1,479 matches
-
de Cyrus”, În Hommage Universel à l’Iran, vol. III (Acta Iranica, nr. 1-3), Teheran, Liège, pp. 11-21. Duchesne-Guillemin, J. (1982), „Apocalypse juive et apocalypse iranienne”, În U. Bianchi și M.J. Vermaseren (coord.), La soteriologia dei culti orientali nell’impero romano, Leiden, pp. 753-761. Duchesne-Guillemin, J. (1983), „Zoroastrian Religion”, În The Cambridge History of Iran, vol. III/2, Cambridge, pp. 866-906. Eliade, M. (1949), Le mythe de l’éternel retour, Paris. Farkas, A. (1974), Achaemenid Sculpture, Istanbul. Fouchécour, Ch.-H. de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
in Method”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies, nr. 22, pp. 66 sqq. Campanile, E. (1983), „Sulla struttura del matrimonio indoeuropeo”, În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vol. I, Paris. Dumézil, G. (1970), The Destiny of the Warrior, Chicago, Londra ștrad. it., Le sorti del guerriero, aspetti della funzione guerriera presso gli indoeuropei, Milano, 1990ț. Dumézil, G. (1974), La religion romaine archaïque, Paris ștrad. it., La religione romana arcaica, Milano, 1977ț. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris ștrad. it., Gli dei sovrani degli indoeuropei, Torino, 1985ț. Gnoli, G. (1980), Zoroaster’s Time and Homeland. A Study on the Origins of the Mazdeism and Related Problems
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Historia Religionum, nr. 5. Boyer, R. (1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
DIVINITĂȚILE MAJORETC "3. „INTERPRETATIO ROMANA” A RELIGIEI GERMANE ANTICE \: DIVINITĂȚILE MAJORE" Cele mai vechi informații despre religia germanică provin din izvoarele clasice, care Însă nu numesc zeii majori În forma lor indigenă, ci Îi amintesc sub vălul obișnuit al interpretatio Romana, creând astfel probleme de identificare ulterioare. Este totuși fundamental fragmentul În care Tacitus (Germania, IX) trasează pe scurt cadrul religiei germanice: Dintre zei i se Închină mai ales lui Mercurxe "Mercur", căruia, În zilele hotărâte, pot să Îi aducă și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rolul avut În viață; astfel ordinea cosmică este salvată (vedică, •ta-, avestică, aș³-). Acest al doilea zeu al primei funcții este reprezentat În lumea germană de Tyrxe "Tyr", al cărui nume Înseamnă, probabil, „cel divin, ceresc” (adică, *deiwos). În interpretatio Romana, după cum am văzut deja, acesta este identificat cu Martexe "Marte", devenind astfel clar că Încă din cele mai vechi timpuri Tyr a avut o conotație militară puternică. O astfel de conotație provine, În opinia lui Dumézil (1959), din faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tăcerea izvoarelor nu permite nici măcar presupuneri. BibliografieTC "Bibliografie" Behm-Blancke, G. (1983), „Kult und Ideologie”, În AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, pp. 149-178
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr. W. Wander și E.B. Mawr, amintiți în Precuvântare. Convorbirile și predicile lui C. îmbină patosul pastoral cu exigențele experienței omiletice a Bisericii și cu tradițiile literare și oratorice impuse în cultura noastră de Varlaam, Antim Ivireanul, Dionisie Romano și alții. Acestea conțin mărturii și date de un excepțional interes despre epoca istorică în care autorul lor a trăit și a creat. SCRIERI: Eminescu élete és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
de frunte jucat de evrei în Italia fascistă"180. Iorga nu a considerat ca fiind sub demnitatea lui să-i scrie lui Brătianu asupra acestui subiect, la 11 octombrie 1923, numindu-i pe fasciștii români "banda care-și spune Fascia Romana și care atacă și asasinează oameni care nu sînt de acord cu scandalurile lor antisemite, constituind o permanentă rușine pentru România". Aceștia îl amenințau tot timpul pe A. Cusin, editorul ziarului lui Iorga, ca și pe un ziarist evreu de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Diabetologie”. Manifestarea a fost apoi organizată anual, ultima (2003) fiind organizată la Craiova (Maria Moța), iar următoarea (al 30-lea Congres) se va desfășura în mai 2004, la Eforie Nord. Rezumatele Congreselor au fost publicate în volumul anual „Acta Diabetologica Romana”. Titlurile comunicărilor anuale între 1975 și 2001 au fost publicate în lucrarea „Diabetul în România” (editată de C. Ionescu-Tîrgoviște). 1975 - Din 1975 se afirmă generația diabetologilor care au contribuit la extinderea și consolidarea rețelei de diabet din România: V. Gligore
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte) la dezvoltarea proiectului. Voi lua aici exemplul FRDS, care acordă finanțare și asistență tehnică pentru două categorii de proiecte (pentru mai multe detalii, vezi http://www.frds.ro/index(romana)/applicants/MINE Tip.html): a) proiecte de dezvoltare socială pentru comunități rurale sărace și grupuri dezavantajate: Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului și o contribuție de cel puțin 10% din suma cerută drept finanțare de la fond, această
