3,212 matches
-
doisprezece, câtă vreme sunt tinere și pline de energie. Atât bărbații, cât și femeile care migrează înspre Statele Unitexe "Statele Unite" și se întorc în Guanajuatoxe "Guanajuato" aduc cu ei idei din Nord; totuși, cultura locală rămâne puternică. Bărbații care spală rufe sau vase și care gătesc în Statele Unite „uită” sau încetează să mai facă aceste munci o dată întorși în vizită sau definitiv în Mexicxe "Mexic". Deși acesta nu poate fi considerat încă un model, tot mai multe femei necăsătorite, independente, mexicane
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de condițiile de muncă - de obiceiurile din Statele Unitexe "Statele Unite" și de absența femeilor din timpul șederilor lor în nord. Este clar că mulți dintre acești bărbați, care trăiesc singuri sau în grupuri în SUA, trebuie să-și spele singuri rufele, să-și gătească și să-și curețe locuința. Una dintre diferențele principale dintre regimurile de gen în Guanajuatoxe "Guanajuato" și în Statele Unite este aceea că bărbații mexicani care trăiesc într-o familie clasică în SUA (mamă, tată și copii) sunt
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0 muri: deceda (57); sfîrșit (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
născut; neclintit; neînvechit; nemișcat; ceva nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor; pîine, aer; plăcere; plin de viață; ploaie; portocale; puhav; pui; puritate; putred; rană; rău; reînviat; renumit; reușit; revigorare; revigorat; roua dimineții; rouă; rufe; sabie; salam; silabă; singur; somnoros; student; testul; tocmai bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gel (3); mic (3); săpun (3); spăla (3); spume (3); bacterii (2); cadă (2); curățare (2); dulce (2); Duru (2); galben (2); gel de duș (2); haine (2); igienic (2); murdar (2); parfum (2); proaspăt (2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2); acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scolioză; spațiu; spetea; sport; sprijini; stalker; stîncă; succes; suport; șale; șef; știre; șut; tata; tată; tărie; timp; trădare; ținută; urmaș; de urs; verde; vorba; zid (1); 769/227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană; pietre; pixuri; plăcere; plecare; plînge; porumbel; posesie; posesiv; presa; primește; program în care; pumni; pune; pururi; puteri; rana; rău; recolta; recoltă; recunoștință; responsabil; risipi; roadă; rufe; rupe; scăpa; semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp; toamna; trage; umeri; urît; ușă; vesela; viitor; voință; zgîrcenie (1); 796/301/94/207/0 strugure: vin (252
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imediat să se schimbe și aeriseam totul îngrețoșată: erau miasme brute, care te duceau cu gândul la dinozauri, Cretacic, Homo pitecantropus... Am făcut legătura între toate aceste lucruri abia când l-am prins lângă mașina de spălat, la coșul de rufe. Își mirosea hainele de sâmbătă seara, adulmeca cu nesaț duhoarea furată de la oamenii grotei... Eu comandam pentru acasă cele mai fine specialități, ajunsesem să primesc mâncare par avion de la firme pariziene de catering, doar-doar va fi mulțumit, iar el tot
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să cred, să exist, el îmi dă nume, pricepi? Și pentru asta îi sînt recunoscătoare. Îmi dă un sens. Vera: (încercînd să amelioreze tonalitatea) Ba eu cred că-ți dă mai multe sensuri... Unul spre bucătărie, unul spre cada cu rufe... Mina: Ăsta-i rostul femeii pe lume: să aibă grijă de casă, de copii, de bărbat... Nu să se cațere pe scara tramvaiului la cinci și jumătate dimineața și să se întoarcă la patru după-amiaza ca o murătură strivită. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ți-a plăcut ce ți-am pregătit de mîncare? El 1: Bineînțeles. A fost foarte bună. Ea 2: Mă bucur. Am gătit pentru mai multe zile. Mîine curge apă caldă și vreau să spăl. S-au adunat un vagon de rufe. Dar mai ai cămăși curate. (accentuînd) Și maieuri, și chiloți, și ciorapi, pantaloni călcați, pantofi lustruiți... El 1: (parcă dîndu-se la o parte) Și? Ea 2: Și mai ce? El 1:... Ce mai e pe teren? Ea 2: Toate bune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
