5,386 matches
-
flori, de-a pururi neatinse, Din vârf de cer, nu vor mai cade peste noi, Si ne rugăm cu brațele spre ele-ntinse, Să ne scăldam în ramurile, adunate-n noi. De Florii, ne sună printre arbori vocea, Când ne rotim, sculptând un zâmbet în imens, Prind ramuri inimioarele, si ne gândim la pace, La pacea verdelui floral, ce crește-n Univers. Lilia Manole Referință Bibliografica: DE FLORII / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie
DE FLORII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342923_a_344252]
-
luna sângeră pe cușma neagră a nopții. Tu așează-ți visul în brațele femeii din inima mea, veșmânt i-am pus din culorile iubirii tale. Descalță-te și pășește încet, să nu-mi tulburi pacea albastrelor viori. Ascultă, armonica vibrare, rotește-n cercuri lumina, să nască muzica cerului. Ascultă, iubite! iubirea își picură surâsul pe harpele dorului. Știu că poți să asculți despletirea timpului nostru în nemurire Referință Bibliografică: Într-un veșnic prezent de noi uitați • / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN
ÎNTR-UN VEŞNIC PREZENT DE NOI UITAŢI • de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342924_a_344253]
-
dumneavoastră se umple absorbant de ființa mamei. Grigore Vieru Mamă, de ai fi-n cer stea lină/ Te-aș găsi după lumină. Mama este trecutul meu cald,/ prezentul meu,/ viitorul meu strălucit. Lili Bobu Iar ea, cu ,,fierbintea ei respirație,/ rotește pe cer stelele, luna”, cosmosul, căpătând astfel un nimb matern, mama devenind osia lumii. O mucenică este mama din versurile dumneavoastră, o făptură care abia atinge pământul și cerul, ridicată deasupra binelui și răului. Grigore Vieru Ușoară, maică, ușoară,/ C-
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
dumneavoastră se umple absorbant de ființa mamei. Grigore Vieru Mamă, de ai fi-n cer stea lină/ Te-aș găsi după lumină. Mama este trecutul meu cald,/ prezentul meu,/ viitorul meu strălucit. Lili Bobu Iar ea, cu ,,fierbintea ei respirație,/ rotește pe cer stelele, luna”, cosmosul, căpătând astfel un nimb matern, mama devenind osia lumii. O mucenică este mama din versurile dumneavoastră, o făptură care abia atinge pământul și cerul, ridicată deasupra binelui și răului. Grigore Vieru Ușoară, maică, ușoară,/ C-
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
2015 Toate Articolele Autorului În zbatere de aripi Din albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnă să îmi plimb pașii zilei printre albastre flori, alint suav de rouă cuminte să se'aștearnă pe talpa'mi ce atinge, șăgalnic,... nuzii zori. Rotesc încet privirea înspre senina zare ghicindu'ți așteptarea... sub clar timid de lună și'a gurii tale, caldă și fragedă chemare ce'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mister care ne poartă
IN ZBATERE DE ARIPI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343348_a_344677]
-
Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1711 din 07 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-am aliniat la cursul stărilor tale așa cum se aliniază planetele. Schimbarea începe din așezarea gândurilor în univers. La început a fost mai greu, când uimirea se rotea între strigătul inimii și văzul rațiunii. Poate că mâna Lui Dumnezeu a așezat întâlnirea flăcării cu neașteptate răpiri spre constelații muzicale. Mă simt atrasă de cântul revărsărilor de stele. Am început să văd culorile clipei pe spectrul lungimilor de undă
ALINIEREA PLANETELOR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343369_a_344698]
-
din 22 noiembrie 2015. În zbatere de aripi Din albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnă să îmi plimb pașii zilei printre albastre flori, alint suav de rouă cuminte să se'aștearnă pe talpa'mi ce atinge, șăgalnic,... nuzii zori. Rotesc încet privirea înspre senina zare ghicindu'ți așteptarea... sub clar timid de lună și'a gurii tale, caldă și fragedă chemare ce'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mister care ne poartă
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
aripi... ne vom scălda ... Citește mai mult În zbatere de aripiDin albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnăsă îmi plimb pașii zilei printre albastre flori,alint suav de rouă cuminte să se'aștearnăpe talpa'mi ce atinge, șăgalnic,... nuzii zori.Rotesc încet privirea înspre senina zareghicindu'ți așteptarea... sub clar timid de lunăși'a gurii tale, caldă și fragedă chemarece'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mistercare ne poartă zborul... pe aripi de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
