165,466 matches
-
ce decorativizează încordarea organică (“sunt prea mulți tauri fără drepturi pe lume / și infantele stau în genunchi / pe umerii lor slăbănogi. / În aerul acesta / cu animale obosite / eu nu sunt altarul / cu nări fumegânde”). La un nivel mai înalt se ridică versurile din cartea următoare, Scrisori neexpediate (1978), cu miza, acum, pe farmecul desuet al convenției “retro” exploatate cu dexteritate și cu un remarcabil profit în ordinea lirismului. Acest succint “roman de provincie 1920”, construit ca schimb epistolar între un “El
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
creierul - nu găsesc nici un cuvânt care să se potrivească exact cu ceea ce face creierul”. Căci, în fond, “creierul” e spațiul imaginației, al libertății combinatorii a cuvintelor, al spiritualizării, fie și relative, a faptului brut: “acum știu că animalul / s-a ridicat în două picioare / nu pentru a-și folosi brațele / ci pentru a privi cerul”. Poate că o apropiere de sentimentul arghezian al comunicării dintre realitățile cele mai terestre, așa-zis minore, și Spirit n-ar fi tocmai forțată. Frumosul “înalt
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
orizont rural, cu tot ceea ce înseamnă el în planul existenței și în acela stilistic. Însă abia după ce cartea a apărut, la încă de pe acum mitologica Editură Humanitas, am realizat pe deplin că literatura scriitoarei e femeie; adică atrage, făgăduiește fericiri, ridică piedici peste care puțini trec cu plăcerea greutății învinse, mîngîie zgîrîind și te lasă cu o nelămurită senzație de plăcere și de nemulțumire. Nu fără șovăire pășeșete, deci, criticul pentru a se lămuri pe sine și pe alții, încercînd să
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
să se vadă decît mîna pe care încă o țineam intr-a mea. Pînă la urmă, i-am dat drumul. Brațul înțepenise deja, si ieșea dintre frunzele moarte că brațul unui înecat care cere ajutor. Amorțita de frig, m-am ridicat cu greu și am început să merg, țeapăna, spre casă. Luminile de la ferestre se stinseseră. Percheziția se terminase. Cu inima bătînd să-mi spargă pieptul, m-am întrebat ce rezultat avusese. Aveam să aflu în curînd. Ajungînd la zidul dinspre
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
Am văzut rezultatul "înspăimîntării" ce se trezise în "sufletul" ei! Aproape că-mi vine să strig bătînd din picior, ca la o sîrbă: Cert e că Natalia Își arată Talia Și mai jos puțin Domnului Rudin! Hop-șa! Hop-șa!! "Natalia își ridică fruntea. În umbra tainică a boschetului, în lumina pală ce cădea din cerul nopții, chipul ei palid, cu trăsături fine, stăpînit de emoție, avea o înfățișare minunată". E vorba de prima întîlnire dintre Rudin și fecioara, neprihănita Natalia. "Umbră tainică
"Natalia se îmbujoră toată și tăcu" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13841_a_15166]
-
provincie (de ce nu Fălticeni?), la care se ajunge prin gangul acela subțire și umed, trebuie să aibă o firmă! Pe un fond albastru, o vacă portocalie cu ugerul umflat enorm într-un sutien cu patru sfîrcuri! Sau o iapă roaibă, ridicată-n două picioare, într-un combinezon spumos, bleu-pal! Eventual amîndouă, față-n față, uitîndu-se în sus la o lună mică, trandafirie, ce-apare dintre nouri albi! Cred că sînteți de acord că am spirit comercial! Nu văd nimic "periculos", "josnic
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-’42), rușii vor câștiga, comunismul se va extinde și în România, "vor fi dosare", "vor cădea multe capete". În locul capetelor căzute, se vor ridica altele dintre tinerii săraci de la țară, precum al acestui Marin Preda care vorbește ca personajele sale. La Institutul de Statistică, Preda îl cunoaște pe un anume Pavel, comunist idealist, care umbla iarna fără palton și fără căciulă în semn de
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
a marelui om, forțat să se supună unui canon venit de sus. Nimic nu simbolzia mai trist situația de dependență decât postura în care era manevrat când i se ordona să omagieze câte un versificator minor (A. Toma, de exemplu), ridicat pe același piedestal cu Eminescu. Romanul Bietul Ioanide fusese retras din circulație imediat după lansarea în librării ( 1953), autorul fusese învinuit de grave devieri în reprezentarea istoriei, riscându-și condamnarea judiciară pentru un act de trădare de neam. Redus la
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