importanță... numele ei a dispărut... ea însăși a dispărut... s-a dizolvat în iubire... Ea e iubire. Atît. Ea 2: (Ei, fir-ar să fie) Și eu ce sînt! Eu sînt soție, nu? Eu m-am dizolvat în cada cu rufe și în cratițele de mîncare, da? Mamă, ce învîrtituri poeticești îmi vinde mie dumnealui! Aia se dizolvă în iubire, vezi dumneata, și eu în corvoadă! Și tu? Tu te evaporezi, da? Păi sigur, se eterizează dumnealui că nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arhaic se măsoară cu ajutorul unui calendar lunar-solar; astfel, pe lună nouă se seamănă plantele care cresc deasupra de pământ, iar pe lună veche se răsădeau plantele care rodesc în pământ, se intră în casă nouă, se văruiește sau se spală rufe. Dacă luna e "cu coarnele în jos" e "a ploaie", iar dacă este "cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri roșii sau dacă răsare în ceață înseamnă că va fi vreme rea. Unele plante de leac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
supus temporalității și morții luna fiind considerată "primul mort" și destinul uman, drămuit de hotare biologice, construiește un adevărat ritual al primenirii umanului, în funcție de fazele lunii. Astfel, înainte de Paști, când era Lună Veche (Lună Plină), se dereticau gospodăriile, se spălau rufe, se văruia, dat fiind faptul că Luna Veche simboliza rostuiala, sporul casei, "să meargă toate din plin". De altefel, sărbătoarea Paștelui se calculează în raport cu echinocțiul de primăvară și cu faza Lunii Pline. Când ese Lună Nouă, înaintea Paștilor, fetele din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrarul și morarul, ca semn de bărbăție și spor la lucru. De Anul Nou să bei vin roșu, ca să-ți înnoiești sîngele. (Gh.F.C.) Anus Să nu se spele rufele unui copil pe dos pînă nu va împlini trei ani, căci i se va întoarce și lui anusul pe dos. Copilul mic să nu se pupe la șezut, căci cînd se va face mare va întoarce dosul la cel ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că e rău de înțepat. Judecată Cînd cineva are judecată cu altul, își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți va muri cineva din familie. Se crede că dacă a fost cineva la înmormîntare trebuie apoi să-și spele mînile, căci la din contra, va muri cineva din casa lui. La casa unde a murit cineva, nu se spală rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să nu se facă înainte de răsăritul soarelui. Sperietură Cine vorbește pe întuneric sufere de spăriete; fă-i cu păr de urs ori cu liliac, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însărcinat cu controlul conturilor societății și reprezentanții procurorului. Le strînge călduros mîna: "Sunt arestat." Apoi, la fel de surescitat, își îmbrățișează îndelung copiii. Soția vine și i se aruncă în brațe. Unchiul lui intră și varsă pe masă conținutul unui coș de rufe: bilete de bancă. Rugăciunile de Crăciun cu care a început filmul au fost ascultate. Rugăciunile celor care au vrut să-l ajute pe George Bailey au schimbat cursul evenimentelor: în urma unei chete s-au strîns banii necesari pentru a salva
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
veți face alegerea bună. Este o formă de intuiție, nu știți de unde vine. De exemplu astăzi, ceva vă spune că pachetul de detergent de pe raftul din fața dumneavoastră este cel mai bun. E imposibil de explicat, așa simțiți dumneavoastră. El face rufele mai albe decât ceilalți. De ce sunteți atrași de acest detergent? Vă întoarceți acasă, puneți mașina de spălat la lucru și vă instalați în fața televizorului. Când acolo, ce să vezi? Surpriză: Descoperiți marca de detergent și o muzică frumoasă pe fundal
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creșă, și-a adus copiii acasă, băiatul cel mare o întrebă cum a fost la "toasul Lacu", "Lacu, Lacu", se distră și acela mic, dar ea se enervă cu pruncii pentru că nu voiau să mănânce, îi spălă, îi culcă, pregăti rufele pentru a doua zi. Capul îi era la fel de gol ca în clipa când se auzise strigată acolo, în sala de așteptare. Deasupra patului avea o "Răpire din Serai" pe care i-o cumpărase Florin, odată, de ziua ei. Se uită
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]