în spatele stelelor- m-ai întrebat fără să aștepți răspuns și mi-ai strecurat sub piele scâncetul ultimei ploi din toamnă cu poveri de parfum în doi Dacă-mi intri adânc în tristețea ochilor găsești acolo așteptarea mea în cercuri se rotește la infinit într-un perpetuum mobile din care doar cântecul lebedei îmi va șterge o informație pe care nu am cerut-o eu că moștenire dar am primit-o că pe o legendă a durerii eterne Referință Bibliografica: Când nopțile
CÂND NOPŢILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343521_a_344850]
-
naște cruci după cruci prin toate trece pârâul acumulărilor mai mult sau mai puțin forțate mă trezesc uneori lăsându-mi de izbeliște visele și-atunci cresc ating timpanele cuvintelor părăsite demult nu le mai înțeleg. le caut sensul. simboluri se rotesc prin mine și deasupră-mi cerul hohotul nu și-l mai stinge cândva cunoșteam limba cuvintelor nenăscute cândva știam că metaforele sunt izvoarele prezentului viu cândva mă răsuceam pe călcâie și lăsam în urma mea nimicul cu el sacul de gânduri se
ÎNTR-UN TE-U TELURIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344053_a_345382]
-
ogoarele noastre dragi). Vergilius! -,,Bucolicele”, preamărite procurator! -E trist Iocentus, e trist! Ce mult ne lipsesc ogoarele noastre dragi! Tăcură un timp și cei doi păreau a se gândi fiecare cine știe unde, poate către alte timpuri sau locuri. Procuratorul își mai roti încă o dată privirea peste Ierusalim. -,,Fugit irreparabile tempus”, rosti Iocentus binecunoscutele cuvinte ale lui Publius Virgilius Maro. -Timpurile se schimbă, și noi în ele! adăugă grav Ponțiu Pilat. Continuă Iocentus...vorbeai despre galileean... -Oh, da! spuse acesta. Despre galileean. Acesta
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
și papi au murit sodom...” „- a înviat unul...” - „- ...mereu învie câte unul- așa demonstrativ...” ...ce-i de făcut - ca să atragi atenția într-o lume - în care - toate faptele - devin lucruri: lucruri mucegăite - de dezinteresul general și total - lucruri care se rotesc în gol inutil? cum să atragi atenția asupra sângelui care picură - gâlgâie - foarte real - din căscate răni - fără nicio intenție ascunsă - ilicit filmată - de a se mai întoarce la inimă - cum să faci să atragi atenția - asupra horcăitului - aspru ca
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
-Eh! Sunt niște zvonuri pe care nu le bagă aproape nimeni în seamă! spuse careva. -Atunci înseamnă că ucenicii lui sunt ascunși în Ierusalim, spuse Ponțiu Pilat înfuriat. Cine pune la cale aceste zvonuri dacă nu ei? Privirea procuratorului se roti către centurionii grupați în spatele lui Iocentus care fără să se teamă câtuși de puțin de tonul aspru, adoptase o mină nepăsătoare. -Raportul spune că percheziția a fost făcută cu multă responsabilitate centurioni! -Așa a și fost făcută mărite procurator, spuse
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
ce luminează-n fiecare zi din an cărarea șerpuită-a lumii spre mântuire și iubire, înspre senin și ocrotire din albul magilor vrăjit... În iarna tinereții mele mai râd când bulgări de zăpadă mă prind nepregătită și fulgi de nea rotesc în jurul meu, iar eu mă simt un pui de zmeu ce-mbrățișează vijelia, redevenind năstrușnică fetiță... @Liubastra, dec. 2013 Referință Bibliografică: În iarna tinereții mele... Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi
ÎN IARNA TINEREŢII MELE... de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343162_a_344491]
-
Acasa > Versuri > Visare > FLĂCĂRI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Flăcări albe se înalță deasupra necuprinsului, dansând îmbrățișate, rotindu-se. Se desprind una din alta, din nou se-ating, ca într-o horă nevăzută de mâini se prind și-n văzul lumii se sărută. Flăcări albe se întind deasupra unui câmp de maci și mărăcini, puhoaie largi, gunoaie, spini
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
iadului spre Răi”, 2005. http://confluente.ro/Reflecții--Portret/Foc sacru de baki ymeri.html Mulțumesc, domnule Olaru. O să încerc să scriu despre despre poeziile și valoarea poetului Baki Ymeri, care este concis și metaforic prin excelență („Cu sânii tăi străpungi nopțile,/ Cu pântecul tău rotești soarele”); de obicei, în poezia modernă, se bate șaua ca să priceapă iapa, care este la păscut; glumeam! e bine că se scrie multă poezie... pe mine mă bucură orice poet, mai ales cei „aleși"(„Și te-neci tot mai goală
