1,470 matches
-
(n. 1897 Iași, d. 1991 București) a fost un cunoscut solist de romanțe și tangouri, din perioada interbelică, dar și un cunoscut sportiv tot din acea perioadă. Născut în anul 1897, la Iași, într-o familie de vechi boieri moldoveni, a îmbrățișat, în primii ani ai tinereții, cariera militară pe care a părăsit
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
o familie de vechi boieri moldoveni, a îmbrățișat, în primii ani ai tinereții, cariera militară pe care a părăsit-o în anul 1923, pentru a se dedica muzicii și sportului. Manole Stroici s-a lansat foarte repede ca interpret de romanțe și șansonete, în anii 1925-1930 fiind răsfățatul iubitorilor genului. Vocea lui fermecătoare, imprimată pe plăci de patefon, mai poate fi auzită și azi, din când în când, la emisiunile radio dedicate începuturilor muzicii ușoare românești. În 1930, Manole Stroici își
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
personale ale artistului. Cunoscând întreaga diversitate a genurilor și speciilor tradiționale a fost tentat în mod firesc de o abordare cât mai completă a acestora: cântecului liric propriu-zis i-a alăturat balada, cântecul haiducesc, cântecul de dragoste, cel de lume, romanța semicultă și chiar cântecele în stil popular ale unor autori de muzică ușoară. Florilegiul din înregistrările sale evidențiază această foarte diversă abordare repertorială, care tentează la o asociere a personalității lui Dan Moisescu cu cea a marelui său înaintaș Anton
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
o asociere a personalității lui Dan Moisescu cu cea a marelui său înaintaș Anton Pann (psalt și muzician de lume în același timp, culegător, interpret și publicist). Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann. Studiile sale teologice i-au permis accesul la scrierea psaltică în care erau notate melodiile. A realizat acest proiect în strânsă colaborare cu muzicologul George Georgescu Breazul, al cărui discipol era, în anul
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
lui Sir John Middleton, o rudenie din Devonshire. Ei sunt învitați la dineurile organizate de rudenia bogată. La aceste dineuri colonelul Brandon, un om bogat și onest, începe să-i facă cadouri fiicei mijlocii Marianne, care avea 16 ani. Această romanță este întreruptă prin apariția lui John Willoughby, un tânăr atrăgător. Marianne se îndrăgostește de John Willoughby, care însă, după ce a făcut o serie de promisiuni, se retrage după ce mătușa lui îl dezmoștenește. Marianne suferă, ea fiind evitată de John Willoughby
Rațiune și simțire (film din 2008) () [Corola-website/Science/323215_a_324544]
-
dezvoltat Internetul (în special World Wide Web-ul) după publicarea romanului în 1984. În eseul său din 1986 intitulat "The Neuromantics", Norman Spinrad ia în considerare trei aspecte ale titlului: "neuro" - care se referă la sistemul nervos, "necromant" și "noua romanță". Conform lui, genul cyberpunk - ai cărui autori a sugerat să fie numiți "neuromanți" - reprezintă "o fuziune a impulsului romantic cu știința și tehnologia". Scriind în 2005 în "F&SF", Charles de Lint remarca faptul că, în vreme ce extrapolările tehnologice ale lui
Neuromantul () [Corola-website/Science/324268_a_325597]
-
izbucnit în 184 d.Hr., inaugurând o eră a liderilor militari. În criza care a urmat, trei state au încercat să câștige predominanță în perioada celor Trei Regate. Această perioadă de timp a fost foarte mult romanțată în lucrări, precum Romanța celor Trei Regate. Capitale : Cao Wei și de Jin de Vest - Luoyang; de Shu Han - Chengdu; Wu de Est și Jin de Est - Jiankang; Jin de Vest - Chang'an După ce Cao Cao reunifică nordul în anul 208, fiul său proclamă
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, "...în maniera album de domnișoare cu educație de pension, adresându-se unor cititoare sever supravegheate de guvernante". Ele aparțin acum istoriei literare, fără a rămâne în memoria contemporanilor. Ciprian Porumbescu a folosit versurile romanței "Lăsați-mă să cânt", de Matilda Cugler-Poni, pe care le-a inclus în opereta "Crai nou", unde a devenit cântecul Anicăi: "În aste haine".
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește, Doamne băutura”, „Ce ne facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc.
