2,775 matches
-
a suferit cîteva modificări dramatice în timpul anilor ’80, cu un accent mai mare pus pe reducerea surplusului de output și protejarea mediului. Aceste modificări au apărut datorită unei mai mari recunoașteri a problemelor și inconstanțelor din politica existentă, care include : risipa resurselor în producerea și rezolvarea problemei surplusului de hrană; distribuția inechitabilă a venitului între consumatori, în special a celor cu venituri mici; creșterea mărimii fermei și oportunități reduse pentru noii intrați în agricultură, datorită prețurilor în creștere asupra pământului; scăderea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal, nitric sau uree, restul fiind sub forma proteinelor nedigeste și altor molecule organice. Azotul mineral este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de lapte. Aceste nutrețuri trebuie să participe în rație pentru completarea nutrețurilor de volum, în special sub aspect energetic. Strategia hrănirii. Prin strategia hrănirii se urmărește ca fiecare vacă să aibă satisfăcut necesarul de substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
2009 dă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei; cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație (cheltuielile de depozitare se includ în costul de producție atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
practice este extrem de mic, comparativ cu cel al manualelor standard de tip american. Manualul standard de tip american prezintă un mozaic structurat de concepte, cu scurte liste de recomandări cu tentă de instrumentar. Acestea pot fi utilizate, dacă se face risipă de imaginație, dacă se cunoaște foarte bine domeniul și, mai ales, dacă există cel puțin câteva experiențe practice. Ele compensează - de fapt, maschează - preponderența teoriei prin exemplificări punctiforme - câteva rânduri sau o vignetă pe post de ministudiu de caz, alese
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lume În continuă schimbare, În care resursele sunt din ce În ce mai diminuate, activitatea este cu atât mai complexă cu cât competiția este mai ascuțită, iar În aceste condiții formarea Specialiștilor În Cunoaștere devine o opțiune cât se poate de necesară. Constituie o risipă de resurse pierderea angajaților cu un nivel de cunoaștere superior, cu aptitudini și abilități deosebite, iar crearea unor premise de dezvoltare a cunoașterii la nivel organizațional a devenit provocarea momentului. Rolul Specialistului În Cunoaștere la nivel organizațional este unul cât
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cei care țin de „masă”. Totuși, merită să fie luat în considerație - chiar dacă, până la urmă, va fi contestat în numele scării opuse a valorilor - atunci când este fondat pe efectele perverse ce pot rezulta din refuzul de a selecta niște elite, prin risipa de energie, motivându-se deficitul de competențe și ineficacitatea în acțiune. Alături de astfel de luări de poziție cu caracter normativ, găsim și analize care se străduie, fără să reușească întotdeauna, să rămână pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte de vedere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a predestinării și a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu face risipă de această înzestrare, cu excepția momentului când conchide asupra necesității de a renunța la întrebările fără răspunsuri omenește posibile, dat fiind că numai credința și încrederea cea mai curată și mai simplă permit avansarea unei soluții acceptabile. Filosoful își demonstrează forța
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
margini de către un legător al cărui dispozitiv de legătorie funcționa prost... Sub Consulat, în 1800, la ordinele prefectului Thibandeau, cenușa filosofului este adusă cu mare pompă în sala muzeului Academiei din Bordeaux. înainte ca autoritățile să descopere gafa: beneficiara acestei risipe de fasturi era o nepoată colaterală a lui Montaigne. La loc comanda. Fostul primar al orașului Bordeaux rămâne la Feuillants, o biserică renovată care arde în 1871... Vreme de vreo zece ani edificiul este lăsat în părăsire. Nici refăcut, nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
