6,418 matches
-
presus de toate, spre a nu cădea sau, poate, urca ?! într-o dizertație erudită și obositoare, să riscăm o concluzie parțială: revoluțiile secolelor XVIII și XIX au fost înfăptuite de poporul analfabet, dirijat însă, condus de „mințile luminate” ce se revendicau nu prin aspirații, calcule meschine și stări materiale, ci prin idei și năzuințe care coincideau cu viitorul ameliorat (cuvântul de ordine era fericit, deci utopic) al patriei. S-a întâmplat întocmai și în 1859 la noi. Fapt este că într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
emancipative naționale, însă două popoare, italian și român, îi conferă atunci elementele unui moment de cezură. În acest proces, italienii se află înaintea românilor „cu câteva lungimi” în parcurs, pentru că, asemenea grecilor, ei sunt purtătorii unei civilizații din care se revendică lumea modernă, ei au o cultură strălucitoare, relații economice omniprezente, o viață politică tumultuoasă, de avangardă, cu tentacule înfipte în marile centre europene. În sfârșit, ei au un stat independent, Sardinia, apt să încheie juridic atestat alianțe puse în slujba
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
română ca problemă internațională. Conferința de la Viena avea însă să eșueze în punctul al treilea al condițiilor, de pace: neutralizarea Mării Negre. În ședința din 16/28 noiembrie 1854, Bourqueney a dat citire unui memoriu preparat de Westmoreland și Buol care revendica: revizuirea tratatului din 13 iulie 1841, în scopul atașării mai complete a existenței Imperiului Otoman de echilibrul european; încetarea preponderenței ruse în Marea Neagră. Gorceakov admite primul punct și-l respinge pe al doilea, care lega suveranitatea Rusiei prin măsurile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care normele de drept și cele morale nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. Cea mai renumită teorie care exprimă succint diferența esențială dintre ele, afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", normele morale, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Această delimitare este doar parțial corectă, ea simplificând excesiv o relație deosebit de complexă. Alți autori au văzut în sancțiune, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. Cea mai renumită teorie care exprimă succint diferența esențială dintre ele, afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", normele morale, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Această delimitare este doar parțial corectă, ea simplificând excesiv o relație deosebit de complexă. Alți autori au văzut în sancțiune, în predictibilitatea pedepsei sau în modul de elaborare și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridică în care nu este loc pentru legile valide, dar nedrepte din punct de vedere moral, să conducă la o consolidare a rezistenței în fața răului, în fața amenințărilor puterii organizate sau la o înțelegere mai clară a mizei morale, atunci când se revendică obediență. Atâta timp cât ființele umane pot asigura destulă cooperare din partea unora pentru a-i domina pe alții, ele vor folosi formele dreptului ca instrumente. Oameni vicioși vor legifera norme vicioase pe care alții le vor pune în aplicare"203. Hart consideră
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de semnificație al termenului este foarte eterogen, pentru el putându-se indica mai multe sinonime parțiale, între care există importante conexiuni logice: model, standard, reglementare, regulă, lege.3 Natura, funcțiile și forma normei fac, de obicei, obiectul reflecției filosofice, fiind revendicate însă și de sociologi, iar structura formală a normei este studiată de logică, mai precis de logica deontică 4. O amplă tratare a normei a fost realizată de logicianul finlandez Georg Henrik von Wright în lucrarea Normă și acțiune. Potrivit lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu sunt de la natură nici egoiști, nici altruiști. Această poziție a lor între cele două extreme face posibil și necesar sistemul de abțineri mutuale. Între persoane altruiste, care n-ar fi nicicând tentate să pricinuiască cuiva un rău, normele care revendică abținerea n-ar fi necesare. Între persoane egoiste, gata oricând să distrugă totul și cu orice preț, aceste norme ar fi imposibile. La naștere omul este amoral, coeficientul de amoralitate scăzând pe măsura creșterii educației morale. Normele și conceptele morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a comportamentelor membrilor unui grup și existența unei norme sociale, din perspectivă lingvistică, prin utilizarea în cazul normelor a unor cuvinte, precum trebuie, se cuvine, se cade, cuvinte care "în pofida diferențelor, au anumite funcții comune, indicând prezența unei reguli are revendică un anumit comportament"61. Dificultatea exprimării acelui element conținut de norme care obligă oamenii să adopte un anumit comportament și