1,913 matches
-
mult mai ușor de data asta. O să vezi. Poate că ar fi fost un pic mai ușor dacă temperatura mea nu s-ar fi hotărât să se înțepenească la 38 de grade, refuzând să scadă în ciuda faptului că am frizat ridicolul lipindu-mi plasturi răcoritori pe toată fața cu o jumătate de oră înainte de a mă îmbrăca. Transpirasem atât de tare în timpul nopții, încât Ed a sfârșit prin a dormi pe jos, pe pernuțele de la fotoliu. Am făcut o baie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
călugări mireni lipsiți de apărare, repeta nu știu ce paradox despre trebuința de a-ți pierde sufletul pentru a-l mântui: bizantinisme teologale prostești, care au Întunecat limpezimea Evangheliilor. Noblesse oblige: ignorarea afrodisiacilor nuri ai doamnei baronne m-ar fi acoperit de ridicol; chiar În noaptea aceea m-am strecurat În vârful picioarelor În cușeta ei și, ciucit pe vine, sprijinindu-mi țeasta visătoare de ușă și punând ochiul la gaura cheii, am Început să fredonez confidențial Mon ami Pierrot. Din pașnicul răgaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aici, la penitenciar, chiar cu puțin Înainte s-o șteargă; i-am oferit nu mai puțin de un exemplar din viperina broșură care a inundat Capitala Federală și localitățile suburbane, al cărei autor s-a acoperit de cel mai suveran ridicol, la adăpostul măștii anonimatului și În fața cenotafului Încă deschis, denunțând nu știu bine ce absurde coincidențe Între romanul lui Ricardo și Sfânta Viceregină de Pemán, operă pe care mentorii săi literari, Eliseo Requena și Mario Bonfanti, i-au ales-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ăsta inutil te dezvăluie odată în plus. E imaturitate ce-ai făcut. Trăiești și nu înveți nimic. Ai să îmbătrînești degeaba. Pari că devii tu însuți doar cînd spui Nu. Candidă împotrivire de pui. Devii tu însuți abia cînd ești ridicol.” Și-a încărcat o seringă și-mi face semn să mă întind. „-Nu te adorm, nu te teme!”-spune el. Și întins, arătîndu-i fundul, îl întreb exact în clipa în care înfige acul: „-Atunci”-îi spun-„matur a fost doar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
un vânt cu câteva regrete că te-am întâlnit la statuia ce mi-a dăruit dureri oarbe de neguri... Pentru azi n-am pregătit cuvinte urmează să alung încă o zi,... Știu, ți-ai pregătit lacrimile desigur. Nu e decât ridicol Speriată sunt, doar atât... Asta e, Am să plec dacă tu mi-o ceri, dar n-am să-ți spun “Adio”. Rămân pe mai departe în genunchi pe o frunză la marginea amurgului... ZĂRILE TAINELOR SÂNGERÂNDE domnului prof. Victor Cristea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nu numai că dispăruse. Murise de-a binelea. Ucis de James. Și murise fără să lase vreun testament. În teorie, statul este cel care moștenea toate bunurile aparținându-i lui „noi“. În practică, desigur, nimic atât de suprarealist și de ridicol nu avea să se întâmple. Acum vă rog să-mi dați ferăstrăul ăla! Vedeți voi, eu eram ferm convinsă că există o singură metodă de a face față situațiilor neplăcute- și cum putea fi descrisă situația mea altfel decât neplăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Kazan să fie recunoscut pentru Întîia oară drept un creator de capodopere. După Pauline Kael, nici o actriță, de la Lilian Gish pînă-n momentul despre care vorbim fără rost, nu mai reușise să redea Într-o manieră atît de devastatoare fragilitatea și ridicolul femeii Îmbătrînite și alcoolice sub lună, mai precis ridicolul și stupiditatea poetică etern feminină. Femeia din pricina căreia ne Îndrăgostim și ne sinucidem Într-un fel sau altul la facultate sau la pensie, momente cînd ne simțim mai nesupravegheați Deocamdată ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
creator de capodopere. După Pauline Kael, nici o actriță, de la Lilian Gish pînă-n momentul despre care vorbim fără rost, nu mai reușise să redea Într-o manieră atît de devastatoare fragilitatea și ridicolul femeii Îmbătrînite și alcoolice sub lună, mai precis ridicolul și stupiditatea poetică etern feminină. Femeia din pricina căreia ne Îndrăgostim și ne sinucidem Într-un fel sau altul la facultate sau la pensie, momente cînd ne simțim mai nesupravegheați Deocamdată ne aflăm În septembrie 1951. În ianuarie 1958, Paul Newman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și zboară-napoi spre tavan. Johnny se repede s-o prindă, o prinde, Faye se enervează și Johnny-i dă drumul fetei care e trasă din nou În sus, ratîndu-și sinuciderea ca un yo-yo, oarecum asemenea lui Platonov, Însă