două variațiuni pe aceeași temă. Hedonismul lor prezintă o diferență de natură, și nu de intensitate. Pentru că filosoful ascet plăpând și bolnăvicios jubilează la plăceri instantanee: blândețe, prietenie, conversație, filosofia practicată, bucuria, veselia, tot atâtea plăceri dinamice; la fel, filosoful risipei și al marii sănătății, în măsura în care propune o metodă filosofică pentru a ajunge la plăcere, nu trăiește asemeni animalelor, doar în dimensiunea imediată a timpului. Epicur cunoaște cinetica jubilării. Aristip nu ignoră plăcerile unui fel de ataraxie sau de aponie, prezentate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tehnicilor care vor fi utilizate trebuie să țină cont de informația necesară (sau tipurile de întrebări cărora evaluarea trebuie să le răspundă), de indicatorii definiți/aleși ca necesari. Lipsa unei planificări riguroase a evaluării nu poate fi suplinită/compensată prin „risipa” de metode. Dezvoltarea unei „matrici a evaluării, cu listarea întrebărilor de interes, a indicatorilor care vor fi folosiți pentru evaluarea rezultatelor, a variabilelor și a surselor de date pentru variabile” (Baker, 2000, p 30) este un exercițiu care ar trebui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mari sau mai reduse, dar există mereu o limită: rezistența sistemului devine, în timp, tot mai puternică, iar capacitatea de schimbare tot mai limitată, până la a nu mai înregistra efecte importante. Insistența pe acest element devine tot mai ineficientă: o risipă de resurse. Nu înseamnă că nu s-a înregistrat o anumită schimbare, o tensiune în sistem. Principiul acțiunii alternative constă în a schimba mereu punctele de acțiune din sistem. Intervenția într-un alt punct produce, de asemnea, până la o anumită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mașinilor, a diferitelor sectoare de lucru (depozit, sculărie, mașini sau agregate, sudură, presare ș.a.m.d.) care de obicei, rămân neschimbate din momentul construirii lor, uneori decenii întregi. Datorită modificărilor suferite pe parcurs, în majoritatea cazurilor se face o mare risipă de timp, există aglomerări de mașini și oameni, unele locuri prezentând un grad ridicat de periculozitate. Studierea atentă a acestor scheme aduce, de cele mai multe ori, schimbări spectaculoase. Drumul mișcării materialelor reprezintă de fapt, schema atelierului sau a întreprinderii în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații, ducând la risipă de timp și energie. 11. 6. Instrumentele comunicării Fără a aprofunda problematica instrumentelor comunicării organizaționale, în partea finală a acestui capitol vom prezenta unele aspecte legate de instrumentele cele mai utilizate: 11. 6.1 Comunicarea în scris (scrisoare, fax, e-mail
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care comunicarea orală, respectiv cea scrisă este mai adecvată. Motivați! Avantaje Dezavantaje Comunicarea orală rapiditate și reacție imediată; se pot pune întrebări și clarifica probleme; poate fi observat efectul produs de mesaj; subordonatul are sentimentul importanței ce i se acordă.; risipă de timp și de bani; înțelegerea semnificației mesajelor nu poate fi clar stabilită mai târziu. Comunicarea scrisă mesajele pot fi păstrate și pot fi folosite ca referințe; promovează uniformitatea în politici și proceduri pentru un număr mare de oameni; în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cantitatea de apă utilizabilă. Despre acest aspect se va discuta mai detaliat în capitolul VII. Datorită puternicei dezvoltări industriale, a exploziei demografice și a apariției marilor aglomerări urbane, necesarul de apă a început să crească într-un ritm aproape necontrolat. Risipa apei prin irigații neraționale și prin proasta administrare a apelor industriale a accentuat această situație. În plus, și calitatea apelor scade din cauza ritmului poluării. Din rezerva totală de apă dulce a omenirii doar 1% este accesibilă nevoilor umane iar reciclarea
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de 2 mm 3 /sec. 5,2 m 3 /lună Un calcul simplu, pe baza datelor prezentate, indică o pierdere de aproape 8.000 de litri pe lună! Menținerea unui raport convenabil între calitate și preț depinde mult de noi: risipa apei trebuie drastic limitată. Am văzut că, pe măsură ce nevoia de apă sporește permanent, calitatea (și uneori și cantitatea) apei scade. Înainte de a aștepta rezolvări de la foruri naționale și internaționale, trebuie să facem și noi ceva pentru salvarea ei: să evitam
