2,626 matches
-
aceste idei favorizează cercetarea naturii lui, nu numai în spațiul muzicii sau poeziei, ci și în alte forme de expresie. Apar, de asemenea, întrebări despre măsura în care diferite categorii de manifestări sau experiențe umane pot fi caracterizate ca fiind ritmice. Teoria și analiza ritmului evoluează astfel, în gândirea modernă, spre abordări care consideră că ritmul depinde de felul în care este receptat. În Paul Valery and the Search for Poetic RhythmDavid Evans notează, de exemplu, faptul că Valery refuză modelul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ritmului evoluează astfel, în gândirea modernă, spre abordări care consideră că ritmul depinde de felul în care este receptat. În Paul Valery and the Search for Poetic RhythmDavid Evans notează, de exemplu, faptul că Valery refuză modelul romantic al mimesisului ritmic, fondat pe cosmos, natură sau corp uman și demonstrează că ritmul nu semnifică prin patternuri, ci prin suprapunerea complexă a ritmurilor multiple Sesizarea lui este adesea independentă de numărare pentru că ritmul este ca un val, ca un mecanism ondulatoriu care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Subjectivity in Jacques Reda, Eric Prieto valorifică teoriile deconstructive ale subiectivității, formulate de Philippe Lacoue-Labarthe și Henri Meschonnic, pentru a arăta că orice fel de ritm se află în relație cu recurența, variația, intensitățile fluctuante și diferența și că mișcarea ritmică a jazzului depinde de un idiom muzical și deschide un spațiu artistic în care muzicianul își modelează identitatea muzicală. În Putting Words on the Back of Rhythm: Woolf, Street Music and The Voyage OutEmma Sutton dezvoltă ideile Virginiei Wolf despre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
una dintre aceste forțe vii care se manifestă în formele semnificante ale imaginii și care poate fi o trăsătură asociată narațiunii vizuale, chiar și atunci când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc din manifestarea ei. Cum pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii în care valoarea dată de o unitate vizibilă este urmată de o unitate non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile picturii? Cum descoperă succesiunile de aspecte vizibile și non-vizibile ale unităților ritmice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ritmice ale picturii în care valoarea dată de o unitate vizibilă este urmată de o unitate non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile picturii? Cum descoperă succesiunile de aspecte vizibile și non-vizibile ale unităților ritmice picturale? Cum se asociază ritmurile picturii cu narațiunea vizuală când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc? În ce fel decide privirea că unele obiecte picturale ritmice sunt narațiuni, altele sunt cvasi-narațiuni sau că altele nu sunt nici una nici alta
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
la ritmurile picturii? Cum descoperă succesiunile de aspecte vizibile și non-vizibile ale unităților ritmice picturale? Cum se asociază ritmurile picturii cu narațiunea vizuală când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc? În ce fel decide privirea că unele obiecte picturale ritmice sunt narațiuni, altele sunt cvasi-narațiuni sau că altele nu sunt nici una nici alta? În ce fel decide privirea că unele ritmuri ale narațiunii picturale sunt mai narative decât alte ritmuri ale narațiunii picturale sau că unele ritmuri ale picturii non-narative
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ceea ce este gata să scape vizualității: „care smulge forma picturală din presupusa ei dinamică...descoperă suprafața picturală secundă de dincolo de masca aparențelor picturale”. Privirea aceasta poate șlefui narativ imaginea acolo unde apar succesiuni de aspecte vizibile și nonvizibile ale unităților ritmice picturale, acolo unde valoarea dată de o unitate picturală vizibilă este urmată de valoarea dată de o unitate picturală nonvizibilă oarecum echivalentă și poate descoperi astfel că ritmul nu se manifestă numai acustic, ci poate face parte din orice fel
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
manifestă numai acustic, ci poate face parte din orice fel de articulație semnificantă. Privirea aceasta descoperă că un discurs pictural, ca oricare alt discurs artistic, ca oricare alt discurs, pragmatic, publicitar sau politic are o anume forță, o anume continuitate ritmică, are, așa cum ar spune Henri Meschonnic, disponibilități pentru organizarea ritmică a mărcilor picturale și este, într un anume fel, ritmat, oricare ar fi natura ritmului. Henri Lefebvre consideră că orice entitate umană are simțul ritmului, are impresia că stăpânește conceptul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de articulație semnificantă. Privirea aceasta descoperă că un discurs pictural, ca oricare alt discurs artistic, ca oricare alt discurs, pragmatic, publicitar sau politic are o anume forță, o anume continuitate ritmică, are, așa cum ar spune Henri Meschonnic, disponibilități pentru organizarea ritmică a mărcilor picturale și este, într un anume fel, ritmat, oricare ar fi natura ritmului. Henri Lefebvre consideră că orice entitate umană are simțul ritmului, are impresia că stăpânește conceptul deși ritmul este adesea confundat cu mișcarea, viteza, secvențele de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
