18,930 matches
-
unui renumit avocat, „fost moșier și el, care pierduse averea dar mai avea acel cabinet de avocatură și un fiu, un băiat blond, frumos ca un zeu, dar care terminând liceul, nu mai era primit în facultate din cauza etichetei de « rus alb ». Băiatul s-a apucat de băutură, iar părinții disperați, l-au căsătorit repede cu această secretară, brunetă, frumoasă și cu un suflet ales. La un an a venit pe lume un băiat, dar tatăl său inconștient de menirea lui
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
râvnit de mai toate scenele importante ale lumii: „Livada de vișini” de A. P. Cehov, în viziunea renumitului regizor Lev Dodin - cel care conduce (la propriu) de 33 de ani destinele teatrului Maly Drama din Sankt Petersburg. În februarie 2016 artiștii ruși ofereau, la New York, zece reprezentații ale „Livezii...” pe scena celebrei B.A.M. (Brooklin Academy of Music). Turneul american s-a dovedit un triumf, atât pentru publicul care a cerut cu insistență prelungirea turneului, cât și pentru specialiști: „O Livadă de
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv by http://www.zilesinopti.ro/articole/13780/cu-livada-de-visini-lev-dodin-va-cuceri-bucurestiul-definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
via Paris) la New York, la fel de bine ca de la Hollywood la Cinecitta...: e vorba de Ksenia Rappoport și Danila Kozlovsky, ambii laureați ai prestigiosului premiu „Stanislavski” pentru interpretările date protagoniștilor „Livezii de vișini” - Ranevskaia și, respectiv, Lopahin. Aclamată de compatrioții săi ruși, declarată Artist al Poporului, Ksenia Rappoport a fost solicitată să se alăture trupei de la Maly Drama imediat după absolvire, în 2000, interpretând sub bagheta lui Lev Dodin roluri memorabile (Nina în „Pescărușul” și Elena din „Unchiul Vania” de Cehov, sau
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv by http://www.zilesinopti.ro/articole/13780/cu-livada-de-visini-lev-dodin-va-cuceri-bucurestiul-definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
plin de miștocaria specific miticistă “bucreșteană”, dar atacându-i pe moldoveni de fapt ca generalitate istorică. “Limba dulce, cur viclean/ Caracter de moldovean” zice Dinescu, citând, chipurile, din “folclor”. Ca să nu mai spun de enormitatea pe care o susține, că rușii și ucrainenii îi egalează ca număr pe moldovenii numiți români. Datele ultimului recensamânt de stat îl contrazic în mod clar: moldovenii și românii (câți si-au redobândit deja cetațenia) sunt peste trei milioane în timp ce restul, ruși, ucraineni, găgăuzi, sunt de
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
care o susține, că rușii și ucrainenii îi egalează ca număr pe moldovenii numiți români. Datele ultimului recensamânt de stat îl contrazic în mod clar: moldovenii și românii (câți si-au redobândit deja cetațenia) sunt peste trei milioane în timp ce restul, ruși, ucraineni, găgăuzi, sunt de ordinul sutelor de mii...E clar al cui joc îl face M.D , despre care se spune că ar fi agentul Moscovei; în chestiunea Basarabiei, cel puțin, zvonul nu se dezminte; și a prieteniei lui cu
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
sistemul clientenar neofanariot este totuși greu de înlocuit. O tradiție de 500 de ani nu poate să fie schimbată în 100 de ani. Cam așa se vede situația României din perspectiva occidentală legat de Marea Unire. Al doilea element, venirea rușilor și dictatură de dezvoltare este exact același lucru pe care il vreau occidentalii dar pe dos, Stalin a luat și el decizia să facă el un Limes al imperiului moscovit, si a forțat o modernizare, industrializare. Stalin și poporul rus
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
Aceste trei evenimente, elemente au marcat secolul trecut. Secolul XXI acum ne pune în fața moștenirii din 1918, Marea Unire, care a avut loc fără unirea cu Romă, ca urmare noul stat pseudo occidental, pseudo legitim, se destramă, avem 1944, venirea rușilor și aceasta formidabilă modernizare, industrializare, emancipare socială a milioane de țărani, care au venit la oraș, din păcate din nou fără legătură cu Romă, chiar împotriva Occidentului. În stenograma convorbirii lui Ceaușescu cu Papă Paul al VI-lea este evident
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
occidentali. Ca urmare ortodocșii moldo-valahi nu acceptă încă o legatura spirituală cu Occidentul. Ei nu o înțeleg, dar ei știu că au faptă unirii, cu ajutorul occidentalilor. Occidentalii le-au permis, făcut unirea de la 1859, pentru că voia să-i scoată pe ruși de la gurile Dunării. Marea Unire de la 1918 occidentalii au făcut-o ca să aibă un bastion împotriva ortodoxo-comuniștilor. Se aștepta atunci o unire cu Romă a acestei mari dioceze române, dar fără ea România Mare s-a destrămat în două deceni
