4,307 matches
-
fost favorizat de apariția unor centre urbane la Dunărea de Jos. În această zonă circulau tot felul de bogății printr-un comerț activ: aur, țesături, vin și fructe de la Bizanț, argint și cai din Cehia și Ungaria, ceară, miere și robi din Rusia. Din izvoare (cf. Cronica lui Nestor) rezultă că la Dunărea de Jos, în a doua jumătate a secolului al X-lea, era practicat un intens comerț, ca și în trecut. În partea de apus a spațiului românesc, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
părăsească obștea și i-au transformat în șerbi (servi). În acest fel, s-au constituit trei pături de țărani: 1. țărani care își mai păstrau proprietatea și libertatea social-juridică; 2. țărani care au ajuns în stare de dependență feudală; 3. robi, persoane fără pământ și fără libertate (dar în sânul celor trei pături existau nuanțe, trepte intermediare). În această perioadă de transformări economice și de închegare a societății feudale, caracteristică secolelor XI-XIII, păturile țărănimii nu erau încă deplin cristalizate. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni: potentes (cei puternici), magistres (magiștri), proceres, nobilis (nobili), familiares, servientes, milites ș.a. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni: potentes (cei puternici), magistres (magiștri), proceres, nobilis (nobili), familiares, servientes, milites ș.a. Pe lângă aceste pături țărănești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni: potentes (cei puternici), magistres (magiștri), proceres, nobilis (nobili), familiares, servientes, milites ș.a. Pe lângă aceste pături țărănești, existau o serie de categorii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și erau sinonimi, ca statut, cu iobagii. Slugile (udvornicii) erau întâlnite la curțile feudale, cele ale bisericii și ale regelui. Cea mai umilă categorie socială medievală erau robii (servi). Izvoarele robiei erau mai multe: prizonierii de război, căsătoria cu un rob, ajungerea în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
război, căsătoria cu un rob, ajungerea în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea ca rob. Ei puteau fi vânduți sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea ca rob. Ei puteau fi vânduți sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea ca rob. Ei puteau fi vânduți sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rob. Ei puteau fi vânduți sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit de orice drepturi civile. Doar biserica îi ocrotea pe robi ca pe niște "ființe umane". Robii puteau fi vânduți, dăruiți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sau cumpărați. În același timp, pentru neplata datoriilor, un om liber putea să devină rob. Apoi, săvârșirea unei infracțiuni grave sau infamante ducea la robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit de orice drepturi civile. Doar biserica îi ocrotea pe robi ca pe niște "ființe umane". Robii puteau fi vânduți, dăruiți sau transmiși ca moștenire, erau proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
robie pe un om liber. Căsătoria unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit de orice drepturi civile. Doar biserica îi ocrotea pe robi ca pe niște "ființe umane". Robii puteau fi vânduți, dăruiți sau transmiși ca moștenire, erau proprietatea exclusivă a stăpânului feudal. Ei erau de trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unei persoane libere cu un rob ducea la pierderea libertății. Robul nu era considerat persoană (om), ci lucru, obiect, proprietate privată a stăpânului, fiind lipsit de orice drepturi civile. Doar biserica îi ocrotea pe robi ca pe niște "ființe umane". Robii puteau fi vânduți, dăruiți sau transmiși ca moștenire, erau proprietatea exclusivă a stăpânului feudal. Ei erau de trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și beneficiari-ei trăiau în sălașe proprii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
biserica îi ocrotea pe robi ca pe niște "ființe umane". Robii puteau fi vânduți, dăruiți sau transmiși ca moștenire, erau proprietatea exclusivă a stăpânului feudal. Ei erau de trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și beneficiari-ei trăiau în sălașe proprii pe moșiile stăpânilor lor. Robia a dispărut, treptat, prin transformarea ei în șerbie: toți robii au fost declarați șerbi.42 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania În decursul secolelor, pe pământul transilvan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, VIII, 1927-1928, p. 97-103). În același timp, o parte a cumanilor rămași sau refugiați aici, după 1241, vor fi curând aserviți-o dovadă este numele de Coman dat uneori robilor țigani. Contactele îndelungate și strânse cu neamurile turcice (pecenegi, uzi, cumani) și-au pus amprenta și în toponimia și hidronimia extracarpatică, mai ales la est de Carpați (vezi A. Boldur, Istoria Basarabiei, I, Chișinău, 1937, p. 89-90). O parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar și alte neamuri turce, la venirea noilor cuceritori, fie a fost exterminată, fie s-a refugiat în alte ținuturi sau