondentul este] "expertul proceselor de gîndire care l-au condus la emiterea răspunsurilor sale. Se evită astfel dificultățile interpretative bine cunoscute ale unei analize de conținut efectuate de un terț [...]. Această "autoanaliză" este efectuată a posteriori: subiectul asociază mai întîi, apoi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dificultățile(Carta Albă a IMM-urilor, 2010) cu care se confruntă, scăderea cererii interne este cea mai mare piedică pe care o resimt în prezent firmele mici și mijlocii din România. Pe locul doi este fiscalitatea excesivă (circa 55% dintre respondenți), urmată de birocrație (47%). Totodată, și inflația, corupția și accesul dificil la credite îngreunează activitatea micilor patroni. Aproape două treimi dintre ei consideră că punctul culminant al crizei va fi atins în acest an. Un sfert dintre IMM-uri sunt
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
de niște tradiții vechi, iar 13% văd în ele simple superstiții, iar 11% au declarat deschis că acestea conțin și ceva adevăr. Scorul este destul de interesant și atunci când subiecții trebuie să-i catalogheze pe cei care practică ghicitul: jumătate dintre respondenți îi consideră șarlatani iar cealaltă jumătate cred că este vorba despre altceva (har, capacități moștenite, înnăscute, imaginație etc.)23. Rezultatele arată clar că la nivelul cunoașterii comune există o veritabilă nebuloasă în jurul divinației. În acest caleidoscop difuz de percepții, divinația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zodiacal; 71% își citesc horoscopul; 43% au încredere în astrologi; 12% în chiromanție; 8% în cartomanție; 3% în transe mediumice; 1% în geomanție. Încă un exemplu: rezultatele unui sondaj italian realizat de Institutul SWG în 1993 arată că 35% dintre respondenți sunt adepții astrologiei; 13% ai cartomanției; 11% ai spiritismului; 7% ai magiei. Doar 58% nu cred în nici o practică divinatorie, iar acest fapt ar putea crea suficiente motive de îngrijorare spiritului științific modern. Plecând de la cifrele diferitelor sondaje de opinie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
femeile divorțate, văduvele, femeile singure și cu un statut socio-profesional incert. Multe dintre ele se prezintă ca fiind femei "încercate de valurile vieții" (T.L., 50 ani, Iași). Răspunsurile la chestionare arată că această reprezentare este una actuală. Peste 50% dintre respondenți consideră dă cei care practică divinația sunt oameni care fac parte din categoriile marginale ale societății. 9.1.5. Purtătorii stigmatului Printre cei aleși pentru a se specializa în arta divinatorie sunt și persoanele ce poartă cu ele povara stigmatului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoașterea altor ritualuri de natură magică: descântece, dezlegări, scoaterea argintului-viu, practici magice de aducere a ursitului, de sănătate etc. 148 Majoritatea celor care au consultat un specialist în divinație au avut o motivație psihosocială. Interesant este faptul că nici unul dintre respondenți nu și-a anunțat deschis convingerea că gestul său s-ar fonda pe o serie de neliniști metafizice care i-ar pune sub semnul întrebării credința. 149 Bronislaw Malinowski, Magie, știință și religie, traducere de Nora Vasilescu, Iași, Ed. Moldova
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științifică" și "cunoașterea profană". În anchete, tehnicile nu sunt neutre, ele pot influența datele și concluziile. Contradicțiile între studii, cercetări relevă diferențe între cercetători (ne referim la nivelul lor de pregătire, la modul de a pune întrebările, la relația cu respondenții etc.), etichetarea întrebărilor (se poate să nu primim același răspuns dacă întrebăm: în cazul în care sunteți bolnav, la cine vă duceți să vă trateze? Sau: unde ați fost să vă tratați ultima oară când ați fost bolnav?), tehnica de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
good Prime Minister. În măsura în care sondajele de opinie sînt fiabile și credibile, următoarele date ar putea fi relevante. În decembrie 1999, canalul 4 (cultural) al postului de radio BBC comunica următoarele rezultate ale unui sondaj efectuat cu sprijinul a 20 de respondenți (istorici, politicieni și comentatori politici) privind gradul de competență și eficiență a premierilor britanici din secolul XX. Pe primele trei locuri se situau Churchill, Lloyd George și Attlee, iar pe ultimul loc Anthony Eden. În anul 2000, British Politics Network
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
locuri se situau Churchill, Lloyd George și Attlee, iar pe ultimul loc Anthony Eden. În anul 2000, British Politics Network (un grup de politologi britanici și americani, toți experți în politici britanice) publica rezultatele unui sondaj efectuat pe 22 de respondenți, în care pe locul întîi se situa Churchill, urmat de Attlee și Lloyd George. În noiembrie 2004, organizația MORI (Market & Opinion Research International) de pe lîngă Universitatea din Leeds dădea publicității un sondaj bazat de data aceasta pe o mostră "reprezentativă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
VE Day) durează o oră, dar proiectarea imaginii lui Churchill pe ecran nu depășește 5 minute. Bursa de valori umane este capricios de fluctuantă! La grila de 20 de calități posibil indispensabile unui premier, în ordinea descrescătoare a importanței acestora, respondenții (exprimați mai jos procentual) au ierarhizat după cum urmează: 1. judecată sănătoasă (42%) 2. capacitatea de a gestiona o situație de criză (24%) 3. noroc, șansa (23%) 4. hotărîre (23%) 5. sprijinul unei majorități parlamentare stabile (20%) 6. sprijinul unor colegi
