7,557 matches
-
i-a grațiat. 75 Memorandumul a însemnat apogeul politicii românești bazate pe tactica pasivistă. La începutul sec. XX tinerii tribuniști au decis aplicarea activismului. Potrivit programului adoptat în 1905, P.N.R. urma să reintre în viața parlamentară a Ungariei, renunța la revendicarea autonomiei, cerând în schimb recunoașterea individualității politice a românilor în cadrul statului maghiar. Basarabia s-a aflat în perioada modernă sub controlul Imperiului Rus, fiind organizată ca regiune de graniță și apoi ca simplă provincie. În Basarabia, s-a dus o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
asupra mitologiei aeronautice care se dezvoltă în societățile industrializate: zborul cu pânze, aero-modelajul, parașutismul par să exprime într-adevăr defularea unui vechi vis de putere și puritate."101 (s. n.) O puritate care la Fred Vasilescu merge până la extrem, una din revendicările sale testamentare fiind incinerarea. Deși copleșită de durere, d-na T. recunoaște lucid că între această dorință a lui Fred și nostalgia pentru zbor există o legătură intimă: iubitul ei s-a pierdut în fum. În ideea de a demonstra
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fost construit cu mijloacele pamfletului. Haloul din inconștientul scriitorului coincide perfect cu "vidul sufletesc", secvență-tip prin care este caricată actrița. Neomițând că multe personaje sfârșesc prin a se sinucide, teorie freudiană care a stârnit controverse în lumea psihanalizei: "Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea pulsiunilor ucigașe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Lapedatu s-a aflat printre acești experți, fiind alături de Ion I. C. Brătianu la ședința din Quai d’Orsay, Salle de l’Horloge de la 1 februarie 1919. Brătianu chemat în fața Consiliului Suprem al Marilor Puteri a făcut un expozeu general asupra revendicărilor teritoriale ale României. El a evidențiat faptul că așa cum România și-a îndeplinit, în împrejurările date, obligațiile luate prin tratate față de Aliați, aștepta ca aceștia să-și îndeplinească obligațiile lor. În același timp, a făcut pentru fiecare teritoriu în parte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unele determinându-le chiar el. În acest sens, a omagiat oameni de mare importanță și influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur sau în colaborare, numeroase
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
provinciilor românești și în special a Transilvaniei, ale cărei suferințe au marcat sufletul său de adolescent în epoca Memorandumului, l-a determinat să participe la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, în calitate de consilier tehnic în chestiunile referitoare la revendicările teritoriale ale țării. Alexandru Lapedatu a susținut cu încredere drepturile și interesele țării la Conferința de Pace, prin întocmirea memoriilor speciale documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, cât și asupra celorlalte provincii aflate sub dominație străină, atât
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu s-a aflat printre acești experți, fiind alături de Ion I. C. Brătianu la ședința din Quai d’Orsay, Salle de l’Horloge de la 1 februarie 1919. Brătianu chemat în fața Consiliului Suprem al Marilor Puteri a făcut un expozeu general asupra revendicărilor teritoriale ale României. El a evidențiat faptul că așa cum România și-a îndeplinit, în împrejurările date, obligațiile luate prin tratate față de Aliați, aștepta ca aceștia să-și îndeplinească obligațiile lor. În același timp, a făcut pentru fiecare teritoriu în parte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unele determinându-le chiar el. În acest sens, a omagiat oameni de mare importanță și influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur sau în colaborare, numeroase
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
provinciilor românești și în special a Transilvaniei, ale cărei suferințe au marcat sufletul său de adolescent în epoca Memorandumului, l-a determinat să participe la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, în calitate de consilier tehnic în chestiunile referitoare la revendicările teritoriale ale țării. Alexandru Lapedatu a susținut cu încredere drepturile și interesele țării la Conferința de Pace, prin întocmirea memoriilor speciale documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, cât și asupra celorlalte provincii aflate sub dominație străină, atât
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în care acuza Turcia de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în care acuza Turcia de ororile săvârșite în Balcani. În notă se arată că”această situație
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul descrie în continuare poziția marilor puteri față de acțiunea României: Franța și Anglia s-au arătat potrivnice revendicărilor, Rusia le considera neoportune, iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul descrie în continuare poziția marilor puteri față de acțiunea României: Franța și Anglia s-au arătat potrivnice revendicărilor, Rusia le considera neoportune, iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine. La 20 iulie-1 august, Mihail Kogălniceanu a trimis o notă mai amenințătoare dar nici aceasta nu și-a atins scopul. Cu toată susținerea ideii neutralității, într un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poporului român în întregime. Mihail Kogălniceanu este prezentat în centrul tuturor evenimentelor mari care au contribuit la formarea României moderne din sec. XIX. Mihail Kogălniceanu întrevedea că România va părăsi curând starea de neutralitate în urma respingerii repetate de către Poartă a revendicărilor sale legitime, scria Nicolae Adăniloaie în lucrarea Cucerirea independenței de stat a României (1877-1878). 54 Mihail Kogălniceanu cerea puterilor să ia atitudine pentru a împiedica răul, ce lua proporții, el considera că este datoria lor să intervină cu toată greutatea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
