6,394 matches
-
scriu, nimic nu am în minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar țărâna de pe șesuri cum absoarbe Răniții pași desculți, din care curg sudori. Prin căutări de veșnicii când mă revăd, Mi se-nnegresc în patimi imagini parjolite De focul dorului nestins mereu căutător Și de-acel jar ce-l las să ardă în cuvinte. Aș vrea culoare-n pretutindeni să presar, Dar fără tine niciodată n-am să pot, iubite
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
Părinți din lumea părintească” (Copilăria mea). Un frumos tablou de familie a alcătuit autoarea, din scenele de altădată, când stăteau cu toții la masă și se simțeau mulțumiți și fericiți: „În tâmplă bate amintirea / Cu ziua ei de sărbătoare, / Și îmi revăd în vis trăirea, / Familia-mi, la masa mare. // Bunici stăteau în cap de masă, / Ceilalți, frumoși, în jurul lor, / Domnea o liniște în casă.../ De viața aceea-mi este dor. // Se începea cu-o rugăciune / Și se serveau doar bunătăți, / Era
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
speranțe - devine un ax vertical de care se reazemă în clipele de mare cumpănă, în imensa agitație a lumii. Poeta nu pierde contactul cu realitatea obiectivă, chiar dacă se abandonează adesea visului...doar o reface, o reconstruiește, „prin ochii copilului se revedea pe el, redevenea... fulg, zbor de fluturi, vis, stea, răsărit, lumină sacră, infinit!.” Prin ochii copilului, fulg în devenire), dându-i o dimensiune metafizică, loc de refugiu și extaz și, mai ales, de regăsire a esenței sale. Întreaga coloană de
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
fi băiat ? sau o fi fată ? ........................................................................................... De Sfinții Petru și Pavel, Costi-a primit Hirotonirea ! Iar Ana, de acum Preoteasă, își va lărgi mai mult menirea ! Drei.Prof.Alexandra-Corina. După examen, repartiții (după ce-o trece "sarabanda") Vreau s-o revăd predând Engleza și pe Corina-Alexandra ! Dnei.Prof.Cornelia Stanca. Doamna Cornelia Stanca, pentru că e transferată De ne-o uita, eu o asigur : că dânsa, nu va fi uitată ! Dnei.Prof.El.-Anișoara Ciobanu. Colega mea în Geografie, să meargă numai
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
semăna cu Bucureștiul, având niște clădiri mari și solid înfipte în pusta ungurească, de secole întregi. A fost singura mea vizită la Budapesta, și iată că au trecut aproape 40 ani de atunci, fără a mai avea posibilitatea s-o revăd. Eu preferam excursiile în fosta URSS, unde mă descurcam mai bine cu vorbirea și mai funcționau și micile afaceri comerciale de stradă, ca să am și eu un ban pentru suveniruri. Pentru Suzana, vizita la Constanța a fost mai incomodă decât
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
capacitatea de a separa orice umbră de durere sau suferință care ar fi putut să întineze strălucirea unor pietre prețioase și rare din memoria lor”. Cititorul va fi ghidat spre abisuri din care va avea impresia că nu va mai revedea lumina. Așa se face că familia amintită sfârșește tragic, chiar în momentul în care speranța de schimbare pâlpâia mai strălucitor. Mama este omorâtă de soțul ei aflat sub influența băuturii, iar copiii sunt despărțiți și trimiși la diferite orfelinate din
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
găsi Dragostea unică, singura care îmbrățișează cu atâta căldură, care vindecă orice rană, care șterge lacrimile din ochii durerii. Autoarea pictează sublim această întâlnire, pe care o regăsim personificată cu atâta grație. Călin, băiatul însuflețit de atâta speranța să își revadă mama, va alergă din nou pe deal. Nimic nu-i va putea sta în cale, nici măcar febra care îi cutremură trupul, dintele pe care îl pierde, grăbindu-se să atingă vârful dealului. Și speranța lui va fi răsplătită din plin
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
