2,257 matches
-
riscantă), amintim totuși de "teoria lui Roland Barthes potrivit căreia orice comportare, de îndată ce este vorba de societate, este convertită în semn al acestei comportări, devine "funcție-semn", capătă, prin urmare, o valoare cel puțin indicială căreia cadrul social îi servește drept revelator: pentru această "funcție-semn" Prieto propune numele de "ceremonie"" (Maria Carpov, Introducere la semiologia literaturii, Editura Univers, București, 1978, p. 87). 359 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 63. 360 Jean Baudrillard, Societatea de consum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
genul lui Novalis sau al lui Eminescu): "Dintr-o singură privire străbăteam toată urzeala lumii; auzeam creșterea ierbii, înțelegeam taina vieții, atingeam firele ce leagă stelele între ele, vedeam boldul care dă mișcare; ce zic?". Limbajul însuși capitulează în beatitudinea revelatoare: "Eu însumi făceam parte din acele fire, din acele stele, eram văz, eram auz, eram mișcare, eram toate (subl. în text), căci toate (subl. în text) o dată le cuprindeam". Într-un cadru cu hipotexte detectabile în viziunile ascensional-paradiziace ale lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cele puse de științe ale naturii (prin tendința botezată de americani "naturalizare"). Exemplele sociobiologiei, geografiei populațiilor, temele foametei și ale sărăciei, ale bolilor generate de viruși, ale influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele din centralele nucleare), știință (discuția privind "incomensurabilitatea fizicii noi cu fizica clasică"), societate și omul "postmodern". Ca să se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a unui conținut în două expresii semnificante diferite și nu servește, prin urmare, comunicării conținutului. În eseul despre limbă, amintit mai sus, Benjamin respingea ideea unei limbisemn, ca adaos semiotic atașat lumii, întrucât această teorie punea în paranteză funcția teologică, revelatoare, a numelui. La fel, traducerea nu vizează semnificantul, ci mu tarea operei din zona istoriei factuale și a unui auditoriu precis în orizontul în care ea capătă viață: „Gedenken Gottes“. În acest sens, traducerea (echivalentul criticii) devine mesianică, recuperatorie. Traseul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci tocmai afirmarea acestui caracter sacru. Cu cât limba-țin tă este mai dispusă să transmită nu informația, ci chiar felul în care limba-sursă numește lucrurile, cu atât ea își face vizibile originea în limba pură, amprenta autenticității sale și puterea revelatoare. Traducătorul este, plecând de la cele spuse, un prim exemplu al cunoașterii despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo-critic. El arată cum această descriere a fenomenelor este cu putință în mediul limbii și, prin urmare, cum este posibil conceptul de „experiență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre „caracterul“ unui spațiu urban nu este neapărat mediat de text: dispunerea bulevardelor moscovite, scaunul care stă mereu în fața ușilor din San Gimignano sau mai celebrele arcade ale Parisului sunt, la fel, simptome revelatorii ale orașului și căi de acces spre istoria pe care acesta o încorporează. Faptul că interesul cade, în lectura pe care o propun, asupra formelor „textuale“ ale spațiului urban se explică prin aceea că, mai mult decât alte metropole, Berlinul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
magică a cunoașterii, regăsită la flaneur sub chipul colportajului reprezentărilor, joacă în lumea copilăriei un rol fundamental. Lucrurile întrețin între ele raporturi magice bazate pe similarități și gesturi alegorice complexe. Descrierea jocului de-a v ați ascunselea din Einbahnstrasse este revelator: „Das Kind, das hinter der Portiere steht, wird selbst zu etwas Wehendem und Weißem, zum Gespenst. Der Eßtisch, unter den es sich gekauert hat, läßt es zum hölzernen Idol des Tempels werden, wo die geschnitzten Beine die vier Säulen sind
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este și modul în care orașul, „locul de joacă“, devine, cum încercam să arăt mai sus, un „cosmos lingvistic“. Purtarea unui nume este esențială, ea oferind o cale spre însăși natura lucrului. Cel puțin două locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a numelor impregna