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și multe discuri înregistrate la Electrecord
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Nico, a susținut că acesta a amenințat să se arunce de la etaj în urma rezultatului. Niamțu, eliminat în de antrenoarea Loredana Groza, a susținut că Horia Brenciu, care a remarcat că Niamțu s-ar fi limitat la un singur gen muzical, romanța, l-a criticat pe nedrept, în repetate rânduri, pentru a rezolva o dispută personală cu Groza. De asemenea, concurentul l-a considerat pe Brenciu o persoană arogantă și fără valoare, având o altercație cu acesta în direct, în seara eliminării
Vocea României (sezonul 3) () [Corola-website/Science/329153_a_330482]
-
cauzată de pierderea soției a dat naștere poeziei Mormântul „Makber”, o capodoperă a literaturii turce. Mai târziu a fost pusă pe note, fiind foarte apreciată și răspândindu-se foarte rapid. Prin prisma nuanțelor sale lirice, acest cântec se aseamănă cu romanțele alcătuite pe baza unora din poeziile lui Eminescu. Poetul mai abordează și teme precum: viața, cosmosul, materia, sufletul, destinul creației, existența, revolta împotriva divinității. Începând cu a doua generație de scriitori ai "Tanzimatului", tema naturii va ocupa o poziție superioară
Abdulhak Hamid Tarhan () [Corola-website/Science/330938_a_332267]
-
internațională. Fiul unui cântăreț, Planquette s-a născut în Paris și a studiat la Conservatorul din Paris. El nu și-a terminat studiile din lipsa resurselor financiare și a lucrat ca pianist de cafenea, compozitor și cântăreț (era tenor). Câteva romanțe pe care le-a compus i-au adus mai putina faima decât cântecul sau, „Sâmbre et Meuse”, cântat pentru prima data in 1867 de către Lucien Fugère, care a devenit unul dintre cei mai importanți cântăreți de operă francezi din vremea
Robert Planquette () [Corola-website/Science/336520_a_337849]
-
sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița, lada de zestre și masa cu dulap în care odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc cu prisosință măiestria, înclinațiile artistice și inventivitatea inegalabilă a sătencelor noastre și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului țăran din
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
(născută "Levițchi"; n. 18 mai 1914, Chișinău, Basarabia - d. 30 august 2011, Moscova, Rusia) a fost o interpretă de romanțe și de estradă moldoveancă, stabilită către sfârșitul vieții în Rusia. S-a născut în familia interpretului de operă Nicolae Levițchi și a balerinei Evghenia Skorodinskaia, fiica generalului Aleksandr Skorodinskii. A făcut studii muzicale de canto la profesorul Sigismund Zalevschi în
Alla Baianova () [Corola-website/Science/334393_a_335722]
-
într-un apartament modest din Arbat. În Moscova, deși era la o vârstă înaintată, continuă să cânte la concerte și colaborează cu interpreți locali celebri, ca David Așkenazi, Viktor Friedman, Mihail Aptekman. A făcut parte din juriul concursului rusesc de romanțe „Romansiada”. La 18 mai 2009, a susținut un concert jubiliar în Opereta din Moscova, cu ocazia împlinirii a 95 de ani. s-a stins din viață la 30 august 2011 într-un spital din Moscova, fiind răpusă de leucemie. Înmormântarea
Alla Baianova () [Corola-website/Science/334393_a_335722]
-
(n. 21 aprilie 1925, Buda, județul Ilfov - d. ?) a fost o cunoscută solistă de muzică populară și romanțe și profesoară de canto popular din România. S-a născut la data de 21 aprilie 1925 în localitatea Buda, județul Ilfov. Studiile muzicale le face la Conservatorul din București cu profesorii Ioan Chirescu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (istoria
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
populară a Ansamblului „Ciocârlia” din București, activând sub bagheta dirijorului Victor Predescu. Între 1955-1986 activează ca profesoară de canto popular la Școala de Muzică nr. 1 din București, actualul Liceu de muzică „Dinu Lipatti”. În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru predarea cântecului popular”. A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri. A
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
canto popular la Școala de Muzică nr. 1 din București, actualul Liceu de muzică „Dinu Lipatti”. În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru predarea cântecului popular”. A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri. A fost membră în juriul de creație a Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, ediția a XVI-a (1983
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
Dinu Lipatti”. În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru predarea cântecului popular”. A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri. A fost membră în juriul de creație a Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, ediția a XVI-a (1983), avându-i colegi pe: Nicolae Călinoiu, Nicolae Kirculescu, Gelu Solomonescu, Vasile Veselovski, George Sbârcea
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri. A fost membră în juriul de creație a Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, ediția a XVI-a (1983), avându-i colegi pe: Nicolae Călinoiu, Nicolae Kirculescu, Gelu Solomonescu, Vasile Veselovski, George Sbârcea, Petre Codreanu, Viorel Cosma, Ioan Budoiu, Marcel Roșca, Sabin Păutza, Dan Verona. A fost distinsă în anul 1968
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
Kirculescu, Gelu Solomonescu, Vasile Veselovski, George Sbârcea, Petre Codreanu, Viorel Cosma, Ioan Budoiu, Marcel Roșca, Sabin Păutza, Dan Verona. A fost distinsă în anul 1968 cu medalia „Ordinul Meritul Cultural” clasa a V-a pentru activitatea sa ca solistă de romanțe.
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar lăutărești; altele venite prin școală, ori împrumutate de la alte popoare. La cântecele cu text românesc se pot alătura și romanțele, deși au origine cultă. Epica populară este deosebit de bine reprezentată în această zonă. Atât repertoriul baladelor cât și al narațiunilor epice este bogat și variat. Balada este foarte răspândită mai ales în partea de sud a județelor, în satele așezate
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]