apar în Trandafiri sălbateci de Nicolae Grigorescu, unde trandafirii galbeni desfășoară un ritm diferit de acela al trandafirilor albi sau roșii, în Flori de măr de Aurel Băeșu, unde ritmul discret răvășit și sărac al frunzelor este dominat de grupajele ritmice bogate ale petalelor. Nu sesizează numai repetiții și cadențe, așa cum apar în Părăluțe de Ștefan Luchian unde ritmul linear al florilor căzute și ofilite este tulburat și dominat de ritmurile explozive ale florilor din vază sau în Flori de Elena
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sesizează numai repetiții și cadențe, așa cum apar în Părăluțe de Ștefan Luchian unde ritmul linear al florilor căzute și ofilite este tulburat și dominat de ritmurile explozive ale florilor din vază sau în Flori de Elena Muller Stăncescu unde densitatea ritmică a florilor mici și galbene contrastează cu ritmurile degajate ale garoafelor albe, roz și roșii. Dincolo de aceste constrângeri vizuale, privirea ritmanalitică dezvoltă ritmul pictural în sensul unei narativizări a picturii. Pentru privirea ritmanalitică: „nimic nu este imobil”. Ea vede, dincolo de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
zona îngrijită a grădinii, în peisajul elaborat de mâna omului din proximitatea locuinței, potrivit ritmurilor existenței lui. Felul în care este individualizat fiecare din cele două lujere și singularitatea încărcată de ritmul dens al corolelor trimit la rărirea atentă și ritmică a florilor de grădină, aflată în relație cu privirea curioasă și uneori brutală a comunității sau cu privirea benefică și ocrotitoare a celui care îngrijește florile grădinii. În Flori de măr1 de Grigorescu ritmurile florale explicite și ritmurile prin care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
curioasă și uneori brutală a comunității sau cu privirea benefică și ocrotitoare a celui care îngrijește florile grădinii. În Flori de măr1 de Grigorescu ritmurile florale explicite și ritmurile prin care se supplementează imaginea sunt altele. Tabloul dezvăluie trei centre ritmice diferite pe care privirea ritmanalitică le definește, la început, în funcție de dispunerea grupajelor cromatice. Ritmul florilor de măr este dat de dispunerea în buchete cromatice roz cu dimensiuni și contururi diferite, mai puțin dense în dreapta și în colțul din stânga sus a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
grupajelor cromatice. Ritmul florilor de măr este dat de dispunerea în buchete cromatice roz cu dimensiuni și contururi diferite, mai puțin dense în dreapta și în colțul din stânga sus a imaginii, mai dense în centru și în colțul din stânga jos. Expresivitatea ritmică a frunzelor este redată prin repetarea plajelor semiîntunecate și întunecate din colțul din dreapta jos și din colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în centru și în colțul din stânga jos. Expresivitatea ritmică a frunzelor este redată prin repetarea plajelor semiîntunecate și întunecate din colțul din dreapta jos și din colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală repetată și de densitatea întunecată a frunzelor în care alternează câteva tușe orizontale, luminoase, de culoare roz, violet, maro și gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în proximitatea unui edificiu locuit, foarte vag figurat în partea dreaptă sus, care este partea cea mai luminoasă a imaginii. Aceste trei grupaje cromatice se constituie în trei centre ritmice diferite ale imaginii care favorizează povestea unor flori de măr aflate mai aproape de ritmurile naturale ale timpului cotidian măsurant și mai departe de uniformitățile opresive și de rutinitatea timpului măsuratal vieții cotidiene. Într-un mod similar pot fi caracterizate și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