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de asediu (1955), Regele Palaelibus (1957), Salvatorul (1959), Ultimul batalion (1960), o cronică pamfletară a evenimentelor politice interne și internaționale dintre 1919 și 1944. Aici autorul, intrat fără efort în rândul celor care erau în consens cu ideologia oficială, face risipă de sarcasm și redimensionare grotescă a conjuncturilor politice și a reprezentanților „regimului burghezo-moșieresc”, așezați în contrast accentuat cu lupta și idealurile muncitorilor comuniști. L. a tradus din Șalom Alehem, Israel Zangwill, A. P. Cehov, Maxim Gorki ș. a. SCRIERI: Coada lui To
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
De sus, se văd parcele de pământ cu forme dezordonate, fărâmițate În mii de loturi. Pe măsură ce mașinăria modernă se dezvoltă, pământul este Împărțit În tot mai multe terenuri de mici dimensiuni, ce fac inutilă miraculoasa făgăduială a acesteia. Urmarea e risipa: o fragmentare ineficientă În parcele individuale”. Ordinea pur formală era cel puțin la fel de important ca și adaptarea la epoca mașinismului. „Arhitectura”, insista el, „este acea artă superioară tuturor celorlalte care atinge o stare de măreție platonică, de ordine matematică, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
căror culturi și cote de producție erau stabilite de sus și a căror populație era, prin lege, imobilă. Sistemul astfel conceput a servit vreme de aproape șaizeci de ani drept mecanism de apropriere și control, cu prețul enorm al stagnării, risipei, demoralizării și daunelor ecologice. Agricultura colectivizată, care a subzistat șase decenii, a fost un tribut adus nu atât planului statului, cât improvizațiilor, piețelor gri, trocurilor și creativității care, În parte, au compensat eșecurile suferite. Așa cum „Brasília neoficială”, care nu avea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai harnică. Arderea arbuștilor pentru desțelenirea unui nou teren cultivabil era și ea condamnată ca fiind o risipă. După un timp, Însă, atât plantarea la suprafață, cât și arderea au fost recunoscute ca fiind foarte eficiente; prima deoarece conserva solul, mai ales În zonele cu precipitații intense, a doua deoarece reducea numărul paraziților și oferea culturii substanțe nutritive
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
am cumpărat niște haine de la Oxfam și am făcut supă de linte. Dar problema cu frugalitatea e că totul devine atît de plicticos. Ți se ia de supă și de faptul că nu mai cumperi reviste fiindcă sînt așa o risipă inutilă de bani, și să lipești bucățelele de săpun Între ele pînă devin un guguloi imens și respingător. Iar ovăzul bara accesul la crosele de golf ale lui Luke, așa că, În cele din urmă, le-am aruncat la gunoi și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În 1971 și 1972 a fost director al Editurii Meridiane, iar între 1972 și 1975, director al Institutului de Istoria Artei al Academiei. În 1977, apoi în 1981 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici. Poezia lui F. - din volumele Risipă avară (1941), Greul pământului (1943) și Maree (1945) - se află sub înrâurirea lui Rimbaud, poetul ale cărui Iluminări le-a tradus în 1945 și despre care anunța că pregătea un eseu. Și pentru F. poezia înseamnă, ca și pentru modelul
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
constanță. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaștere, la baroc și la arta primei jumătăți a secolului al XX-lea - sunt, în descendența celor ale lui Tudor Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. SCRIERI: Risipă avară, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1941; Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, București, 1943; Maree, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Ostrovul meu, București, 1957; Dragostele aceleiași inimi, București, 1967; Țărmurile clipei, București
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
București, 1957 (în colaborare cu Eugen Schileru); Feodor Gladkov, Cimentul, București, 1960 (în colaborare cu E. Antonescu); Isprăvile unor vântură-lume. Proză picarescă spaniolă, București, 1961; Ezekiel Mphahlele, Pe Second Avenue, București, 1967. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 7-21; Petru Comarnescu, „Risipă avară”, RFR, 1941, 7; Pericle Martinescu, „Greul pământului”, „Dacia rediviva”, 1943, 5; Perpessicius, Opere, XII, 113-116; Negoițescu, Scriitori, 427-430; Constantin Cubleșan, „Dragostele aceleiași inimi”, TR, 1967, 52; M.N. Rusu, Ion Frunzetti, CRC, 1968, 37; Piru, Panorama, 147-150; Lit. rom. cont
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]