le servește drept justificare pentru aplicarea unei sancțiuni a dat naștere la dispute profunde, pe care unii autori au încercat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau îndatoriri, au numeroase similitudini evidente. "Există o suprapunere parțială între obligațiile juridice și cele morale în ceea ce privește conținutul, deși cerințele normelor juridice sunt mai precise și îngrădite de excepții mai detaliate decât omoloagele lor morale"88. Ambele categorii de norme revendică o conduită necesară pentru reușita traiului în comun. Prin urmare, anumite forme de prohibiție a violenței în raport cu persoana sau proprietatea și anumite cerințe de onestitate sau adevăr se regăsesc în mod egal în ambele 89. Îndatoririle morale, la fel ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care dreptul și morala nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. "Cea mai renumită tentativă de a exprima succint diferența esențială dintre ele este teoria care afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", rămânând indiferente la motive, intenții sau alte lucruri "interne" care însoțesc conduita, morala, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Acest lucru este echivalent, în realitate, cu surprinzătoarea afirmație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formulat. "Cea mai renumită tentativă de a exprima succint diferența esențială dintre ele este teoria care afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", rămânând indiferente la motive, intenții sau alte lucruri "interne" care însoțesc conduita, morala, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Acest lucru este echivalent, în realitate, cu surprinzătoarea afirmație cum că normele morale și juridice, înțelese corect, nu pot avea niciodată același conținut și, deși afirmația conține un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
abaterile de la anumite tipuri de comportament vor trezi, probabil, o reacție ostilă și vor fi sancționate de autorități. În cazul a ceea ce poate fi numit habitudini de grup, abaterile nu sunt pedepsite, nici chiar blamate; oriunde însă există reguli care revendică un anume comportament, chiar și reguli nejuridice de tipul celor care obligă bărbații să-și descopere capul în biserică, abaterea va fi numaidecât sancționată. În cazul normelor juridice, această consecință predictibilă este definită și organizată oficial, în timp ce în cazurile nejuridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a cerceta dacă ne putem aproba natura morală, trebuie să apelăm la unele standarde, în termenii cărora să putem judeca dacă moralitatea este bună sau rea. Moralitatea trebuie aprobată sau respinsă dintr-un punct de vedere care, la rândul său, revendică pretenții asupra noastră și care are cel puțin un potențial normativ 141. Potrivit lui Hume, judecățile morale se bazează pe sentimentele de aprobare sau dezaprobare pe care le simțim când analizăm caracterul unei persoane din ceea ce el numește "un punct general
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că Idei), în limbajul spiritual formator (logosul-rațiunea Ideilor), din care Urizen păstrează o parte ce nu poate fi ștearsă. Milton, în Paradisul pierdut, Cartea I (p. 8), vorbeste în acest sens despre "fúria ce zace-n minereuri", sugerînd că elementele revendică libertatea infinită; de aceea ele doresc nu doar "ființarea pură", ci și mișcarea nemărginita. Redam în continuare un pasaj relevant din Heisenberg, Pași către granițe, p. 230: "Întemeietorii doctrinei atomiste, Leucip și Democrit, încercaseră să înlăture greutățile prin acceptarea ideii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
postulat ca "natură", pentru ca celelalte determinări ale omului să fie aruncate într-un plan secund. Dimpotrivă, orice atribut are un sens de universalitate: el exprimă, cel puțin în semantica sa criptică, umanul ca universal. Nici unul dintre aceste atribute nu-și revendică o anumită parte din om, pentru a o reprezenta total și pentru a o substitui umanului însuși; nici unul nu este specific în sensul de a concentra umanul în sine pentru a-l separa, în ordinea lumii, de tot ce există
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deopotrivă. Tipul de cultură reprezintă configurația sufletească a personalităților ce alcătuiesc o comunitate; determinarea lui vine de la personalitățile individuale. De exemplu, tipul de cultură europeană este diferit de cel african datorită diferențelor dintre persoanele ce le alcătuiesc. Dar, deși se revendică de la personalitățile individuale, tipul de cultură este diferit fundamental de acestea în privința rostului aptitudinilor din structura lor. În timp ce primele au forma unor aptitudini stabile, cultura, ca personalitate tip, este alcătuită din aptitudini aflate permanent "în curs de formație". Acest ultim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rodrigo și-a sacrificat viața pentru Carlo și pentru ideile care îl însuflețeau. Sosește Contele Larma pentru a-l avertiza pe Filip despre revoltă populară stârnita de Eboli în încercarea de a-l salva pe Carlo. O multime amenințătoare îl revendică pe moștenitorul tronului. Deși Regele accepta prezenta mulțimii în închisoare, intervenția Marelui Inchizitor pune punct revoltei și toată mulțimea îngenunchiază. 1/ Auto-da-fè înseamnă în limba spaniolă act de credință. El constituia un ritual de pedepsire de către Inchiziție a ereticilor, cel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