i-a grațiat. 75 Memorandumul a însemnat apogeul politicii românești bazate pe tactica pasivistă. La începutul sec. XX tinerii tribuniști au decis aplicarea activismului. Potrivit programului adoptat în 1905, P.N.R. urma să reintre în viața parlamentară a Ungariei, renunța la revendicarea autonomiei, cerând în schimb recunoașterea individualității politice a românilor în cadrul statului maghiar. Basarabia s-a aflat în perioada modernă sub controlul Imperiului Rus, fiind organizată ca regiune de graniță și apoi ca simplă provincie. În Basarabia, s-a dus o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nobilimii, fiind urmarea influențelor pe care Cruciadele le-au avut asupra organizării social-politice europene, în special prin normele Așezămintelor de la Ierusalim. Petiția baronilor din Anglia, baroni care au recurs la cel mai înalt act de împotrivire retragerea omagiului -, constituie baza revendicărilor din Magna Charta Libertatum (15-19 iunie 1215). Ea a evidențiat spiritul de solidaritate care va anima după o jumătate de secol primele Parlamente din Anglia. În regatul Ungariei, sub presiunea propriilor servientes (regis), Andrei al II-lea a sancționat la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
exercita un control tot mai eficient asupra supușilor și provinciilor, a dispus de mai multe surse de venit, asigurându-și independența politică necesară instaurării absolutismului prin diminuarea rolului Statelor Generale. Regele păstra dreptul de a convoca adunările când dorea, în ciuda revendicărilor propuse în mod repetat de stări. Nu au existat nici periodicitate, nici termene precise de convocare, suveranul având posibilitatea de a alege momente în care spiritul public îi era favorabil, evitându-le astfel pe cele de nemulțumire. Așa a procedat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și 1614). În perioada Revoluției de la 1789 nobilii, clerul și Parlamentul, zădărnicind ridicarea oricărui impozit sau nou împrumut, vor face inevitabilă convocarea Statelor Generale sub presiunea poporului. Acestea nu au știut să profite de acest prilej pentru a-și impune revendicările. Deschiderea lucrărilor Statelor Generale la 5 mai 1789 a decepționat reprezentanții Stării a treia (le Tiers état). Nici discursul regelui, nici cel al Controlorului general al Finanțelor, Jacques Necker, nu spun un cuvânt cu privire la reformele pe care le Tiers le
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
putut determina o majoritate, deținând poziția dominantă. În consecință, dacă se vota individual, pe persoane, Starea a treia, care obținuse dublarea numărului deputaților săi, fiind numeric tot atâția cât nobilimea și clerul al un loc, ar fi putut obține votarea revendicărilor. La 17 iunie deputații Stării a treia, reuniți sub președinția deputatului Bailly, considerând că ei reprezintă cel puțin 96% din națiune, se proclamă, la propunerea lui Sieyés Adunare națională. Ca prim act de suveranitate, aceasta declară că niciun impozit nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reproducerea Chartei lui Henric I: libertatea Bisericii, menținerea drepturilor în materie judiciară, păstrarea domeniilor, serviciul militar datorat regelui etc. într-un total de 12 articole. Dispozițiile Cartei vor fi reluate și dezvoltate în Petiția baronilor din 1215, ambele constituind baza revendicărilor din Magna Charta. Din conținutul textelor se poate sesiza că nu este vorba de noi concesii, ci de o restituire a libertăților anterioare. După sancționarea Chartei conflictul regelui cu stările privilegiate va fi amânat pentru doi ani. Întrucât înfrângerile de la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noiembrie libertatea alegerilor canonice, Langton a înțeles că, disociind cauza Bisericii de cea a nobilimii, nu va putea menține libertățile clerului. Este expresia tipică a solidarității stărilor privilegiate, asociată în lupta contra regalității. În fața refuzului regelui de a le sancționa revendicările, baronii au recurs la cel mai înalt act de împotrivire: retragerea omagiului. Regele a cedat. Reprezentanții celor două părți s-au întâlnit la 15 iunie 1215 în apropiere de Windsor, pe câmpia de la Runnymead 220. În aceeași zi Ioan fără
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii engleze (art.1, 42), ale conților, baronilor și altor vasali direcți ai regelui și ale căror revendicări ocupă primul loc după cele ale Bisericii (art.2-11, 16, 26, 27, 32, 46). Nu au fost uitați nici cavalerii, de sprijinul cărora aveau nevoie baronii, în același fel fiind acordate unele privilegii și burgheziei (art.13). Multe articole priveau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
282. În Aragon Cortèsul a reușit să îngrădească puterea regală și să dezvolte spiritul de independență al stărilor. La 1283 o Uniune a nobilimii, la care participau și câteva orașe, au prezentat regelui Pedro al III-lea o petiție cu revendicări, pe care suveranul a acceptat-o. Ea este cunoscută sub numele de Privilegiul general 283. Lupta stărilor se va intensifica și în anul 1287 ele vor impune regelui Alfons al III-lea Privilegiul Uniunii aragoneze. Noile Privilegii obligau regele să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]