2,093 matches
-
grup sunt favorabili unei anumite opțiuni, discuția de grup îi va face și mai favorabili opțiunii respective. Există două cazuri particulare de polarizare de grup. Primul constă într-o derivă spre risc și intervine când grupul adoptă o poziție mai riscantă decât cea pe care ar fi luat-o în medie membrii săi. Altul traduce dimpotrivă o derivă spre securitate când grupul se arată mai prudent decât consideră fiecare membru în parte că ar fi cazul. În ambele cazuri, răspunsul mediu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
faști marcați de o progresie anuală de 18% a indicelui larg S&P 500. Ei au comparat ulterior tranzacțiile grupurilor respective cu cele ale investitorilor individuali clienți ai aceluiași broker. Autorii arată că cluburile par să fi adoptat comportamente mai riscante decât investitorii individuali pe perioada respectivă. Cluburile s-au arătat mai mult înclinate decât particularii spre acțiuni cu un beta puternic (care amplifică evoluțiile piețeiă, small caps-urile și valorile de creștere. Deciziile luate nu au fost mai avizate în particular
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
mediu este demultiplicată de interacțiunile sociale în interiorul unui grup. Individul care are deja o toleranță față de risc variabilă atunci când investește singur este și mai versatil când face parte dintr-un grup. Un individ intrinsec ostil față de risc poate adopta poziții riscante după ce a înmagazinat plusvalori importante pe o piață în urcare și adoptă comportamente și mai imprudente în interiorul unui club de investiții. Motiv pentru a nu-l mai recunoaște. Dacă vreți să știți mai mult BARBER B.M. și ODEAN T. (2000Ă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
prezentate produsele financiare Cuprins De ce felul în care sunt distribuite valorile dumneavoastră mobiliare depinde de oferta de fonduri care vi se face? Diversificarea naivă...............................................................................................161 De ce nu alegeți niciodată nici SICAV-urile cele mai sigure, și nici pe cele mai riscante? Aversiunea față de extreme....................................................................................164 De ce consilierul dumneavoastră financiar nu vă propune decât o parte din gama sa de plasamente? Dificultatea alegerii...............................................................................................166 De ce înrolarea automată face ca salariații să participe mai mult la planurile de economii pentru pensie? Diversiunea omiteri
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Psychology: Applied, 1, 34-49. SIMONSON I. (1990Ă, «the effect of purchase quantity and timing on variety-seeking behavior», Journal of Marketing Research, 27(2Ă, 150-163. 48 De ce nu alegeți niciodată nici SICAV-urile cele mai sigure, și nici pe cele mai riscante? Aversiunea față de extreme Când situația impune luarea unei decizii și criteriile folosite pentru alegere oferă rezultate contradictorii, individul optează adesea pentru soluția mediană, care are avantajul de a limita riscul de a greși. Să ne imaginăm că sunteți indiferent între
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
semnificative și sugerează că poziția mediană a unei opțiuni îi sporește cu mult atractivitatea sau invers că poziția extremă i-o diminuează. Concluzia este că cei care fac economii au «preferințe» vis-à-vis de riscul foarte maleabil. Propunându-le fonduri mai riscante, se pot deplasa preferințele și alegerile lor spre o toleranță mai mare față de risc. Dimpotrivă, sporind o gamă cu fonduri puțin riscante, se mărește de facto ostilitatea celor care fac economii vis-à-vis de risc. Dacă vreți să știți mai mult
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Concluzia este că cei care fac economii au «preferințe» vis-à-vis de riscul foarte maleabil. Propunându-le fonduri mai riscante, se pot deplasa preferințele și alegerile lor spre o toleranță mai mare față de risc. Dimpotrivă, sporind o gamă cu fonduri puțin riscante, se mărește de facto ostilitatea celor care fac economii vis-à-vis de risc. Dacă vreți să știți mai mult BENARTZI S și THALER R. (2002Ă, «How much is investor autonomy worth?», Journal of Finance, 17(4Ă, 1593-1616. 49 De ce consilierul dumneavoastră
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de contribuție în general mai mariă. În sfârșit, ei investesc 80% din economiile lor în fondul monetar care este fondul în lipsă și doar 16% în acțiuni, în timp ce cei vechi, lipsiți de opțiunea în lipsă, afișează o alocare mult mai riscantă (respectiv 8% și 73%Ă. Concluzie Lenea, incapacitatea de a lua decizii și teama că decizia luată este greșită sunt tot atâtea elemente care fac ca opțiunile în lipsă să câștige mai mult adeziunea decât alternativele lor. Ele lasă un