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
finală, se lucra mai mult în interioare. Parcă și acum văd în fața ochilor acele edificii înalte, macaralele mișcându-se pe lângă ele, apoi acel furnicar de oameni, cred că erau din aproape toate colțurile lumii: spanioli, africani, portughezi, români, bulgari, egipteni, ruși, pakistanezi, marocani, brazilieni, etc. Erau două porți mari în acel șantier așa că lucrăm câte doi paznici pe tură de zi, noaptea veneau alții de la altă firmă. Unul dintre cei cu care am lucrat și am rămas impresionat de modul său
JURNALUL UNUI CALATOR (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_3_eugen_oniscu_1347192281.html [Corola-blog/BlogPost/343726_a_345055]
-
Ortodoxe, este Calea, Adevărul și Viața întru mântuire. De aceeia, pentru refacerea comuniunii și a dragostei întru Dumnezeu și semenii noștrii avem permanentă nevoie de a ne purta și cinsti cu demnitate Crucea, cum o preamărește și Sfântul nostru Părinte rus Ioan de Kronstadt: „O, Cruce a lui Hristos, o, dorite și prea dulci merite ale pătimirilor lui Hristos, Dumnezeul nostru, pe Cruce! O, Miel al lui Dumnezeu, Care ai împlinit pentru noi toată dreptatea și ai luat asupra Ta toate
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Acasa > Cultural > Modele > SOFIA ROTARU. BUHUȘI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sofia Rotaru, „Regina Pop”, ucraineancă de origine română, pe care rușii și lumea o laurează ca și pe Alla Pugaciova ori Muslim Magovayev, își are rădăcinile sale, dacă e adevărat ce spun familiile pământene ale meleagurilor băcăuane, în suburbia de sub pădurea Lețcanei, în apropiere de orașul Buhuși. „Rotăreștii” de la Lețcana buhușeană
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sofia_rotaru_buhusi_meleagu_aurel_v_zgheran_1388489873.html [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
să obțină retragerea trupelor de ocupație, țariste și otomane, pe care cele două imperii ni le trimiseseră, cu aproape cinci ani în urmă, ca să ne „salveze” din Revoluția de la 1848. Iată cum vede A.D. Xenopol, în lucrarea sa Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române, vol.2, influența pe care a avut-o Războiul Crimeii asupra Unirii Principatelor de la 1859: „Dorințele românilor, pe care ei [revoluționarii de la 1848, aflați în pribegie-n.a.] nu se oboseau a
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
pare însă, că era dorința țarului de a controla din interior politica Constantinopolului și de a-și extinde cât mai mult influența în Balcani, în detrimentul - firește - intereselor Imperiului Otoman în această zonă. Refuzul Înaltei Porți de a da curs cererii rușilor în forma în care aceștia o exprimau, avea să ducă la ocuparea, în luna iulie 1853, a Principatelor Române de către trupele țariste, ca un tur de forță menit a le arăta turcilor unde duce încăpățânarea lor. Poarta însă, deși conștientă
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
1 noiembrie 1853. Destinase acestui scop circa 70000 de ostași, concentrați în zona Galațiului, pe care-i considera suficienți în confruntarea cu un Imperiu Otoman aflat în agonie. Cu toată slăbiciunea lor însă, aceștia din urmă au reușit să opună rușilor un număr semnificativ mai mare de oameni (aproximativ 120000), concentrați la Dunăre sub comanda lui Omer Pașa. Prima confruntare între armatele celor două imperii are loc la 4 noiembrie 1853, la Oltenița, unde rușii suferă prima înfrângere. În mod surprinzător
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
din urmă au reușit să opună rușilor un număr semnificativ mai mare de oameni (aproximativ 120000), concentrați la Dunăre sub comanda lui Omer Pașa. Prima confruntare între armatele celor două imperii are loc la 4 noiembrie 1853, la Oltenița, unde rușii suferă prima înfrângere. În mod surprinzător însă, turcii nu fructifică această victorie și, comițând o inexplicabilă eroare tactică, se retrag și, părăsind Oltenița, se deplasează pe malul drept al Dunării, în Bulgaria, spre a se pregăti de iernat. Pe la sfârșitul
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
mod surprinzător însă, turcii nu fructifică această victorie și, comițând o inexplicabilă eroare tactică, se retrag și, părăsind Oltenița, se deplasează pe malul drept al Dunării, în Bulgaria, spre a se pregăti de iernat. Pe la sfârșitul lunii noiembrie fu rândul rușilor să repurteze o victorie însemnată în fața otomanilor, de data aceasta însă, într-o confruntare navală, în portul Sinope „...și nimicește aici o flotă turcească, ce stătea la ancoră, încărcată cu proviziuni ce trebuia să se ducă într-un port al
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
