1,620 matches
-
în 1886 din raionul Adrianopol stăpîneau la Alcedar și la Mihuleni 310 desetine de pămînt și 315 desetine de pădure. Sătenii clăcași stăpîneau 800 desetine de pămînt, 6 mori de apă și una de cai. La 1876 datoriile constituiau 760 ruble. La 26.07.1894, ziarul „Бессарабский вестник” informează: „Roada este destul de bogată: grîul s-a strîns către 170-200 puduri de falce, orzul - 160-200 puduri, însă negustorii plătesc foarte puțin, pur și simplu prădau țăranii... Țăranilor le era foarte greu să
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Roada este destul de bogată: grîul s-a strîns către 170-200 puduri de falce, orzul - 160-200 puduri, însă negustorii plătesc foarte puțin, pur și simplu prădau țăranii... Țăranilor le era foarte greu să achite datoriile, la 1 august 1900 constituiau 660 ruble, prețurile produselor fiind de batjocură. După recensămîntul din 1904 în Alcedar erau 105 case cu 920 de locuitori, care aveau 577 de vite mari cornute, mori de vînt. În 1910 la moara lui Licinschi, pe lîngă cele două pietre, comisia
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
mori de vînt. Ianchel Faiber avusese o moară cu motor, pe care o vinde în Orhei și pleacă din sat în direcție necunoscută. În 1904 la răsăritul depărtat mergea războiul ruso-japonez. Pentru răniții și bolnavii de acolo alcedărenii plătesc 4 ruble 10 copeici. Impozitele îi apărau pe șăteni. Exemple convingătoare vin să ne confirme aceasta. În anul 1905 ziarul „Drug” scrie că, perceptorul județean, 9 ani tot poarta pe țăranul Victor Vărzarel pe drumul ce pleacă din Alcedar spre Rezina si
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
iar victoria rusă a fost glorificată în primul imn național rus, „Să sune tunetul victoriei!”. Suvorov a fondat orașul Tiraspol, (capitala regiunii separatiste Transnistria), în anul 1792. Imaginea statuii ecvestre a lui Suvorov din piața centrală a Tiraspolului apare pe rubla transnistreană. Imediat după semnarea păcii cu turcii, Suvorov a fost transferat în Polonia, unde a primit comanda unui corp de armată. S-a distins în bătălia de la Maciejowice, în timpul căreia l-a luat prizonier pe comandantul șef al polonezilor Tadeusz
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
denumirea în ,Biruitorul’’. Președinte a fost ales Vasile Musteața. În 1970 colhozul dispunea de 4870 hectare de pămînt arabil, 94 unități tehnice și 40 de camioane. În 1973 venitul zilnic al gospodăriei de la toate sectoarele de producere era de 15700 ruble. În 1883 a fost inceiata construcția din piatră și sfințită biserică ,Acoperemîntul Maicii Domnului’’. În 1891 a fost dat în exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-a încheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social - culturală
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
din Bairamcea, învățător de religie - preotul Ioan Goia. În 1908-1909 în școală erau 104 elevi, dar la examenul de absolvire s-au prezentat numai 4. În scopul construcției unei anexe pentru al doilea complet de elevi s-au cheltuit 1290 ruble din mijloacele zemsvei. Vine al doilea învățător - Maria Măcărescu. În 1910 învățător e numit Petru Tomacinschi. În 1911 ca tutore onorific al școlii este desemnat moșierul Alexandr Aleinicov, pe lotul școlii se înființează o livadă model de meri, peri, pruni
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
o lucrarea a Direcțiunii județiene de zemstvă a județului Bălti ce datează din anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
ce datează din anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
aprilie 1889 bazată pe Hotărîrea Membrului oficial din 5 martie 1885 țăranul s. Cucueți Ivan Fiodorovici Ghermani a fost recunoscut în drept de a-i fi distribuit 9 ½ deseatine de pămînt. Pentu acesta suprafață el trebuia să achite cîte 15 ruble 10 copeici anual începînd cu 1 ianuarie 1889. În anul 1888 la 14 iunie prin Înaltă Hotărîre a fost aprobată Instrucțiunea cu privire la răscumpărarea pămîntului de către locuitorii satelor. Astfel prevederile acestei Instrucțiuni a fost implimentată procedura și în satul Cucueți, sub
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Hotărîrea Membrului Permanent din 14.09.1882 au mai fost incluși 5 gospodării. Astfel cei 29 de gospodării ce formau satul Cucueți dețineau 275 deseatine 1200 sajini pătrați. Pentru acest pămînt anual se plătea un impozit în mărime de 495 ruble 90 cop de argint. Pentru răscumpărarea acestui pămînt țăranii trebuia să ia o suda din bancă în mărime de 7300 ruble 75 cop de argint. Acesta suprafață de pămînt se marginea la nord cu cătunelee Hiliuți și Pîrjota, la est