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
proverbe și zicale, Să respirați trecutul visînd la un prezent, Din care ies rateuri de-a dreptul epocale, În timpul vostru sacru și sufocant latent! Dar ce-ați putea să puneți în loc de acest „ism”? Sortiți sînteți de-a pururi să vă rotiți în cerc? Poate ar fi mai bine, pătrunși de populism, Să dați cu ismu-n soartă și să-i ziceți y-grec! Democratia are un fel de-a face zei Din tupeiștii ieftini, doi lei o legatură, Pe cînd aceste ființe sînt
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA? de IOAN LILĂ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343186_a_344515]
-
-sa. - Păi nu-i vezi? Coborâră chiar acușica din autobuz. Atunci Cici a întors capul spre șosea și a văzut doi militari pășind voinicește spre lumea adunată să privească la hora încinsă pe pajiște. Cel mai înalt dintre ei, își rotește privirea în jur și le descoperă pe cele două tinere, trebăluind pe lângă brad. Nici una, nici două, se apropie de ele, o ia de mână pe Maria și o invită la horă. - Hai cu mine-n horă să dansăm, îi spune
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
luminezi stelele, Cu gasul tău sorbi izvoarele, Cu buzele tale încălzești iernile, Cu gura ta rostești rugăciunile, Cu ochii tăi orbești zorile, Cu numele tău albești zilele. Cu sângele tău înroșești rodiile, Cu sânii tăi străpungi nopțile, Cu pântecul tău rotești soarele, Vezi?! Cu pântecul tău rotești soarele. MIERE De ce mă vrei? M-ai întrebat. Pe buzele tale Erau polen și nectar. Nevăzute albine Îți desenau pe buze o inimă. De ce mă vrei? M-ai întrebat. Nevăzute albine Se trudeau să
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
izvoarele, Cu buzele tale încălzești iernile, Cu gura ta rostești rugăciunile, Cu ochii tăi orbești zorile, Cu numele tău albești zilele. Cu sângele tău înroșești rodiile, Cu sânii tăi străpungi nopțile, Cu pântecul tău rotești soarele, Vezi?! Cu pântecul tău rotești soarele. MIERE De ce mă vrei? M-ai întrebat. Pe buzele tale Erau polen și nectar. Nevăzute albine Îți desenau pe buze o inimă. De ce mă vrei? M-ai întrebat. Nevăzute albine Se trudeau să poarte prin aer Tremurul inimii tale
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
Avea picioarele ca de plumb. Bărbatul nu era un colos, mai degrabă suplu, însă emana un magnetism puternic, prezența sa o-nvăluia misterios. Făcu un pas spre ea, mișcările lui păreau ale unei feline ce-și înconjoară prada, când se roti leneș în jurul ei, măsurând-o si țesându-și în minte planul vânătorului în preajma trofeului. Tânăra femeie se retrase cu spatele, simțind zidul rece stăvilindu-i calea. Se uita speriată la el cum se apropie calm. Bărbatul se opri atât de
MIERE ŞI SUSPIN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343578_a_344907]
-
în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească. Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 622 din 13 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului să nu mă părăsești pe veci, să nici nu vii, să nici nu pleci, rămâi în rama ta mereu să nu te părăsesc nici eu. să te rotești mereu pe cer, prin aștrii nopții ce nu pier, să te confund mereu cu luna ca să-mi fii dragă-ntotdeauna. aș vrea să mă rotesc cu tine în lumile-adolescentine, și să trăim și tu și eu aceșlaș basm mereu, mereu
SĂ NU MĂ PĂRĂSEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343659_a_344988]
-
nu pleci, rămâi în rama ta mereu să nu te părăsesc nici eu. să te rotești mereu pe cer, prin aștrii nopții ce nu pier, să te confund mereu cu luna ca să-mi fii dragă-ntotdeauna. aș vrea să mă rotesc cu tine în lumile-adolescentine, și să trăim și tu și eu aceșlaș basm mereu, mereu... fiorul limpede-l păstrează doar din privirea ta o rază din ce a fost, alege-acum, tot ce în noi a fost mai bun. și dacă
SĂ NU MĂ PĂRĂSEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343659_a_344988]
-
rar l-am văzut.. -Lasă că aici e frumos.La noi miroase a cărbune, zăpada e neagră.. Cât am plâns eu după Colentina. Bucătăria e invadată de un fum albastru iar Amely tușește și iasă afară cerând aer.Bunica se rotește printre vase și ceaune , apoi zice: -Maică, adusă-și fata aici în fum.Ia tu și pune pe masă afară de mîncare.Ai lapte cald, mai sunt niste ouă în tigaie, taie două roșii că nu îmi văd capul de trebi
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]