proletară a cinismului și stupidității explodează în puseuri de sociopatie individuală. Este momentul de glorie al sub-umanității, în care oamenii se bucură că sînt striviți de sistem, iar neîmplinirile personale se dilată vesel la dimensiunea dezastrului național: barbaria forței e ridicată la rang de normalitate socială, îndreptățită "moral", motivată ideologic și protejată legal. Pe aceste coordonate, scena trenului din Disciplina, zglobie și sadică, rămîne una din cele mai bune secvențe realiste ale întregii noastre literaturi contemporane: " - Deschide, bă, strigă cineva, deschide
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
un desen absurd, bătut într-un cui, pe un perete al resemnării, de un pictor cenușiu zănatic.... Elegie pentru G. C. Acolo e iarnă, plutește septembrie-n adâncuri și vara-i plecată. Petrece-se ora în albii și sufletul pur ridică-se-n slavă. Ce înger sălbatic cu-aripa lui albă îmi zgârie cerul? Ce demon se-abate din calea-i deplin omenească? Aici ard cocorii-n triunghiuri pe zarea celestă și verdele ierbii îngăduie pașii înalți ce-s pe ape
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele îi ereau chiar nuanțele cu care năvălea iama - călduri și parfumuri asurzitoare. Deschise însetat buzele. Ars și de fulgerul poftei și de flama zăpușelii, trase adînc în piept toată sarea tămîioasă ce se ridica din vălureala apelor. Undeva, discret, un hoit se desfăcea legănat într-o eternitate de tandrețuri. Închise ochii. Întunericul cobora înmiresmat de dîra putreziciunii - dulceagă și obosită ca o iubire neterminată. Apoi se așternu molcom pe cea mai înaltă stîncă. Și
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
-și paginile, sumeasă pînă la legătură, mărturisindu-și dedesubturile și scrisul ca o bijuterie nesfîrșită. Orlov o cuprinse; lansîndu-se dimpreună cu ea într-un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune dar... Ce i se va întîmpla operei tale ? - Lucruri spectaculoase. Va rămîne circumscrisă acestui spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele din urmă de toate
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
anumit ritual. În vremea aceea întreaga capitală se pregătea cu frenezie să evadeze la munte sau la mare. La modă devenise Balcicul care căpătase notorietate și datorită reginei Maria, care își petrecea vacanțele în reședința ei estivală de acolo. Se ridicaseră pe malul așezării dobrogene clădiri pitorești și altele extravagante ca arhitectură, ca acea casă care reproducea forma unui vapor. În special artiști, pictori sau persoane care făceau parte din mondenitatea Capitalei ocupau însoritul țărm al Balcicului așezat sub straja promontoriului
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
trezit la un potențial de viață gîndit, visat în alcătuirea tainică a ființei mele. Tulburarea mea era imensă. N-aveam cui să o împărtășesc și simțeam că mă sufoc de puterea ce părea că a izbucnit în mine. M-am ridicat de pe pat încărcată de o greutate incomensurabilă. Înaintea mea sta o hotărîre esențială plină de răspundere, ivită magic în mine. "Trebuie să merg la Lovinescu", mi-am șoptit. Purtam în mine povara unei hotărîri inflexibile. Eram ca un condamnat în
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
cîteva pagini. Lovinescu asculta cu interes cele ce eu citeam cu un glas care se lupta să înlăture emoția de care eram cuprinsă. După zece sau mai multe pagini pe care le citeam cu glas din ce în ce mai sigur, E. Lovinescu se ridică în picioare și spuse cu gravitate cîteva cuvinte care m-au emoționat profund: - Sunteți o scriitoare, am auzit ca într-un vis rostirea plină de gravitate a maestrului. Ochii mi s-au umplut de lacrimi de bucurie apărute pe marginea
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Marin Fallen angel from a falling sky I’m the evil you fight shy of... Of! Într-o lume de junghiuri, tu erai tusea de seară. Un fel de redingotă Armani printre borfașii în blugi Dracula Park. Tot îngerul se ridică și cade, tot omul vine și pleacă. Tot. Of! Vin încet - vin ca un murmur - dintr-o călătorie neputincioasă. Am rupt-o definitiv cu moș ion roată, unirea și agroturismul istoric. Strănepoții acestei minciuni corporatiste nu-mi mai pot pune
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