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
buna înțelegere a problemelor mondiale (2%) 17. cunoștințe economice solide (1%) 18. pragmatism (1%) 19. onestitate (1%) 20. patriotism (0%). Așadar, 42 % dintre cei interogați au considerat că cea mai importantă calitate a unui premier este "judecata sănătoasă". Nici unul dintre respondenți nu a socotit "patriotismul" ca fiind calitatea princeps, sine qua non, a unui bun prim-ministru. (După Wikipedia, the free encyclopedia, Internet http://en.wikipedia.org/wiki/Main Page). 46. Actul de abdicare (Instrument of Abdication) spune textual: I, Edward the
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
despre familia Winshaw din Yorkshire, caut informații despre toate aspectele istoriei acestei familii. Aș dori în special informații de la persoanele (martori, foști servitori, părți implicate etc.) care pot lămuri evenimentele din 16 septembrie 1961 și incidentele legate de acestea. NUMAI RESPONDENȚII SERIOȘI sunt rugați să-l contacteze pe dl. M. Owen, c/o Peacock Press, Vanity House, 116 Providence Street, Londra, W7. Și pe moment, atât am putut să fac. În orice caz, elanul meu s-a dovedit a fi temporar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scăpăm de parlament și de alegeri și să găsim un lider puternic care să poată lua deciziile repede" este atît de nepotrivită, încît doar antidemocrații declarați ar avea curajul să o susțină. În cazul unei formulări mai moderate, mai mulți respondenți ar fi ales această alternativă. Avem un ansamblu de dovezi destul de consistent, din Belarus și pînă în Romînia, chiar și în Polonia, că un număr relativ mare de cetățeni preferă un regim mai autoritar de genul celui din Peru (poate
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
răspunsul la transformare al oamenilor din societățile post-comuniste, din Republica Cehă pînă în Ucraina. Un sondaj de opinie publică la nivel național reclamă lucru în echipă, care să pună în legătură cercetătorii în științele sociale care au elaborat întrebările cu respondenții, contactați la domiciliu. Operațiunile de sondare în zece țări și în douăsprezece limbi reclamă și mai multă cooperare. BND a fost responsabilitatea Societății Paul Lazarsfeld din Viena, un institut care poartă numele marelui pionier al cercetărilor științifice prin sondaje, în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
diferențele urban-rural. În fiecare oraș sau zonă rurală, unitățile primare de eșantionare au fost extrase aleator; o medie de 100 de unități primare de eșantionare pe țară evită organizarea de interviuri numai în cîteva orașe sau județe. În cadrul unei gospodării, respondentul a fost ales printr-o metodă aleatoare, cum ar fi preselectarea unui nume dintr-un registru al populației sau prin metoda zilei de naștere (intervievarea membrului familiei a cărui zi de naștere va veni mai repede). În fiecare țară, sondajul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
veni mai repede). În fiecare țară, sondajul BND este efectuat de un institut de cercetare și sondare reputat, care extrage în mod regulat eșantioane, angajează și școlarizează operatori de teren și verifică o parte din interviuri prin contactarea ulterioară a respondenților (tabelul 4.1; pentru mai multe detalii, vezi Rose și Haerpfer, 1994). Numărul interviurilor față în față în sondajele BND, aproximativ 1000 în fiecare țară, este suficient pentru a reprezenta corect opinia publică, pînă la o marjă de eroare de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
1994 1.139 1.167 1.060 1.057 1.000 574 1.023 1.067 1.000 9.087 Notă: În Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Belarus și Ucraina, sondajele naționale au inclus tineri sub 18 ani. Acești respondenți au fost excluși din analiză, numărul total de respondenți scăzînd la 7.864 A pune aceleași întrebări în diferite țări oferă posibilitatea de a compara două presupuneri concurente. Prima afirmă că istoria națională, cultura și instituțiile creează opinii comune într-
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
1.000 574 1.023 1.067 1.000 9.087 Notă: În Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Belarus și Ucraina, sondajele naționale au inclus tineri sub 18 ani. Acești respondenți au fost excluși din analiză, numărul total de respondenți scăzînd la 7.864 A pune aceleași întrebări în diferite țări oferă posibilitatea de a compara două presupuneri concurente. Prima afirmă că istoria națională, cultura și instituțiile creează opinii comune într-o țară și diferențe între țări. Părerile individuale sînt
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
țări, adunarea răspunsurilor persoanelor din toate țările și împărțirea la numărul total de țări. (Dacă, într-o țară dată, întrebarea nu a fost pusă într-un format comparabil, acea țară este exclusă de la raportarea răspunsurilor la întrebarea respectivă.) Cu cît respondenții dintr-o țară se apropie de media BND, cu atît țara respectivă se apropie mai mult de modelul generic al noilor democrații; cu cît este mai departe de medie, cu atît este mai specială populația în privința sprijinului oferit democrației sau
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]