stau lucrurile, atunci școala trebuie să pregătească subiecții, Încă de pe băncile ei, să fie În stare să gestioneze efemeritatea, să posede structuri psihocognitive capabile să anticipeze, să relativizeze, să deconstruiască, să creeze formațiuni explicative alternative. Finalitatea educației din orice epocă revendică temporalitatea ca un gaj, un garant al autenticității. Cu cât un lucru este cunoscut mai demult, cu atât devine mai valoros. Școala este chemată să instruiască pe cei prezenți În concordanță cu cei care au fost, să perpetueze În timp
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și a lentorilor protocolare, Încurajarea inteligențelor multiple, cultivarea plăcerii de a veni În contact accidental cu cunoașterea. Fugarul, ca experimentare „În viteză” a prezentului de către ființă, constituie una dintre capacitățile fundamentale ale omului. Cunoașterea este compozabilă și sumatoare. Ea se revendică din infinitatea unor acte de multe ori insesizabile și inconștiente. Paradoxul ființei ar consta În faptul că unicitatea ei se recompune dintr-o infinitate de experiențe de bază. Elementul fugitiv, integrat operativ și aureolat valoric Într-un mod corespunzător, deschide
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Împrăștierea” sau „decăderea”. Schimbarea modului de gândire, reperarea unui alt sistem axial, Îndreptarea spiritului spre adevăr și lumină reprezintă potențialități ce merită Încercate, concretizate și continuate. Dacă nu total și dintr-odată, măcar secvențial și treptat. Salvarea din rătăcire este revendicată de o axiologie ce instaurează noul, ce propune un salt valoric, spre o nouă dimensiune ontologică, pe care o purtăm, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Prin suspendarea stării de ambiguitate sau de rău, ne croim o altă existență
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
statale divizate; relațiile lor cu statele terțe; calitatea de membru în organizațiile internaționale 7. Pe teritoriul fostului Reich german, modificat în noile condiții care au intervenit în urma războiului pierdut, au apărut două state distincte R.F.G. și R.D.G., fiecare dintre ele revendicându-și, iar în opinia noastră, pe bună dreptate, calitatea de stat succesor. Întrucât ele erau opera puterilor ocupante și constituite pe teritoriile care fuseseră mai înainte, zone de ocupație și după sistemul impus ori promovat de către ocupant, în condițiile "Războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
două state sau guvernele lor trebuia să se fi recunoscut și să existe un acord în acest sens ("stabilirea de relații diplomatice între state și ....se fac prin consimțământ mutual" art.2 din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice)8. Revendicându-și, fiecare dintre ele, calitatea de stat succesor, comunitatea internațională era confruntată cu o problemă delicată, iar statele au procedat, în funcție de poziția geo-politică pe care o aveau NATO, respectiv Tratatul de la Varșovia, recunoscând pe una din părți, dar terminând prin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
efectul de domino" pe care urma să-l provoace proclamarea independenței provinciei. Printre aceste țări se numără Spania, care are probleme cu Țara Bascilor, ca și România, care cunoaște manevrele secesioniste ale minorității maghiare din Transilvania, îndeosebi ale secuilor, care revendică independența etnică. De asemenea, evenimentele din Kosovo pot avea o influență și în zonele locuite de albanezi și, astfel, problema națională albaneză rămâne deschisă. Totodată, Grecia are temeri în legătură cu independența Kosovo, apreciind că s-a deschis "Cutia Pandorei". "Kosovo nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
simțămintele românilor de profundă simpatie pentru un popor, care, "împins de disperare și provocat ia armele în mâini și preferă o moarte vie decât o viața moartă" ("Lumea Nouă", 13 februarie 1895). În primul război mondial, când popoarele din Indochina revendicau, tot mai insistent, independența națională, lupta poporului vietnamez a stat în atenția forțelor democratice și revoluționare din România, care au demascat politica cercurilor imperialiste franceze de jefuire a bogății1or Vietnamului. Au fost urmărite cu interes eforturile liderului vietnamez Ho Shi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]