s-a supus mongolilor. O mare parte a cumanilor au fost masacrați de cuceritori sau au fost vânduți ca robi în Egipt, îndeosebi, unde mai târziu, împreună cu alte neamuri oprimate, s-au revoltat și au întemeiat statul mamelucilor. Dar numărul cumanilor rămași era considerabil-descoperirea în teritoriile nord-pontice a numeroase morminte tumulare, din secolele XIII-XIV, constituie o dovadă, ca și păstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1964; N. Cernâșevski, Ce-i de făcut? București, 1956 (în colaborare cu A. Ivanovski); I. Ehrenburg, Căderea Parisului, București, 1956 (în colaborare cu M. Mihail); G.I. Uspenski, Moravurile de pe ulița Rastereaeva, București, 1957 (în colaborare cu A. Chișinevski); W. Scott, Rob Roy, București, 1957; W. Burchett, Corespondent în U.R.S.S., București, 1962; P. Abrahams, În calea trăznetului, pref. V. Moglescu, București, 1963. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 420-422; Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, „Chipurile și priveliștile Americii”, VR, 1940, 7; Ion Biberi, Lumea
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
al unui cod al cărții, prin care se urmărea reglementarea juridică a comerțului cu cartea. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A folosit și pseudonimul Simona Basarab. C. debutează în anul 1927 cu o culegere de nuvele intitulată Robii pământului. Atenția prozatorului se concentrează asupra unei umanități năpăstuite, trăind izolată în sate uitate de lume. Incursiunea în viața celor sărmani îi oferă prilejul de a expune, într-o formulare vagă, idei socialiste ce, mai târziu, vor fi mult mai
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
în imposibilitatea reconcilierii unor grupuri sociale cu interese opuse, fie și prin intermediul iubirii dintre doi tineri. Narațiunea, altfel alertă, conține și întâmplări atractive prin neprevăzutul lor. Volumul de versuri Sgomotul uzinelor (1928) este puternic marcat de patos social, proletar. SCRIERI: Robii pământului, București, 1927; Sgomotul uzinelor, București, 1928; Ninoni, București, 1931; Tananica, București, 1935. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 437; F. Dominic, „Ninoni”, U, 1931, 331; Ionel Jianu, Ecran literar, RP, 1931, 4138; Romulus Demetrescu, „Tananica”, PLI, 1935
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867, M. Eminescu, Strigoii, 1876, M. D. Cornea, Domnița și robul, 1869, A. Naum, Dona Clara, 1876, N. I. Basilescu, Orla, 1892), la fel și idila (I. Negruzzi, Miron și Florica, 1870) ori satira (M. Eminescu, I. Negruzzi, D. C. Ollănescu-Ascanio). Nici poezia patriotică nu a fost ocolită; în C.l. sunt inserate
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
lipsindu-le „voința politică pentru adoptarea unor planuri de acțiune ambițioase” (Jordan, O’Riordan, 2003: 227). 1.2.6. Summitul de la Copenhaga - un nou eșec în lupta cu schimbările climatice? Lupta cu încălzirea globală e un maraton, nu un sprint. (Rob Stavins) În decembrie 2009, la Copenhaga a fost organizată Conferința ONU pentru schimbări climatice, denumită Și Summitul de la Copenhaga, la care au participat reprezentanți a 192 de state. Scopul conferinței, desfășurată în perioada 7-18 decembrie, a fost stabilirea unei strategii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
elementară - ai germenului unei lumi superioare (Caligula); versantul opus solidarității cu mulțimea e izolarea individualistă, mizantropică (Prințul, Vraciul). Dar în Testament el se vede pe sine ca un Ales, răzbunătorul, prin cuvânt, al „durerii de vecii întregi”, acumulată de străbuni, robi, căci nu au putut ajunge la Logos. Hrisov postum al înaintașilor petrecuți în obscuritate și dizgrație, cartea poetului e rodul unei munci îndârjite cu verbul, a cărui forță taumaturgică vine din transmutarea veninului și a imundului în lumină spirituală: „Din
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă, în meditația asupra destinului omenirii. Devenit, din rob, propriul său stăpân, într-o lume care se deschide tot mai larg inteligenței (Cel ce gândește singur), omul e apoteozat, nu însă fără un accent grav, dat de conștiința răspunderilor lui pentru soarta umanității și a planetei. Cântare omului datorează
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și poziția Înțeleptului, care propune formula vieții austere, chiar ascetice, mereu cenzurată de grija trecerii în lumea de dincolo. El izbutește să înfrângă energia argumentativă a Lumii, decretând, în spirit umanist, dar ascetic, superioritatea ființei raționale. Fraza e antologică: „Nu rob, ce stăpân lumii Dumnezeu te-au lăsat; pentru aceasta tu pe dânsa, iară nu ea pe tine să stăpânească”. Iar lucrurile lumii „comedii sunt”. Cu toată fracturarea tematică, unitatea internă a discursului moral este perfect controlată și nu se abate
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
continuatori ai unei familii, ai unui popor HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN Era În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În robi ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]