2,551 matches
-
catolic?, �n timp ce �n Grecia era embrionar?. S? not?m, �n sf�r?it, �n �sfera occidental?� non-european? importantă dezvoltare pe care a cunoscut-o sociologia �n Australia, Japonia, Canada sau India [52]. Hibernarea sociologiei comuniste Uniunea Sovietic? ?i �??rile din Est� constituie un caz cu totul particular. �n Uniunea Sovietic? [58], revolu?ia din 1917 a favorizat mai �nt�i na?terea unei sociologii relativ libere (Sorokin conducea primul Institut de Sociologie, creat �n 1919, la Universitatea din Petrograd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ovia. Acest an a marcat, �n Vest, �nceputul unei perioade de vie contestare cultural?, politic? ?i social? �n r�ndul tineretului universitar ?i al inteligen?iei, care s-a hr?nit mai pu?în din jignirile aduse libert??îi �n ??rile comuniste, c�ț din formele cele mai radicale ale ideologiei marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap?, un loc central �n dezbaterile intelectuale. �ns? �n Statele Unite (?i, mai larg, �n lumea anglo-saxon?), ca ?i �n Fran?a, ea a cunoscut, �n voia vicisitudinilor diverse, efervescen?ele ?i restructur?rile teoretice cele mai notabile, sub forma unei adev?rate explozii a paradigmelor. 1. Noile paradigme anglo-saxone La �nceputul anilor ?aptezeci, sociologia american? cunoa?te o accelerare brutal? a recrut?rîi ?i a finan??rilor publice (care s-au triplat �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre cele mai diverse, precum ?i circa dou? sute de reviste de sociologie [70]. Aceast? perioad? �triumf?toare�corespunde �ns? apogeului unei crize sociale n?scute cu mul?i ani �nainte ?i care a f?cut s? creasc? a?tept?rile statului federal fă?? de institu?ia sociologic? de la care voia ajutor, dar ?i a?tept?rile studen?ilor care voiau s-o transforme �n instrument de lupt?. Recesiunea economic? din 1973 va fi un motiv important pentru guvern, �ncetarea r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
triumf?toare�corespunde �ns? apogeului unei crize sociale n?scute cu mul?i ani �nainte ?i care a f?cut s? creasc? a?tept?rile statului federal fă?? de institu?ia sociologic? de la care voia ajutor, dar ?i a?tept?rile studen?ilor care voiau s-o transforme �n instrument de lupt?. Recesiunea economic? din 1973 va fi un motiv important pentru guvern, �ncetarea r?zboiului din Vietnam (?i contestarea politic? ?i cultural? care l-a �nso?it) un motiv pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss sau Harold Garfinkel. La �nceputul anilor ?aizeci aceast? paradigm? devine concurență demersurilor teoretice ?i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
situa?îi limit? s�nt deosebit de instructive: �n �institu?iile totale� a?a cum s�nt azilurile (1961), Goffman arăt? nu doar cum pot sc?pa normelor celor mai tiranice cei �nchi?i acolo, ci mai ales faptul c? �adapt?rile secundare� deviante pe care sistemul le reduce dovedesc strategiile de rezisten?? n cazul rela?iilor dintre handicapa?i ?i indivizii �normali�, at�ț unii c�ț ?i ceilal?i trebuie s? ?în? �n permanen?? distan?a �ntre o identitate social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
elor practice, a cunoa?terii comune [common sense knowledge] a structurilor sociale ?i a ra?ionamentului sociologic practic. Aceast? reflexivitate ne permite s? reper?m ?i s? examin?m ocuren?a lor; ca atare ea fondeaz? posibilitatea analizei lor [�] Cercet?rile etnometodologice n-au ca obiect formularea sau justificarea rectific?rilor. Ele n-au nici o utilitate particular? Cu toate c? servesc la preg?tirea de manuale asupra metodelor sociologice, nu s�nt �n nici un fel un adaos la procedurile �standard�; dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt?re?te prea greu pe pia?a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile, dac? nu ?i pe pia?a intelectual? ?i editorial? unde se c�?tig? prestigiu social. Astfel, �n cursul anilor ?aptezeci � �deceniul c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate ?i de impertinen?a tonului mai mult dec�ț de valoarea cognitiv? ?i de rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST �n 1981) pune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
