3,927 matches
-
periferia conservatoare a Romaniei, va fi fost o „inovație“ mai veche decât bellus, care nu s-a conservat decât în centrul Romaniei. biserică Cuvântul rom. biserică este moștenit din lat. basilica, termen transmis numai românei și retoromanei. În restul teritoriului romanic, s-a răspândit alt termen latinesc, ecclesia, care a dat fr. église, sp. iglesia, it. chiesa. Forma lat. ecclesia este un împrumut din gr. ekklesía, care în greaca clasică însemna „adunare“, iar de la acest sens s-a ajuns, în greaca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fost moștenit din lat. manducare. Pentru „viața romanțată“ a acestui cuvânt, trebuie să pornim de la situația din latină, unde exista un verb edere cu sensul de „a mânca“. Constatăm însă că acest verb nu s-a păstrat în nicio limbă romanică, pentru că încă din latina vulgară a apărut un derivat al său format cu prefix, lat. comedere, care era considerat mai popular și mai expresiv, fiindcă însemna „a mânca tot“ (= germ. aufessen). La început, în latină era paralel cu ebibere „a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apărut un cuvânt mai expresiv, manducare „a clefăi“, care se întâlnește la început în scrierile comice și satirice, dar ulterior ajunge și în limba bunei societăți (îl găsim și la împăratul August), cu sensul „a mânca (în general)“. În limbile romanice actuale, este continuat de rom. (a) mânca, fr. manger, occ. manjà, cat. menjar, sd. mandicare (it. mangiare este un împrumut din fr. manger). Dintre celelalte sinonime latinești cu sensul de „a mânca“, reține atenția pappare, cuvânt din graiul copiilor ce
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Plaut, dar care nu s-a păstrat decât în sardă (pappai „a mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se folosească mai ales în vorbirea copiilor. orb Cuvântul orb este moștenit din latină de câteva limbi romanice; în afară de română, se identifică în dialecte din nordul Italiei și în retoromană. Dacă spunem numai atât, punem în evidență doar care este răspândirea termenului în Romania, fără să explicăm de ce și cum s-a ajuns la această situație. Fiind vorba
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cusurin, în aromână. Este un fenomen cunoscut sub numele de elipsă: când o idee este foarte prezentă într-o limbă, ea poate rămâne uneori exprimată nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte limbi romanice ne arată că la fel cu aromâna au procedat alte limbi-surori: fr. cousin, it. cugino. Tot comparația romanică pune în lumină faptul că, în spaniolă, pentru aceeași noțiune s-a izolat unul dintre termenii altei expresii, consobrinus primus „văr primar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o limbă, ea poate rămâne uneori exprimată nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte limbi romanice ne arată că la fel cu aromâna au procedat alte limbi-surori: fr. cousin, it. cugino. Tot comparația romanică pune în lumină faptul că, în spaniolă, pentru aceeași noțiune s-a izolat unul dintre termenii altei expresii, consobrinus primus „văr primar“ (folosită în opoziția cu văr secund), și așa s-a ajuns la sp. primo cu sensul de „văr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că, în spaniolă, pentru aceeași noțiune s-a izolat unul dintre termenii altei expresii, consobrinus primus „văr primar“ (folosită în opoziția cu văr secund), și așa s-a ajuns la sp. primo cu sensul de „văr“. Apropo de celelalte limbi romanice, menționez cuvântul spaniol hermano „frate“, care a rezultat din expresia frater germanus „frate de tată și mamă“, adică frate bun, cum se spune în Ardeal. În locuțiunea respectivă, lat. germanus are sensul propriu și obișnuit de „adevărat, autentic“ (cf. și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