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și critică, între producere și aplicație, devine dificilă. Preocupată de "dinamica impasului" (în fapt, a pierderilor), Irit Rogoff consideră că noțiunea de "criticalitate" (criticality) este fundamentală pentru studiul culturii vizuale. În viziunea lui Rogoff, criticalitatea, care ar fi o întreprindere riscantă însă asumată, ar fi implicată în operațiile recunoașterii limitărilor teoriilor anterioare și a necesității de a uita, pornind de la premisa că, atunci când creăm o teorie nouă, nu ar trebui să procedăm prin adăugarea de noi informații, ci prin regândirea întregii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Burke în această aventură, se manifestă ca un monument de raționalitate. Acestui edificiu, acestei construcții perfecte, Kenneth Burke îi cercetează toate structurile și colțurile cele mai ascunse, în încercarea sa generoasă de a oferi, oricui alege să îl urmeze în riscantul demers în care s-a angajat, privirea ambivalentă a lui "înăuntru" și, în același timp, cea "din afară". Astfel, interpretarea lui Burke menține distanța față de text necesară oricărui demers critic, în timp ce întreprinde o analiză din perspectivă etică a lui Mein
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi încurajat pe bancheri să ofere credite „numai cu buletinul” etc. etc. În concluzie, tot răul vine numai de la capitaliști, de la „marea finanță mondială”! O afirmație gen „sute de ani vestul ne-a trădat în toate ocaziile” mi se pare riscantă, simplificatoare cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trebuie estimat după acumularea leziunilor CIN3 între două examinări care pot fi etalate chiar și la 6 ani (nu la trei ani cum recomandă majoritatea programelor europene limitate doar la citologie). Chiar dacă estimările se referă la infecțiile cu cel mai riscant genotip - HPV 16 - cifrele variază pentru că motive deontologice nu permit reținerea de la tratament în cazul leziunilor HSIL (citologice) sau CIN 3 (histologice, pe biopsia de cervix). Pentru HPV 16 un element agravant îl reprezintă încărcarea virală înaltă estimată prin numărul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
asigurat prioritar vaccinarea celor care mai târziu vor avea acces precar la programele de screening. Vaccinarea HPV este o componentă a unei strategii coordonate de prevenire a cancerului de col uterin. Această strategie trebuie să includă educația privind reducerea comportamentului riscant care poate conduce la achiziția infecțiilor HPV și informații privind diagnosticul și tratamentul leziunilor precanceroase. Introducerea vaccinării HPV nu trebuie să deturneze sau să diminueze fondurile destinate programelor de screening pentru cancerul de col. Vaccinarea nu elimină necesitatea programelor de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
trebuie estimat după acumularea leziunilor CIN3 între două examinări care pot fi etalate chiar și la 6 ani (nu la trei ani cum recomandă majoritatea programelor europene limitate doar la citologie). Chiar dacă estimările se referă la infecțiile cu cel mai riscant genotip - HPV 16 - cifrele variază pentru că motive deontologice nu permit reținerea de la tratament în cazul leziunilor HSIL (citologice) sau CIN 3 (histologice, pe biopsia de cervix). Pentru HPV 16 un element agravant îl reprezintă încărcarea virală înaltă estimată prin numărul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
asigurat prioritar vaccinarea celor care mai târziu vor avea acces precar la programele de screening. Vaccinarea HPV este o componentă a unei strategii coordonate de prevenire a cancerului de col uterin. Această strategie trebuie să includă educația privind reducerea comportamentului riscant care poate conduce la achiziția infecțiilor HPV și informații privind diagnosticul și tratamentul leziunilor precanceroase. Introducerea vaccinării HPV nu trebuie să deturneze sau să diminueze fondurile destinate programelor de screening pentru cancerul de col. Vaccinarea nu elimină necesitatea programelor de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