devenit modelul cultural dominant, controlul social ?i politic al acestui model devine miza principal? a conflictelor ap?rute mai pu?în din ap?rărea intereselor economice, c�ț din contestarea aproprierii istoricit??îi de c?tre clasa dominant?. �Mi?c?rile sociale� contemporane studiate de c?tre Touraine ?i colaboratorii s?i (1978, 1980, 1981) fac dovada c? ele nu mai reunesc actori de clas? (1984), ci actori individuali care-?i recunosc o identitate comun? �n con?tiin?a opozi?iei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
una sau de altă dintre aceste paradigme, pe care le discut?. �n aceast? privin??, sociologia francez? apare cu mult mai integrat? dec�ț cea anglo-saxon? care, măi fragmentat? la nivel pragmatic, sufer? de existen?a unei grave dihotomii �ntre elabor?rile teoretice ?i demersurile empirice. Ea are astfel, dincolo de clivajele ?i de luptele dintre bisericu? e, o personalitate, o densitate ?i o diversitate de care o bibliografie cu necesitate sumar? nu poate da seama (cf. [36, 53, 60]). 3. Prin alte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1973). OLSON Mancur: Logique de l�action collective (1966), trad. 1978. PIZZORNO Alessandro (ed.): Lotte operaie e sindicato en Italia. 1968-1972 (1978). RUNCIMAN W.G.: Relative Deprivation and Social Justice (1966). Tendin?e generale ?i perspective Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar?, natura �problemelor sociale� dominante, modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rate progrese. Mai �nt�i, dac? distinc?ia dintre metodele calitative ?i cele cantitative r?m�ne, aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice propriu-zise. Apoi, metodele cantitative p?trund �n cercet?rile de nivel macrosociologic care le-au fost mult timp ostile (cu excep?ia cazurilor de analiz? statistic? secundar?). �n sf�r?it, tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins, gra?ie progresului statisticii ?i a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai are trecere �n Fran?a unde este �nc? pu?în primit?. �n ansamblu, s? recunoa?tem c? numeroase lucr?ri de istorie sau de prezentare a disciplinei ignor? mai mult sau mai pu?în (cf. [1] ?i [36] lucr?rile str?ine na?iunii autorilor. Fenomen social, sociologia r?m�ne un �indicator� puternic al orient?rilor profunde ale societ??ilor care o primesc ?i a fortiori al celor care o resping. Instrument de cunoa?tere a societ??îi prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marcat Universitatea Al. I. Cuza din Iași, personalități omagiate cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea sa. Stațiunea de cercetare și practică studențească a Departamentului de Geografie de pe Munții Rarău îi poartă cu mare noblețe numele. DIN PREOCUP(RILE PARAGEOGRAFICE ALE PROFESORULUI ION GUGIUMAN Prof. dr. Ioan Stănescu 1. Puncte de vedere privind personalitatea profesorului Ion Gugiuman Pentru orașul Huși, profesorul universitar Ion Gugiuman - după cum s-a mai spus și cu alte ocazii - a fost unul din cei mulți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fi mândru de el, suspină el. Soția lui nu-i dăruise nici un urmaș și el se Întreba deseori la ce slujeau lăzile cu scuzi de argint din mândrul său palazzo de lângă Marele Canal. Îndoliat, părintele Bernhard era descumpănit de Întâmplă rile ultimelor zile, totuși Îl primi de Îndată pe tânărul ve ne țian. Considera că e de datoria lui să-i Întâmpine pe numeroșii oaspeți care soseau Întruna la castel, pentru a-i transmite ducesei condoleanțelor. Cu toată disperarea ei, doam