etatice și dreptul la muncă își are corelativul său natural, dreptul la odihnă. În Arcadia pe care Mihail Sadoveanu o vede născându-se sub ochii săi, cultura este socialistă în conținut, națională în formă. Pe ruinele intelighenției devotate burgheziei, se ridică, grație unor forme prescurtate de învățamânt, acea intelectualitate posedând certificatul de noblețe al originii sănătoase. Un articol constituțional, 80, sancționează normativ existența învățământului de stat și precizează angajamentul statului democrat popular în "dezvoltarea științei, literaturii și artei". În acord cu
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
iute de la țară, pînă cînd Haidoș, mahmur că un corb, iese în Plaka și se-ncinge-ntr-un dans de tap îndrăcit, în care doar Dionisie Trei Parale îl mai poate întrece, cu mutra să de zeu potlogar și nepocăit. Cînd soarele e ridicat cu prea multe sulițe, ca să mai fie numărate, Haidoș își troznește degetele cu inele de-agate, apoi trage la cea dinții cafenea din port, ca sa-si mai vină-n simțiri și să-și mai tăinuiască înc-o zi smolitul cap de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
despre primele urme de locuire de pe teritoriul de astăzi al Bucureștiului, coborînd pînă în neolitic, și despre satele Bucureștiului, încercînd o posibilă localizare a satului lui Bucur - cel care avea să dea numele orașului - în zona în care s-a ridicat mai apoi Curtea-Veche. Un index de nume, locuri publice, de străzi și toponime completează lucrarea. Sînt în total peste cinci sute de pagini, volumul de informații e impresionant, cu atît mai mult cu cît ne aflăm în fața unui studiu de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
biserici, legi trecute prin Cameră, înființarea principalelor instituții ale țării - acestea sînt genul de evenimente selectate de autor pentru a fi prezentate în carte. O istorie cunoscută sau mai puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei. Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
Alexandru-Cristian Miloș 1. Și cum nu credem, nici un gram - că cine ridică sabia, de sabie va pieri! Bagdad, Bagdad - vechi oraș al meu și al lumii, Tu - să fii granița dintre muzeu și ruine?! Soldați universali mușcă din carnea timpului pus la păstrare în oamenii, casele, Străzile tale! Rachete ucigătoare îți străpung
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea să poată În libertate număra moștenirea arabă: 1,2,3,4,5,6,7,8,89,10! 5. Omule, te întrebi - aceasta să fie Calea?! În deșert ziarele scriu că din cauza căldurii
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
vînd să nu mai rămîie... Mărțișori și mărțișoare pentru Domni și Domnișoare Maatură, maatură Hai la curci, la curci Strugureii strugurii de Dealu-Mare Of Ce mai razachie Of Puuuii Pui de găină, pui, pui, pui Spiiciaaală Spiiciaaală Iaurt căimăcelu Iaurgiuuuh Ridic, ridic, ridichile Chiop, chiop, chiobuuniih Dovlecei noi, dovlecei Ceapa măraruuu, pătrunjelu, hreanuuu Cartofu, ardeiu, morcovuuu Cireși, cireși, cireși , cireșeleee Mielu Miel Ce mai mielușel Mielu graas, mielu graaas Tet-țet-țet, oțet, oțetuu Pește-pește-pește-peștee Șalău proaspăt, șalău Por, por, por, porumb Porumbielu
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
să nu mai rămîie... Mărțișori și mărțișoare pentru Domni și Domnișoare Maatură, maatură Hai la curci, la curci Strugureii strugurii de Dealu-Mare Of Ce mai razachie Of Puuuii Pui de găină, pui, pui, pui Spiiciaaală Spiiciaaală Iaurt căimăcelu Iaurgiuuuh Ridic, ridic, ridichile Chiop, chiop, chiobuuniih Dovlecei noi, dovlecei Ceapa măraruuu, pătrunjelu, hreanuuu Cartofu, ardeiu, morcovuuu Cireși, cireși, cireși , cireșeleee Mielu Miel Ce mai mielușel Mielu graas, mielu graaas Tet-țet-țet, oțet, oțetuu Pește-pește-pește-peștee Șalău proaspăt, șalău Por, por, por, porumb Porumbielu fiert
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
să colaboreze foarte intens la revistele feminine și feministe "Mariana" și "Femeia și căminul", care, prin însăși natura preocupărilor lor, acordă Occidentului un loc privilegiat în raport cu Uniunea Sovietică. Ea semnează aici, probabil și cu pseudonime, texte confesive sau pe chestiuni ridicate de cititoare, note de lectură, eseuri. (Cîteva titluri din "Femeia și căminul": Femeia sovietică, Bărbatul așa cum este și ... cum ar dori să fie, Femeia singură, O mare artistă m-a făcut să plîng, N-am fost la Moscova, O raită
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]