franțuzești. Cuvântul fr. fromage „brânză“, ca și v. prov. formatge, a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bítricu, iar lat. scire > rom. (a) ști și sd. log. iskire. Cuvântul lat. vitricus a fost eliminat de cuvântul lat. patraster, derivat de la pater „tată“, care apare în inscripții vechi de la Roma. Acest termen s-a impus în tot teritoriul romanic, cu excepția românei și sardei, care, fiind izolate, au păstrat lat. vitricus. În franceză, în secolul 16, forma medievală parastre a fost înlocuită, din cauza sensului peiorativ al sufixului -astre, prin formula respectuoasă beau-père, care înseamnă atât „tată vitreg“, cât și „socru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
însemne „a ști“. Lat. sapere „a ști“ este o inovație occidentală, care era susținută și de lat. sapiens; l-a eli minat pe scire, păstrat numai în regiunile arhaizante (româna și sarda). vulpe Lat. vulpes s-a transmis unor limbi romanice orientale: româna, italiana și retoromana. A existat și un v. fr. goupil < lat. pop. vulpiculus. În latină, vulpes apare încă de la Plaut. După cele arătate în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, este greu de găsit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, este greu de găsit etimologia exactă a numelui acestui animal, renumit prin șiretenie și rapiditate; are nume variate în limbile indo europene. În afară de urmașii lat. vulpes, în limbile romanice există și alte tipuri: fr. renard, sp. raposa, zorra. Fr. renard provine din numele propriu de persoană Renart, de origine germanică (*Reginhart). Începând din secolul 9, a apărut obiceiul de a da animalelor numele unor eroi din mici poeme epice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte care au în comun faptul că s-au moștenit din latină numai în română, ca urmașe ale lat. imperator și lat. ovis. Povestea vieții lor nu ar fi interesantă, dacă n-ar fi prezentată în comparație cu situația din celelalte limbi romanice. Ambele sunt cuvinte care denumesc noțiuni importante. În primul caz, lat. imperator nu s-a moștenit în limbile romanice occidentale; formele actuale (fr. empereur, sp. emperador) sunt împrumuturi ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
imperator și lat. ovis. Povestea vieții lor nu ar fi interesantă, dacă n-ar fi prezentată în comparație cu situația din celelalte limbi romanice. Ambele sunt cuvinte care denumesc noțiuni importante. În primul caz, lat. imperator nu s-a moștenit în limbile romanice occidentale; formele actuale (fr. empereur, sp. emperador) sunt împrumuturi ulterioare ale aceluiași termen din latină. Cât privește cuvântul latinesc ovis, constatăm că, pentru a denumi noțiunea respectivă, în celelalte limbi-surori fie s-a transmis diminutivul lat. ovicula, devenit în spaniolă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a întâmplat așa este mai greu de spus. Știm sigur că acestea nu sunt singurele cuvinte latinești moștenite numai de română; ele aparțin unei categorii de aproximativ o sută de cuvinte latinești care nu s-au transmis și celorlalte limbi romanice. Asupra lor a atras atenția Sextil Pușcariu încă din 1920, în discursul său de recepție la Academia Română. (a) apuca și mare Unele dintre cuvintele păstrate exclusiv în română au suferit schimbări semantice față de etimonul lor latin. Verbul românesc (a) apuca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de animale. Astfel de explicații ar dovedi importanța vânătorii și a creșterii vitelor pentru vorbitorii latinei care a stat la baza limbii române. creștin Acest cuvânt s-a păstrat numai în română, fiind moștenit din lat. christianus. În celelalte limbi romanice, corespondentele sale sunt împrumuturi din latină, și nu cuvinte moștenite. Nu se știe de ce s-a întâmplat acest lucru, în evoluția de la latină la limbile romanice. S-au dat mai multe soluții și pentru a explica de ce cuvântul a avut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a păstrat numai în română, fiind moștenit din lat. christianus. În celelalte limbi romanice, corespondentele sale sunt împrumuturi din latină, și nu cuvinte moștenite. Nu se știe de ce s-a întâmplat acest lucru, în evoluția de la latină la limbile romanice. S-au dat mai multe soluții și pentru a explica de ce cuvântul a avut o evoluție fonetică anormală: conform legilor fonetice, lat. christianus ar fi trebuit să dea rom. *creșin (la fel ca lat. pastionem care a devenit în limba