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pândea cu aviditate se ascund, de îndată ce ele se iscă. Failibilitatea clădirilor și a oamenilor este mascată de fațadele impozante și de rapiditatea mișcărilor, pericolul și întâmplările neobișnuite găsindu și locul apoi doar în paginile ziarelor. Presa cotidiană devine astfel un revelator al orașului în natura sa de eveniment, de survenire neașteptată a întâmplărilor și de caleidoscop al formelor vii care îl compun. Lumea ziarelor îi este străină copilului; în locul ei se insinuează lumea magică a spiritelor“ care se desprind din liniile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Creația se revelează, astfel, ca ruină, ca semn al morții: „endlich ist die Schöpfung heimgekehrt und darf nun wieder den Witwenschleier antun, den der Tag ihr fortgerissen hatte.““ Orice detaliu al materiei, al lucrurilor care populează camera copilului este singular, revelator, esențial. Obiecte pe care lumina zilei le ignoră intră acum în prim-plan, domină scena. Gesturile, acțiunile, viața individuală diurnă, pe de altă parte, par repetitive, goale în raport cu „întotdeauna deja“-ul materiei care se impune, decisiv, în „paraorașul“ revelat de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la aceste similitudini într-un text nepublicat din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac parte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
își exercită influența Sămănătorismul, dar și lecția grigoresciană a utilizării subiectelor din lumea țărănească, deziderat romantic al creării unei arte naționale. Pe de altă parte, figura cristică intră într-o altă arie de rezonanță, tratările clasice, de gen, cuprinzând episoade revelatoare din Noul Testament, fiind înlocuite cu crearea unei atmosfere mistice în pictură prin prezențe nebuloase, misterioase, revelatoare. În pictura română lipsesc "satanismele", demonismele care se regăsesc în siajul unei culturi modelate de spiritul catolic, în schimb cealaltă dimensiune a prezenței difuze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al creării unei arte naționale. Pe de altă parte, figura cristică intră într-o altă arie de rezonanță, tratările clasice, de gen, cuprinzând episoade revelatoare din Noul Testament, fiind înlocuite cu crearea unei atmosfere mistice în pictură prin prezențe nebuloase, misterioase, revelatoare. În pictura română lipsesc "satanismele", demonismele care se regăsesc în siajul unei culturi modelate de spiritul catolic, în schimb cealaltă dimensiune a prezenței difuze a religiosului se regăsește sub forma unui vag simbolist în picturile lui Artur G. Verona, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schiță, în uleiu; Nimfă din "Vârful cu dor", Nimfă din "Vârful cu dor"; Fragment din "Vârful cu dor", 1914; 2 nimfe din "Vârful cu dor", cu diademă de stele, 1916; Studiu pentru compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe care a avut-o această lucrare în cuprinsul operei artistului. Capitolul V V.1. Misticism și alte inefabile simboliste Fenomenul decadent care caracterizează sfârșitul secolului XIX prezintă aceeași ambivalență fondatoare la nivelul relației cu religiosul. Sfârșitul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eterna luptă între binele și răul între Ideal și Real, cu o întreagă legiune de monștri cu figuri apocaliptice și femei fermecătoare prin grația lor un vis feeric realizat în piatră"323. Și criticul urmează pe aceeași linie a asocierilor revelatoare: "Nouă ne face impresia că Făt Frumos al nostru e Ram trecut printr-o serie de transformări iar iubita lui Sita e a noastră Ileana Cosânzeana!"324. Constantin Prodan îi grupează pe sculptori în perechi, pe baza unei tensiuni constitutive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un anumit context cultural specific decadentismului și simbolismului deopotrivă, detaliul a fost diluat până la topire în masa plasmatic-fantasmală a corpurilor chimerice. Artistul urmărește, mai degrabă, relevanța arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert Durand. Cu Himerele sale, Paciurea pare interesat să surprindă materia in statu nascendi. Himera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