Ne vorbesc de IUBIRE”// („Casa bunicilor”, pag 52) Ultimele poeme sunt dedicate bunicilor, al căror portret, trasat cu o peniță subțire, învăluit în acuarelele toamnei și amurgului, te impresionează până la lacrimi, readucându-te în copilărie și făcându-te să-i revezi pe bunicii tăi. Retrăim împreună cu poeta amintirile anilor frumoși ai copilăriei, chipurile bunicilor și ale părinților. Ultima partea volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să-l mai străbat să-mi mai revăd din dragii dascăli, ce să fiu om, m-au învățat. Și orice pas de glie-mama să-l simt sub tălpi, pășind ușor să mă încarc cu energie și să-mi mai potolesc din dor... Referință Bibliografica: Iarbă de acasa / Anișoara
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
Toate fantomele trecutului, Vin înspre mine, nu le pot opri! Amintirile în cor se revoltă... Nu mai aud decât un refren, Te-ai oprit doar în acea haltă, Unde nu aștepta nici un tren! Încerc să fac curat în gânduri, Mă revăd pe un peron de gară, Erau acolo...mii de fluturi... Când i-am văzut am fugit afară! Și iar mă văd plângând sfâșietor, Pe un peron întunecat, rece. Aripi frânte...înainte de zbor... Si lacrimi care nu vor să plece! În
ACUM E PREA TÂRZIU... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368536_a_369865]
-
în spirit și voință. Anne Marie și Val merg zilnic în patrulare cu mașina, fiind atente la orice este dubios. Pe iarbă, la soare, golanii de culoare stau tolăniți. N-au serviciu, n-au griji, așteaptă să pice para. Parcă revăd scene și de pe plaiurile mioritice... Viața ca o pradă. Marin Preda sughiță în coșciug. Femeile de la volan explică echipei de filmare: “Îi vezi pierzând vremea pe-aici, în general sunt 100 pe la semafoare. Oamenilor li s-a spus să nu
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui Făt-Frumos. Alter ego Mă opresc privind mereu în urmă și revăd urcușul meu bizar, care chiar dacă-ntr-o zi se curmă, va sfârși făcând din pisc altar. A fost greu. Destinul n-a fost darnic. Pe poteci mi-a pus abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
uneori, doar după câteva săptămâni era nevoit să se întoarcă pe mare. Copilăria e niciodată uitată, întotdeauna proaspătă în oglinda privirii în trecutul fiecăruia. Să ne întoarcem la ea prin fața ferestrei sufletului tău, să-ți cunoaștem familia și să te revedem de la pragul vieții cu inimă fără minte, la răscrucea ei cu inimă și minte...! Stabilitatea și afecțiunea familială nu avea să ducă decât la o copilărie fericită și împlinită. De la grădiniță îmi plăcea să fiu mereu în centrul atenției: cântam
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
dată; Teatrul este efemer, un spectacol, oricât de mare succes ar avea la public, nu are forța de a rămâne în conștiința oamenilor, odată cu trecerea timpului, ci doar în amintirea celor care l-au făcut. Pelicula rămâne și poate fi revăzută oricând. De aici vine nevoia noastră, a actorilor, de a crea arta care să dăinuie și după noi. Atât în teatru, cât și în film, am avut oportunitatea de a interpreta personaje de facturi diferite, atât pozitive, cât și cele
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
regia lui Silviu Purcărete. Rolul principal, Titus Andronicus, fiind magistral interpretat de Ștefan Iordache. Totodată, în cinematografie, „Pasărea Spin”, un alt film care m-a impresionat profund la vremea când l-am văzut prima dată și pe care l-am revăzut, ulterior, cu multă plăcere și emoție, rămâne alături de „Pe aripile vântului” în topul preferințelor mele; și bineînțeles Richard Chamberlain, cel care a dat viață unuia dintre cele mai îndrăgite personaje din istoria televiziunii, părintele Ralph, actorul care m-a fermecat
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme de flori și împodobită cu acele creații ale naturii pe care le ignorăm cu inocență. Citind creațiile Ioanei, revăd tabloul lui Sandro BOTTICELLI (1445-1510) cu acea ,,PRIMĂVARĂ” încântătoare! Dar primăvara este și simbolul iubirii de viață, de tot ce este frumos devenind o subtilă sau comună metaforă. Dragostea și iubirea a devenit un subiect omniprezent. Devenită mamă, desigur că
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