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lemn“ a devenit rom. lingură pentru că termenul a intrat în vorbirea țăranului român, care folosea acest obiect, în timp ce sinonimul lui parțial, lat. cochlearium „lingura de metal (cu care se mâncau stridii)“ sau „lingură pentru medicamente“, s-a transmis în limbile romanice occidentale. Mai puțin evident este de ce în română s-au păstrat o serie de cuvinte ca lat. agilis > rom. ager, lat. canticus > rom. cântec, lat. hospitium > rom. ospăț, lat. felix > rom. ferice, termeni care, în limbile romanice occidentale, nu au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
transmis în limbile romanice occidentale. Mai puțin evident este de ce în română s-au păstrat o serie de cuvinte ca lat. agilis > rom. ager, lat. canticus > rom. cântec, lat. hospitium > rom. ospăț, lat. felix > rom. ferice, termeni care, în limbile romanice occidentale, nu au fost moșteniți, ci au fost împrumutați ulterior din latină. De ce lat. venetus s-a conservat numai în rom. vânăt, iar limbile romanice occidentale au împrumutat pentru această noțiune un termen germanic (devenit fr. bleu) sau un termen
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
canticus > rom. cântec, lat. hospitium > rom. ospăț, lat. felix > rom. ferice, termeni care, în limbile romanice occidentale, nu au fost moșteniți, ci au fost împrumutați ulterior din latină. De ce lat. venetus s-a conservat numai în rom. vânăt, iar limbile romanice occidentale au împrumutat pentru această noțiune un termen germanic (devenit fr. bleu) sau un termen din arabă (devenit it. azzuro, fr. azur, sp. azul)? Sunt întrebări care nu au întotdeauna un răspuns satisfăcător. Româna - mare importator de cuvinte Am insistat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lingviști străini au declarat chiar că este „la plus intéressante de l’Europe“ (V. Kiparsky, 1944). Primele împrumuturi făcute de română Am arătat, în secțiunea intitulată „Despre cuvinte, în general“, că cele mai vechi împrumuturi au fost făcute de limbile romanice înainte ca ele să se fi cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înainte ca ele să se fi cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem de la daci Spre deosebire de tracofili (sau tracomani), trebuie să mărturisesc că avem relativ puține cuvinte sigure din substrat, în jur de optzeci (asemenea celorlalte limbi romanice). În cazul limbii române, acest număr poate ajunge la circa o sută treizeci, dacă se ține seama și de cuvintele probabile, dar nesigure. Pentru cei ce nu cunosc istoria limbii române, am să răspund la posibila întrebare „De ce așa puține
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip (abur, brad, brâu, bucurie, buză, căciulă, cioc, copac, copil, fărâmă, fluier, fluture, ghimpe, groapă, gușă, mal, măgar, mânz, mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96% din întregul inventar de cuvinte (cele mai multe dintre acestea apar și la Al. Graur, în Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române). Situația este identică și în celelalte vocabulare reprezentative romanice, unde ponderea elementelor de substrat (de natură diversă) este foarte scăzută, chiar dacă ținem seama de faptul că unele elemente de substrat se ascund adesea sub calificarea generală de cuvinte cu origine incertă. Cel mai ridicat procentaj îl are occitana, cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
50% (6,69%, dacă le luăm în calcul și pe cele cu origine incertă), urmând româna, cu 0,96% (respectiv 3,67%). Pentru a da o imagine concretă a situației elementelor de substrat din vocabularul reprezentativ a două importante limbi romanice, menționez exemplele din franceza literară (borne „bornă“, boue „noroi“, caillou „cremene“, crème „smântână“, creux „cavitate, gaură“, mine „mină“, mouton „oaie“, quai „dig“, în total opt cuvinte) și din spaniolă (becerro „tăuraș sub un an“, calabaza „dovleac“, galápago „broască țestoasă“, gusano
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]