goală pare să se afle într-o transă voluptuoasă pe care i-o provoacă sau o sugerează atingerea florilor, două cale, una al cărei pistil îi atinge sânul, iar cealaltă îi indică sau este menită să-i camufleze sexul, ambiguitatea revelatoare. Diferența față de nudul aflat la Muzeul de Artă al României constă în faptul că, în cazul ilustrației de copertă, femeia are în dreptul pântecului o floare neagră, o floare tropicală care-i acoperă sexul, sau mai precis i se substituie. Coșmarul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute pe buzele inerte. Franz von Stück, Aubrey Beardsley, Lucien Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa lui Oscar Wilde. Salomeea obținea sărutul sângeros, interzis, de la un cap tăiat, transformat într-un fetiș macabru, de la un sfânt predat ei ca preț simbolic al propriei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din senzualitatea femeii, subliniind tensiunea dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns, identitatea secretă și adesea inavuabilă precum cea a femeii din nuvela lui Barbey d'Aurevilly, Le dessous de cartes d'une partie de Whist. Simbolismul măștilor devine revelator pentru un carnaval al lumii moderne, unde umanitatea este reificată, redusă la conținutul emblematic, tulburător al măștii, unde orice mască reprezintă un eufemism al morții. Mihai Teișanu (1883-1943) realizează în Femeie cu masca (Ulei pe pânză, 1,175 x 0
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întemeiate prin raportare la fapte controlabile. Bunăoară, deși a fost adesea rugat să se pronunțe, el a refuzat să speculeze cu privire la originea vieții pe pământ, apreciind că există prea puține premise faptice pentru a putea afirma ceva în această privință. Revelator pentru atașamentul strict și neclintit al lui Darwin față de spiritul științific este modul cum s-a raportat el la teoriile evoluționiste ale bunicului său Erasmus Darwin și ale contemporanului său mai vârstnic, baronul de Lamarck. Darwin afirma că aceste teorii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
disting ar fi produsul acțiunii modelatoare a ambianței fizice, atunci ar fi fost de așteptat ca în aceeași ambianță să întâlnim aceleași specii, iar în ambianțe diferite specii deosebite. Observațiile făcute de Darwin în insule ale arhipelagului Galápagos au fost revelatoare în această privință. Atât în ceea ce privește unele caractere, cât și în ceea ce privește comportamentul, speciile de păsări de pe aceste insule erau aseamănătoare celor de pe coasta americană. Dar clima și în general condițiile fizice erau aici foarte diferite de cele de pe continent. În schimb
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
certitudine, atât medicii de circumscripție cât și agenții veterinari își petreceau multe ore pe teren pentru a întocmi rapoarte cât mai corecte. Spre exemplu, doctorul Ioan Stadnicov, șeful Circumscripției nr. I Bârlad, a întocmit spre sfârșitul anului 1946 câteva documente revelatoare. Primul, era un tabel cu epizootiile înregistrate pe raza orașului. De aici am aflat că în cele opt comune arondate (inclusiv Bârladul) au fost înregistrate 7.152 de cazuri de variolă ovină din care se vindecaseră 7.036 iar 116
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și atitudine în fața vieții; ea se traduce printr-un umor exercitat asupra omului și a deșertăciunilor ce-l ispitesc, prin frîna bunului simț care socotește nebunie orice salt peste umbra proprie și peste condiția naturală, printr-un sarcasm al fanteziei, revelator în peripețiile imaginate, dar și prin iluzia esențial orientată că viața după capriciul poftelor ar fi mai frumoasă decît viața cu strădaniile și tihna ei modestă." Călinescu încadrează firesc, atît pe Ion Luca cît și pe Mateiu în tagma balcanicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spirituale să nu se rătăcească printre cele de natură tehnicistă, iar cele de natură tehnicistă să nu afecteze naturalețea și profunzimea mesajului religios. Mișcarea discursivă religioasă e mai mult decât necesar să fie alimentată, asemenea dispozitivului, din propriul său demers revelator, fără a fi impulsionată de evoluția materială a lumii, ci dăruind lumii impulsul său spiritual. Doar așa omul depersonalizat al lui Orwell și Huxley nu va putea intra în istorie. Dacă discursul politic, de exemplu, nu are nicio opreliște ideatică
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]