Federer!” Soția sa, care spăla vasele în bucătărie, l-a pus la punct imediat prin ușa întredeschisă: „Numai că-i invidiezi pe alții. Ochi mari... Cu ce e mai puțin puternic serviciul tău? Că mai primești și bonusuri... Invidiosule...” *** Am revăzut după mulți ani o doamnă distinsă. Pentru că îi respect anii și poziția socială, am întrebat-o politicos, cum se simte. - Nu bine, mi-a răspuns. Am niște valuri de căldură, sunt nervoasă și transpir. - Probabil legat de climacterium, am riscat
REPLICI LA REPLICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367422_a_368751]
-
mintea îi era ocupată cu grijile sănătății mamei sale. După discuția cu inginerul șef, urcă în autobuz și își ocupă un loc la fereastră. Nu dorea să mai audă de nimic. Gândurile sale erau la patul de spital, unde își revedea mama înconjurată de furtunuri. Începu să plângă ușor. I se oprea respirația de durere și simțea cum ceva o apasă pe piept. Ca o gheară se înfigea să rupă din ea. Nu se mai putea abține. Plângea cu hohote, stârnind
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
viața și poți trece mai ușor peste necazuri. Ce poate fi mai minunat, decât o dragoste curată? O privi cu duioșie.Tare o mai apuca mila în aceste momente! Toată suferința planetei se ascundea sub ochelarii fumurii ai fetei. Mama revăzu tot filmul vieții copilului ei. Nici nu împlinise zece ani când a fost diagnosticată cu această boală blestemată. A crezut că va muri ea înainte. Au urmat nopți lungi și pustii în care zorii o găseau trează la căpătâiul fetei
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
invitata, răspunse fata pe același ton glumeț. - Ei acum că v-ați cunoscut, să mergem la masă și poate după aceea ne mai rămâne timp să vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
facem că nu știm nimic. Nu vreau să anticipez sau să forțez această cunoaștere neașteptată și neprevăzută. Ptiu, cine se gândea că peste atâția ani te poți întâlni cu amintirile tinereții? Parcă acum eram la banchetul C.A.P.-ului și revăd cum te sorbea din ochi tatăl fetei pe ringul de dans. - Nu mai glumi și tu. Nu avea de ce să mă soarbă pe mine din ochi când ținea în brațe o soție atât de frumoasă cum era Ramona. Nu le
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
Dumnezeu iertător, Dumnezeu bun, Dumnezeu care nu se desparte de ei dacă au gresit și au păcătuit. Cartea aceasta a încântat muțti tineri care au avut o viață străină și înstrăinată de Iisus Hristos și care după lectură și-au revăzut viața și s-au îndreptat. Stilul și talentul său literar sunt impresionante, iar lucrarea, după cum spune Valeriu Cristea, “este o carte despret care nu știu să se fi scris o alta atât de frumoasă (...) fericită este editura care publică o
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
în Oltenia, a avut o viață foarte bogată, completă și complexă.... Deci a mers la o pșsteră în care a stat trei luni de zile... câte experiențe a avut acolo... când povestea el despre acele locuri, momente și stări parcă revedeai Patericul cu toate luptele Sfântului Antonie cel Mare, parcă ai fi citit pe larg viața lui din Mineiul pe luna ianuarie: lupte cu demoni, vedenii și viziuni, încercări de tot felul, căderi de-a dreapta, părere de sine, toate acestea în
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
a văzut și auzit pe leii aceștia trezindu-se din somnul lor de piatră și urlând, sau măcar să fi scos măcar o vocală, fie și întretăiată. Fie și în șoaptă... Lăsând gluma de-o parte, nu pot să nu mă revăd și îndrăgostit „lulea”. Erau atâtea fete frumoase, și mari (în felul lor!) și strălucitoare. Iar eu eram așa de timid, că-mi număram pașii în gând, ca să nu mă-mpiedic, dacă simțeam că vreo fată mă privea... Sau dacă, măcar
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Culturii, unde era și redacția ziarului regional, de Studioul de Radio, unde am colaborat și eu intens, de Cenacul literar studențesc „Mihai Eminescu” (unde-n fiecare duminică dimineață, aveam n-aveam treabă, eram prezent!). Și nu pot să nu-i revăd cu ochii minții pe scriitori atunci în viață, precum „Bădia”, respectiv Ion Istrati, sau George Lesnea, ori Otilia Cazimir. O dată, la ea acasă, pe strada Bucșinescu, nr. 4, duduia Otilia mi-a povestit, surprinzându-mi privrea spre masa de lucru
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]