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care se duceau să-l vadă. Domnule, trebuie să spun că studenții îl iubeau pe Nicu Ceaușescu. El era pe față critic cu regimul. Venea și spunea : „Știu, măi băieți, nu trebuie să-mi spuneți voi mie cum stau lucru‑ rile ! Sunt o porcărie chestiile astea, sunt nerezonabile. Când o să vin eu, se vor schimba toate“ ș.a.m.d. V.A. : Chiar așa spunea, că va veni el ? A.M.P. : Da, da, da. Vorbea pe față de succesiunea lui și de faptul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la această secție de la RĂducăneni, în care se aflau pacienți internați pentru activități antisociale. Trebuie înțeles că Securitatea era mult mai subtilă. Securitatea cumpăra oamenii, umbla cu promisiuni, le dădea voie să meargă în străinătate. E destul să citești aminti‑ rile lui Adrian Marino sau dosarul lui de la Securitate ca să vezi cu ce se ocupa Securitatea în anii ’80. Ei erau obsedați de imaginea lui Ceaușescu în Occident sau, de exemplu, să îl aducă pe Mircea Eliade în țară. Adică, pentru
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
adevărul, că unele lucruri le dăm în revistă, alte lucruri nu le dăm și că acest proces nu trebuie să fie transparent. Asta era linia lui Gabriel Andreescu pe vremea aceea. Această segregație a adevărului e foarte departe de vede‑ rile mele. Și cine mi-a luat partea ? Mi-au luat partea Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, pe care nu-i cunos‑ cusem încă. Însă acestea erau deja conflicte de fond, de principii. Pe lângă ele erau conflicte generate de invidie, că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau prezenți -, un tânăr ciolovek, care zicea că e de la ambasada din Kiseleff, Ambasada URSS, și voia să afle în ce ape ne scăldăm. N-am avut ce să-i spun ; cred că nici eu nu știam încotro merg lucru‑ rile, mai ales că de jur împrejurul instituției se împușca din cele mai neașteptate locuri. N-aveam să mă mai întâlnesc vreodată cu el. Nu cred în prezența turiștilor sovie‑ tici cu atât mai mult cu cât informațiile vin din partea foștilor securiști. Ei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
așa. V.A. : Are și acum răbufniri din care constați că rămâne fixat în tinerețea lui comunistă. A.M.P. : Exact. Din când în când la el scoate capul un fel de natură foarte brutală a puterii. Vrea să rezolve lucru‑ rile, să acapareze decizia și nu se uită la mijloace. V.A. : Uitați-vă la biografia lui. El întotdeauna a fost acti‑ vist, a fost aparatcic. Ăștia sunt oameni la care ideologia comunistă a devenit adevărata lor natură. Sigur că dom
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în culise între Securitate și armată. Armatei i s-a dat prio‑ ritate abia după ce generalul Militaru, adus de Iliescu din rezervă, a luat în mâini întreaga comandă și au putut fi astfel subordonată Securitatea și luate în gestiune clădi‑ rile, inclusiv centrele de ascultare, sediile secrete, arhi‑ vele. Ce cred că este în continuare o nebuloasă e ce s-a întâm‑ plat între ianuarie și aprilie, când s-a creat SRI-ul lui MĂgureanu. Nu știm. Din sursele pe care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai puțin Iașul. La Iași a durat trei-patru runde de alegeri. V.A. : Da, Moldova în general. Și Iașul... A.M.P. : Greu a fost ! PĂrinții mei, de exemplu, s-au dus observatori la nu știu câte alegeri ca să nu se fure votu‑ rile. A muncit lumea îngrozitor, că nu se țineau cicluri regulate. S-au ținut niște alegeri anticipate și au reușit până la urmă să aleagă un candidat necomunist. Este celebrul domn Simirad. Problema e că domnul Simirad pe urmă a trecut la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]