Sinope „...și nimicește aici o flotă turcească, ce stătea la ancoră, încărcată cu proviziuni ce trebuia să se ducă într-un port al coastei asiatice, ucigând vreo 4000 de oameni și prefăcând în cenușă corăbiile turcești.” (A.D. Xenopol - Războaiele dintre ruși si turci..., vol. 2) În ianuarie 1854 turcii mai obțin o victorie terestră împotriva trupelor țariste, la Cetate și Calafat (cu ajutorul, pare-se, al partizanilor olteni). Situația de la Sinope determină Franța și Anglia să trimită vase de război în apele
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
turci..., vol. 2) În ianuarie 1854 turcii mai obțin o victorie terestră împotriva trupelor țariste, la Cetate și Calafat (cu ajutorul, pare-se, al partizanilor olteni). Situația de la Sinope determină Franța și Anglia să trimită vase de război în apele turcești. Rușii consideră acest fapt unul de ostilitate îndreptat împotriva lor și din acest motiv, la 21 februarie 1854 declară război celor doi aliați occidentali ai turcilor. Odată intrate în război, Franța și Anglia atacă Odessa, vizând în perspectivă Sevastopolul și sprijină
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
oameni politici adevărați și patrioți, la fel de repede cum, pare-se, naște Crimeea oportunități?... Bibliografie: - Ion I. Nistor, Istoria românilor, vol, 2, Editura Biblioteca Bucureștilor-2003, pag, 104-126; - N. Iorga, Istoria românilor, vol, 9, București - 1938, pag. 237-268; - A.D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române, vol. 2, pag. 163-243; - N. Iorga, Unirea Principatelor (1859) povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea Statului român, Tipografia „Neamul românesc” -1909, pag. 41-60; Referință Bibliografică: Despre Războiul
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
căci partea inferioară a corpului este, evident mai puțin liberă în mișcare, datorită îmbrăcăminții. În replică, dansul protagoniștilor masculini se va numi „de cintura para abajo” (sub centură). Farmecul actual al dansului flamenco se datorează în mare măsură unui impresar ...rus. Sergei Diaghilew a întreprins în anul 1909 cu vestitul Balet Rus un turneu internațional prin care a reușit să înfrângă rezistența aristocraților, popularizând creațiile compozitorului spaniol Manuel de Falla și câștigând inimile publicului. Propulsați de succesul reputat prin cafenelele muzicale
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
mai bine plecăm că ce a urmat... Granițele s-au închis rapid, fiind război. Și, mi se pare mie ca tară cea mai..., e România, că eram cu Germania iar apoi "s-au întors armele", si ce le-a făcut rușii românilor drept răsplată că s-au dat cu ei, dar mai multe am plătit noi germanii.... V. : Însă, cei care au plecat, cum le-a fost acolo? am înțeles că au fost închiși în lagăre, că unii 'așteptau' rândul la
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
lângă ea așa, ca ei îi plăcea băutură... Ei, lasă, Dumnezeu s-o ierte! Nu, cei care au apucat să plece atunci au dus-o bine nu că noi care am ramas... V. :Ce s-a întâmplat? Doamna: Odată cu venirea rușilor au început deportările cu bărbați și cine era mai bun de muncă, chiar și femei, pentru... ei spuneau că era pentru reconstruirea orașelor dărâmate de nemți, de parcă tot noi trebuia să suportam.. mulți însă, nu s-au mai întors! Cei
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
care i-am văzut vreodată!! Noi trebuia să ne ascundem bărbații... A fost odată un tanar de la noi ce era student la București și era în vacanță. Acolo pe langă biserică chiar mergea să se plimbe și el, unde stăteau rușii, că ne stricaseră și altarele de la colțuri trăgând cu mitralierele, jefuiau biserică de potire și tot ce avea mai scump. la noi intrau în curte și prădau cum doreau ei, alegând găină sau gașca cea mai grasă, iar dacă ziceai
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
ceva... da, puteai să zici ceva? Ziceam de tânărul student. Acolo lângă biserică își instalaseră un fel de ceva pentru nu știu ce evidente. Tânărul s-a dus să-l întrebe ceva pe cel de la ghereta, dar nu stiia rusește cum nici rusul românește și uite că rusul de acolo nu a înțeles ce-l întreba studentul. Acesta a plecat, dar cum nu era lămurit a revenit și a încercat să se înțeleagă cu rusu, acesta însă când a fost întrebat iar nici
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
ceva? Ziceam de tânărul student. Acolo lângă biserică își instalaseră un fel de ceva pentru nu știu ce evidente. Tânărul s-a dus să-l întrebe ceva pe cel de la ghereta, dar nu stiia rusește cum nici rusul românește și uite că rusul de acolo nu a înțeles ce-l întreba studentul. Acesta a plecat, dar cum nu era lămurit a revenit și a încercat să se înțeleagă cu rusu, acesta însă când a fost întrebat iar nici n-a mai stat mult
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]