perioadă de mari constrângeri economice, prezervându-i identitatea națională. Cei doi cercetători consideră că analizele alternative materialiste și idealiste nu pot explica de ce Gorbaciov a optat pentru noțiunea de "casă comună europeană" și nu pentru opțiuni convenționale și mai puțin riscante.387 Această "Nouă Gândire" a răsturnat atât de multe caracteristici fundamentale ale planificării politice sovietice încât, în viziunea acestor doi autori, a semnalat o schimbare identitară prin adoptarea unei viziuni umanitare și universaliste cuprinsă în politicile de control a armamentelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ne-natural, cum e o ideocrație? Acestea fiind zise, m-am dus la expoziția cu pricina cu oarecare scepticism și cu o curiozitate specială. În ce mă privește nu-mi mai aminteam chiar nimic din "Epoca de Aur". Oricât de riscantă mărturisirea, de neverosimilă, de psihanalizabilă, ea este adevărată. Și când mi-am dorit să-mi amintesc, eu știu, cozile, sau toamnele pe câmp, la recoltat, sau ședințele, sau defilările, sau frigul din case, îmi treceau, desigur, prin fața ochilor niște imagini
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
elaborează, prin al doilea tip de sinteză, o știință a concretului, o știință a detaliului și a integrării lui în definiții generale, știință care implică parcurgerea condiționată noetic a unui dublu drum al înglobării și individuației. Ea presupune o apropiere riscantă și subtilă între cazul unic și general, adică administrarea unui domeniu de intersecție. Astfel, "a doua sinteză" e un tip aparte de sinteză, care nu abandonează detaliul de la care a pornit, care mântuiește diferența originară fără a o elimina, printr-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pasiv și mortificat. S-ar putea spune chiar că ar cocheta cu o alură macho din punct de vedere politic, afișând o masculinitate care să dea încredere „boborului” (președintele Băsescu nu este misogin - dimpotrivă, chiar are predilecție pentru figuri feminine riscante, pe post de halo la nivel de reprezentanță publică). Poreclit „CIA-istul”, îi convine probabil această poreclă, întrucât îl opune „kaghebistului” (cum fusese poreclit, la rândul său) Ion Iliescu, vizând o cu totul altă axă politică decât cea preferată de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
români; în același interviu, DJ Syto a mai afirmat că melodia sa este legată nu neapărat de români, cât de emigranții din Est, veniți în Spania - de obicei traficanți de carne vie). Ca să scape de astfel de pamfletări și injurieri riscante, poate că românii ar trebui pur și simplu să depună eforturi concrete pentru curățarea imaginii lor în exterior și interior, asumându-și această igienă cât se poate de serios. Atât la nivelul autorităților, cât și la nivelul „boborului”. Mahalaua România
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
arta contemporană e un mijloc spre succes. Nu, arta contemporană este un mare risc, căci niciodată nu poți să știi ce se va întâmpla cu acel artist, cum va evolua, cum își va schimba topica sau conceptul. Este cea mai riscantă artă. Și diagnosticul unui critic de artă sau al unui curator este că e întotdeauna aproape ca o libelulă prinsă în pioneză. Este întotdeauna greu și riscant, deci nu este o chestiune de succes, ci de coșmar câteodată. Apoi, există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
i-au forțat pe mulți dintre ei să-și abandoneze disciplinele și să se pensioneze. Lumea statelor socialiste, cu care ei deveniseră familiari și la care chiar se adaptaseră, implodase. Informațiile despre Europa de Est autoritară, obținute atât de greu prin călătorii riscante sau o analiză de conținut dureroasă, deveniseră larg accesibile. Efectul a fost accelerat de revoluția digitală care a făcut informația ușor disponibilă. Pentru mulți dintre cercetătorii care aparțineau vechilor generații de specialiști emigrați și specialiști regionali, schimbarea a fost prea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
reușit să treacă pragul la locale, PUR a făcut imprudența de a se alătura PSD într-o serie de consilii locale și județene, ceea ce pare să-i fi afectat bruma de identitate greu câștigată. Acum PUR face o nouă mișcare riscantă, de care până și PRM s-a ferit, asumându-și primul în România o postură eurosceptică, în genul: să nu ne grăbim, să ne mai pregătim, ceea ce în fapt ar conduce la prelungirea tranziției, de care alegătorii sunt sătui, sau
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
deci o serie de aspecte care țin de dez voltarea sistemului integrat al Agenției. — Revenind la Parlament. Câte proiecte de lege au existat din 2008 până acum referitoare la ANI? — Au fost mai multe inițiative, dar cinci cu ade vărat riscante. De exemplu, declarațiile de avere și de interese n-ar mai fi fost publice și ANI n-ar mai fi putut solicita documente de la alte instituții pentru verificarea lor. — Care a fost argumentația oficială? — N-a existat nici o argumentație oficială
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]