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
b) proiecte de dezvoltare socială pentru comunitățile miniere (pentru mai multe detalii, vezi și Manualul de operare al subcomponentei Schema de dezvoltare socială pentru comunitățile miniere (SDSCM) din cadrul părții B: Atenuarea impactului social, 2004, http://www.frds.ro/indexuri/applicants MINE(romana).html). Ciclul de dezvoltare și implementare a unui proiect Această secțiune urmărește, pe de o parte, să sublinieze ciclul dezvoltării unui proiect susținut prin fonduri sociale, iar pe de altă parte, să furnizeze o schemă generală de realizare a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de linia paradigmatică a Școlii din care făcea neîndoielnic parte, Ioan Budai-Deleanu, în tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că în urma colonizării s-a format "un adevărat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub forma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Profit (pierdere) financiar (rd. 04 - rd. 05) 06 ............. Venituri excepționale 07 ................ Cheltuieli excepționale 08 ................ Profit (pierdere) excepțional (rd. 07 - rd. 08) 09 ............. Profit (pierdere) total (rd. 03 + rd. 06 + rd. 09) 10 ............. Deduceri: Dividendele primite de la o alta persoana juridică romana 11 ................ Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva în limita a 5% din profitul contabil anual, pana când acesta va atinge 20% din capitalul social 12 ................ Veniturile din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea 13 ................ Sumele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]
-
sume deductibile în limitele prevăzute de legislația în vigoare 16 ................ Total deduceri (rd. 11 + rd. 12 + rd. 13 + rd. 14 + rd. 15 + rd. 16) 17 ............. Profit (pierdere) (rd. 10 - rd. 17) 18 ............. Cheltuieli nedeductibile: Impozitul pe profitul din orice sursa, romana și străină, din care: 19 ................ Impozitul pe venitul realizat în străinătate 20 ................ Amenzi și penalități 21 ................ Cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, care depășesc limitele prevăzute de lege 22 ................ Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor și a rezervelor, peste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]
-
cum sunt înregistrate în evidenta contabila a contribuabilului. Pierderile se vor trece în paranteze la rândurile 03, 06 și 09. Rândul 10 - Profit (pierdere) total Pierderea se va face în paranteza. Rândul 11 - Dividendele primite de la o alta persoana juridică romana Completați cu dividendele pe care contribuabilul le-a primit de la o alta persoana juridică romana. Rândul 12 - Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva Completați cu creșterea neta a fondului de rezerva în timpul anului, dacă acesta exista, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]
-
rândurile 03, 06 și 09. Rândul 10 - Profit (pierdere) total Pierderea se va face în paranteza. Rândul 11 - Dividendele primite de la o alta persoana juridică romana Completați cu dividendele pe care contribuabilul le-a primit de la o alta persoana juridică romana. Rândul 12 - Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva Completați cu creșterea neta a fondului de rezerva în timpul anului, dacă acesta exista, în limita a 5% din profitul contabil anual, pana când acesta va atinge 20% din capitalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]
-
de deduceri, altele decât cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 70/1994, republicată. Contribuabilii care au în componenta unități fără personalitate juridică determina limitele cheltuielilor deductibile, la nivelul unității cu personalitate juridică. Rândul 19 - Impozitul pe profitul din orice sursa, romana și străină Treceti suma impozitului pe profit realizat, care este înregistrat ca o cheltuiala în evidenta contabila a contribuabilului. Rândul 20 - Impozitul pe venituri realizat în străinătate Treceti suma impozitului pe veniturile din străinătate reflectate drept o cheltuiala în evidenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261963_a_263292]
-
Profit (pierdere) financiar (rd. 04 - rd. 05) 06 ............. Venituri excepționale 07 ................ Cheltuieli excepționale 08 ................ Profit (pierdere) excepțional (rd. 07 - rd. 08) 09 ............. Profit (pierdere) total (rd. 03 + rd. 06 + rd. 09) 10 ............. Deduceri: Dividendele primite de la o alta persoana juridică romana 11 ................ Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva în limita a 5% din profitul contabil anual, pana când acesta va atinge 20% din capitalul social 12 ................ Veniturile din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea 13 ................ Sumele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261987_a_263316]