Într-un ridicol mai apăsat Învăluit de grotesc. Puțin mai tîrziu, Într-o sală de cinematograf, Vincent Îi face curte unei spectatoare și, cînd ea vrea să-l sărute, o oprește Întrebînd-o dacă-și imaginează că l-ar putea săruta cineva pe gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să devină fanatic sau măcar belicos, decît unul ce pune mîna pe obuz de Îndată ce i-a furat cineva stegulețul de pe acoperiș. Episodul legionar rămîne așadar inexplicabil: Foaie verde cîntă cucu, să ne facem un seppuku anulează prin expediere În flagrant ridicol Întreaga cultură tragică japoneză și de altă naționalitate, miștoul atotcuprinzător spulberînd orice speranță legitimă Într-o violență mai bună. Ares, idolul lumii, e desființat de cuc, și, frînă de ultim model În calea civilizației, același mișto devine În condiții vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
printre automobilele de lux ale unor oameni ce nu se duceau la concert. Mi-am lipit guma de mestecat pe parbrizul unui Audi A6 din care cobora o doamnă. Mirosea a colonie. „Se mințea cu turbare, dincolo de orice imaginație, dincolo de ridicol și absurd. Toată lumea Învățase să mintă. CÎștiga cel care mințea cu mai multă nerușinare. Curînd nu mai fu nici urmă de adevăr În oraș.” L-am văzut pe autorul citatului alături de poetul nostru național, la coadă la un bilet În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doar cu stînga, dar cum faci cu Scarlatti ? Poate e vorba de-o schimbare ultrarapidă a mîinii cu care se execută onania și partitura. Nu știu. Știu doar că laureatul atîtor premii literare ne prezintă subiectul, existent doar În spațiul ridicolului, Într-un ambalaj intelectual rafinat, cu muzică, Kafka, pictori, Tocqueville. Ca și cum ai intra Într-o cameră Înțesată cu cărți și spațiată prin mobile splendide, ai auzi o felație appassionată În surdină și, Înaintînd spre centrul Încăperii, ai descoperi sicriul răpitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Închipuit pe Jerry Lewis prezidând un televoting pentru fuste, alături de un panou uriaș de punctaj, În uruit de tobe și - voilà! Gucci și un ropot de aplauze. Nu tocmai. Fustele care aveau „să parvină“ au reprezentat prima mea lecție de ridicol practicat la Runway, deși trebuie să mărturisesc că procesul s-a desfășurat cu eficiența unei operațiuni militare. Fie eu, fie Emily urma să-i anunțăm pe asistenții din departamentul de modă - cam opt la număr, care aveau fiecare contactele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o cumpere, ea vrea să iei tu două exemplare și să le trimiți la Teterboro. Avionul o să le ducă de acolo la Paris, a recapitulat ea pe un ton rece, de parcă m-ar fi provocat să Îndrăznesc vreun comentariu cu privire la ridicolul unor asemenea instrucțiuni. Mi-am amintit din nou că Emily ar face orice - la propriu - dacă asta Însemna să Îi ofere o cât de mică plăcere Mirandei. Mi-am dat ochii peste cap și mi-am ținut gura. Dat fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pe cer, iar umbrele se Întindeau pe pămîntul galben. Dar, În cele din urmă, panica nefericită scăzu În intensitate. Întunericul din ea se micșoră și se strînse. „Ce idioată ești! Julia te iubește. Detestă doar bestia din tine, monstrul ăsta ridicol... Își mișcă din nou Încheietura mîinii Încît să atingă insesizabil coapsa Juliei. Aceasta rămase nemișcată o clipă, apoi Își lipi Încheietura de a lui Helen. Lăsă cartea și se ridică În cot. Luă un măr și un cuțit. Curăță coaja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
în această dimineață de început de aprilie. Eduard înaintează cu grijă, înfigându-și cârjele cu putere în nisipul umed, să nu care cumva să alunece. în timp ce-și ocărăște cârjele îi și vine să râdă de unul singur de ridicolul situației: e ca un explorator pitic, ca un jalnic cățărător pe orizontală. Bine că nu e nimeni să-l vadă și să râdă de el - sau, chiar mai rău, să-l compătimească! Se oprește la mijlocul plajei, încruntat. Stă nemișcat și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de acolo, de unde era transportată prin propria imaginație, ce-i fusese cultivată în copilărie de istorisirile mamei cu destin zguduitor, o readuse în acel prezent, în noaptea singurătății lor din imensitatea plină de zăpadă a Bărăganului, din hotelul neterminat, din ridicolul unei beții între doi descreierați, al unei beții între un bărbat și o femeie, care nu se cunoșteau, nu se destăinuiau în intenții anume, nu se potriveau în nimic decât în sminteală și care n-ar fi putut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