furtunile au aruncat, pe câmpul acesta, pe rând, într-o devenire dramatică, după un ritm știut numai de aceste fenomene, constelații de părăluțe, bujori, margarete și cicoare care înfloresc și pier în feluri diferite și în care se combină mișcările ritmice ale țărânei, soarelui și abundența unei neștiute vieții microscopice. În alte tablouri florile nu se mai află atât de aproape de ritmurile naturale ale timpului cotidian măsurant, adică de ritmurile fundamentale ale naturii. Desprinse din natură, sortate atent și așezate cu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Petrașcu anunță deja teatrul unui conflict între marile ritmuri indestructibile ale naturii și procesele impuse de organizarea economică a vieții cotidiene. Pe de o parte, vizibilitatea discretă a vaselor asociate în măsuri diferite tradiției sau modernității românești și densitatea florală ritmică încă mai lasă loc aspectului natural al dispunerii florilor. Pe de altă parte, aspectul studiat al margaretelor lăsate în afara vasului de lut, ghioceii, macii, și anemonele așezate în buchet lângă diverse obiecte, transparența vaselor în care se află florile de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în imagini ritmurile impuse de orologiile care măsoară gesturile umane. În alte tablouri, florile sortate și așezate pe criterii cromatice și spațiale, rupte de ritmurile indestructibile ale naturii sunt asociate cu ritmurile vieții intelectuale. În Margarete de Theodor Pallady, valorile ritmice ale florilor albe și cărămizii sunt subliniate prin dispunere spațială și asociere cromatică. Margaretele albe sunt plasate în partea superioară a grupajului floral, într-un buchet ritmic separat de celălalt buchet, ritmic și el, al margaretelor cărămizii. Abaterea de la ritmul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și colilor de hârtie, care sunt obiecte dinafara lumii florale, este sugerată, printr-un procedeu cromatic, de cochilia de nuanță roz oarecum similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal a florilor și frunzelor. Aici ritmul grupajului floral este rupt printr-un grupaj separat, alcătuit de floarea întoarsă, floarea căzută, floarea aflată la limita căderii și petalele risipite pe fața de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Sunt valorificate contribuțiile lui David Evans, Eric Prieto și Henri Meschonnic în care ritmul evoluează spre abordări specifice se află în relație cu modul în care este receptat. Sunt formulate întrebări specifice despre felul în care pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii și despre felul în care privirea ritmanalitică dezvoltă ritmul pictural și pune imaginea în forma narațiunii. Sunt formulate răspunsuri specifice legate de tentația de a oferi imaginilor o coerență care nu apare în datele picturale, dar care presupune
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tehnico - tactice și a intrării în forma sportivă. Ea se poate realiza astfel: * Prin plasarea antrenamentelor în bioritmul favorabil zilnic al jucătorilor; * Prin repetarea acelorași ore de antrenament în ciclul săptămânal; * Prin repetarea aceluiași ciclu săptămânal în cadrul etapelor; * Prin plasarea ritmică a jocurilor în ciclul săptămânal. Exemplu: un ciclu de tip 3 - 3 - 1 - 3 - 3 - 1 - 0 se menține și se repetă de mai multe ori, după care urmează altul, care și el se menține și se repetă. Firește se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
se menține și se repetă. Firește se schimbă conținutul pregătirii și dozajul. Observații: aritmicitatea eforturilor, adică haosul eforturilor, repetarea lor aiurea, dereglează ritmurile biologice ale jucătorilor ducând la intrări și ieșiri din formă, imprevizibil. 2. Logica jocurilor de pregătire: a. Ritmice; b. Crescânde; c. Adversari compatibili; d. Optime ca număr; e. Dozarea strategică a victoriilor și eșecurilor; f. Menținerea formației de bază; g. Bine organizate material și pregătite psiho - tactic. 3. Refacerea după antrenamente și jocuri: Forme: a. refacere complexă după
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
În primul an de proiect, fiecare școală a realizat materiale de prezentare a țării, orașului și propriei școli (casete video, CD-uri, pliante, etc.). Pe parcursul derulării activităților, asemenea materiale s- au adăugat completând «baza de date» pentru cunoașterea reciprocă. Corespondența ritmică dintre elevi și profesori a îmbogățit deopotrivă relațiile interumane, comunicarea și - nu în ultimul rând ! - nivelul de competență lingvistică (limba de comunicare a fost franceza, dar s-au folosit și limba engleză și limba spaniolă). Evaluările periodice (semestriale în cadrul reuniunilor
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
proprii. În primul an de proiect, fiecare școală a realizat materiale de prezentare a țării, orașului și propriei școli (casete video, CD uri, pliante, etc.). Pe parcursul derulării activităților, asemenea materiale sau adăugat completând baza de date pentru cunoașterea reciprocă. Corespondența ritmică dintre elevi și profesori a îmbogățit deopotrivă relațiile interumane, comunicarea și - nu în ultimul rând ! - nivelul de competență lingvistică (limba de comunicare a fost franceza, dar s-au folosit și limba engleză și limba spaniolă). Evaluările periodice (semestriale în cadrul reuniunilor
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]