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Cucueți dețineau 275 deseatine 1200 sajini pătrați. Pentru acest pămînt anual se plătea un impozit în mărime de 495 ruble 90 cop de argint. Pentru răscumpărarea acestui pămînt țăranii trebuia să ia o suda din bancă în mărime de 7300 ruble 75 cop de argint. Acesta suprafață de pămînt se marginea la nord cu cătunelee Hiliuți și Pîrjota, la est cu pămînturile sătenilor din Sturzeni, la sud cu pămîntul bisericesc al s. Cucueți și din alte părți cu pămîntul ce aparținea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Sub iazuri - 3 des. 1792 saj. p.; Sub drumuri - 1 des. 1640 saj.p. Acest sector a fost în arendă de la 1 martie 1897 - 1 martie 199 la locatarii s. Sturzeni și s. Bălani pentru o plată anuală de 2000 ruble, ori aproximativ 5 rub. 20 cop pentru o deseatina. De la 1 martie 1909 pînă la 1 martie 1913 o parte din suprafața sectorului ÎI și anume 147, 5 deseatine a fost în aenda asociației tovărășești din 45 de familii ale
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
aenda asociației tovărășești din 45 de familii ale s. Cucueți-Vechi pentr 1622,5 rub anual. Iar cealaltă parte a sectorului 239 des. 1000 sajini pătrați a fost dată în arendă locuitorilor s. Hiliuți pentru o plată anuală de 3067,5 ruble. În anul 1913, înainte de a expiră contractele pentru a lua în arendă în continuare sectorul ÎI au parvenit mai multe cereri de la: 1. Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
dădea darea de seamă despre lucrul efectuat pe fiecare compartiment, agricultura, învățămînt, zoo-veterinărie, etc. Astfel în anul 1907 la adunarea de zemstvă s-a alocat o stipendie lui Mîrzi Dimitrii, fiu de țăran din s. Cucueții-Nou în mărime de 20 ruble, care a absolvit școală de trei clase din s. Baraboi. Acest bărbat în continuare va deveni învățător în școala de o clasă din satul Sturzeni. În anul 1911 într-o lucrare a zemstvei județului Bălti este redata lista persoanelor care
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
din s. Sturzeni unde președinte este tov. Bejenari P.A. ține locurile de frunte printre cooperativele stești. În anul de față, (se are în vedere anul 1948) a vîndut sătenilor mărfuri de întrebuințare de larg consum în suma de 900 mii ruble. În mai multe numere a ziarilor pentru perioada 1949-1951 am gasit lăudarea selipoului din s. Sturzeni. Astfel în nr.38 publicat la 1 mai 1949 ziarul definește 1 mai că Ziua demonstrării puterilor de luptă ale truditorilor din toate țările
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Selipul fruntaș”. “Cooperativa săteasca din satul Sturzeni, președinte tov. Bejenari ocupă locul de frunte în întrecerea socialistă între selipourile raionului care s-a desfășurat la 1 mai. A vîndut locuitorilor mărfuri de larg consum în sum,ăn de 500 mii ruble. S-au deosebit magazinul nr. 1 Sturzeni (vînz. tovarășul M.Prisacari) și nr. 2 al s. Cucueții-Vechi (vînz. tov. S. Roșca)” În anul 1950 în bilanțul raional cooperativa săteasca nominalizată ocupă locul I pe anul 1949 îndeplinind planul anual cu
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a redevenit importantă. Portul a fost modernizat în 1890 și conectat cu Moscova printr-o cale ferată. A devenit unul din cele mai profitabile porturi ale Imperiului Rus, aducând, până în anul 1913 un profit anual de 130 de milioane de ruble. Populația a crescut de asemenea, de la 7000 în 1897 la 29 000 în 1913. În timpul ocupației germane, din 1915-1919, populația aproape s-a înjumătățit. În 1939, Armata Roșie și-a stabilit o bază în Ventspils. Sub conducere sovietică, o conductă
Ventspils () [Corola-website/Science/305308_a_306637]
-
de la Râmnicu Sărat. Acolo a fost ținut în izolare, timp de cinci ani, până la eliberarea sa la 30 noiembrie 1962. După eliberare, persecuțiile regimului comunist nu au încetat. Imediat i s-a fixat domiciliu forțat în Bărăgan, fiind deportat la Rubla, regiunea Galați, astăzi denumită Valea Călmățuiului, în județul Brăila, una dintre cele 18 foste comune speciale, unde fuseseră deportați anterior alți opozanți ai regimului comunist. Acolo l-a cunoscut pe Corneliu Coposu cu care a păstrat legătura în continuare. Revenit
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
Rubla, plural ruble (în limba rusă: "рубль", plural "рубли́") a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
Rubla, plural ruble (în limba rusă: "рубль", plural "рубли́") a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
Rubla, plural ruble (în limba rusă: "рубль", plural "рубли́") a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
plural "рубли́") a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]
-
рубли́") a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor "rublă". Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Cuvântul din este împrumutat din (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc "рубить" (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'. La început, „rubla” era o
Rublă sovietică () [Corola-website/Science/303453_a_304782]