seamă că, Într-adevăr, le-am cam făcut pe toate. Eu, zdravăn, mișcându-mă neobosit În vrăjitoarea mea preaumezită, În toate găurile, pe toată pielea, În păr și pe față. Pe toate le facem, Adi... De n-ar fi acest ridicol Adi, chiar și acum, oricât de seren aș Încerca să mă simt aici, În pădure, mi s-ar sfâșia inima. Dar atunci nu suna așa. Rușinea a venit de-abia după. Când, fără vreun semn de avertisment, m-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Cristina a plecat Într-adevăr, nu În bucătărie, ci În grădină, supărată. Lăsând În urmă sămânța unei dezbateri care va anima vreme de luni de zile C.a. Fiindcă, pornind de la vegetarianism, am Început să discutăm despre problemele prăbușite În ridicol de manipulatorii lor români. Ecologismul era una dintre ele. Căpșunarii, alta. Mai erau idealismul de stânga. Anarhismul. Țiganii. Ateismul. Prostituția. Ființa națională. Armata obligatorie. Colosala istorie a românilor. Copiii străzii și alte câteva. Pe fiecare ne durea câte ceva. Pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Ionesco, exasperat să se afle, ca măgarul printre oi, la aceeași Academie, m-a trimis la Robbe-Grillet să-l conving să-și depună candidatura, acesta mi-a râs în nas și mi-a demonstrat, în numai câteva fraze inutilitatea și ridicolul acestei instituții. De fapt, Robbe-Grillet își calculase ca un șahist și această mutare: de la bun început a refuzat să se împopoțoneze cu costumul cel verde și sabie la brâu, costumație demnă de un spectacol de operetă și, mult mai grav
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
la începutul verii 1933, expoziția avangardistă de pălării a lui Marinetti, patronată de guvernul fascist, îl face să reflecteze: "Un regim care suportă fantezia, un regim care își permite mari copilării, mari neseriozități, un regim care înfruntă cu atîta ingenuitate ridicolul, este un regim cu ascunse resorturi de viață, tînăr, liber, inegal poate, dar capabil de nebunii creatoare. ș...ț E prea mult Ťspirit criticť în alcătuirea lumii vechi, lume care încă nu cunoaște salvatoarea putere de a fi ridicol". Hitlerismul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
și nu ne putem sustrage contagiunii comice care a cuprins o adunare." (Estetica, 1968, p. 369). Noțiunile care se grupează în jurul conceptului prin care identificăm categoria estetică a comicului sunt cele pe care le-am văzut deja: umorul, satira, ironia, ridicolul, sarcasmul, gluma, zeflemeaua etc. Dar între ele nu există o relație de echivalență, așa cum fiecare dintre ele nu este echivalentă cu ceea ce numim îndeobște comic. O primă disociere au făcut-o esteticienii între comic și umor. "Comicul ține de obiect
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
ele: râsul și calitatea lui. într-un fel râdem, dobândind acea dublă satisfacție despre care vorbea Tudor Vianu, când e vorba de umor, altfel când avem a face cu satira. Iar dacă urcăm pe scara varietăților satirice, de la ironie și ridicol la sarcasm și grotesc, ne vom modifica negreșit calitatea râsului până a nu mai râde deloc, pentru că, ajunși la comicul grotesc, ne aflăm la hotarul dintre comic și tragic. Raportând acum aceste disocieri, nuanțări, sistematizări la literatura canonică reprezentativă pentru
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
ministerului de la 16 mai. Noroc că președintele republicei, d-l I. Grevy, și ministerul actual, condus de un om moderat și înțelept ca d. Waddington, ținând seamă și de manifestația unanimă a guvernelor și a presei străine, au priceput imensul ridicol a unei asemenea acuzațiuni și au izbutit a pune un frâu poftelor necurate și urelor meschine a tutulor nulităților invidioase care compun partida radicală estremă din Camera franceză. {EminescuOpX 206} Ne aducem aminte că în 1876 prezidentul Consiliului de atunci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
titlu la atențiunea oamenilor ce se află în capul afacerilor publice, meritul, este desconsiderat. Cel mai nobil sentiment ce împodobește pe omul ce aspiră a juca cu demnitate un rol în țara sa, respectul de sine însuși, este luat în ridicol. Laboarea este înlocuită prin declamațiune și intrigă. Respectul de sine prin lingușire și servilism. Meritul este înlocuit prin turbulența zgomotoasă și prin cutezanța de a arunca pretutindeni injuria și insulta. Dacă pe asemenea baze șefii partidelor și oamenii noștri politici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]