4,832 matches
-
regiunea Constanța (raioanele Băneasa și Constanța) 10.099 de familii, numărând 43.899 de persoane, de diferite naționalități (români - foarte mulți dintre aceștia erau basarabeni, bucovineni și macedoromâni, refugiați din teritoriile cedate de România, În 1940, Uniunii Sovietice, respectiv Bulgariei -, sârbi, germani etc.). Era vorba În majoritatea cazurilor de familii de țărani, cei mai mulți cu o bună situație materială. Operațiunea a fost coordonată de o comisie a MAI condusă de generalul Gheorghe Pintilie (cetățean sovietic, nume real Pantelei Bodnarenko, celebru sub numele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de-a lungul Canalului: Cernavodă, Saligny, Galeșu, Medgidia, Km 31, Poarta Albă, Stânca, Luminița, Ovidiu, Constanța, Peninsula, Năvodari, Betonaj, Capu Midia. Această masă, În detenție administrativă sau cu pedeapsa prelungită nedefinit, era extrem de eterogenă: țărani care s-au opus colectivizării, sârbi de la frontiera iugoslavă deveniți nesiguri prin vecinătatea cu „călăul Tito”, preoți, călugărițe și călugări, foști miniștri, foști legionari (reali sau bănuiți), ziariști. Secretul de stat, devenit și mai impenetrabil din cauza minciunii de stat care pecetluiește documentele, face ca Între cifrele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fel. Cei deportați aveau să rămână În Bărăgan până În 1955-1956, când atmosfera se mai relaxase, Între altele și datorită morții lui Stalin În 1953. Tito a obținut În acest context, prin tratative cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, eliberarea din domiciliu obligatoriu a sârbilor deportați de pe frontiera vestică a țării. Eliberarea acestora nu se putea face fără eliberarea tuturor celorlalți deportați În condiții similare. Cei Întorși acasă aveau să-și recupereze casele - de obicei, Într-o stare jalnică și, evident, goale -, dar nu și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
stigmatului colectiv, Întreaga familie, nu doar pe un membru al ei considerat vinovat și nu a avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul că pe frontiera sud-vestică, În Banat, conviețuiau alături de români cei care reprezintă majoritatea deportaților, sârbi, germani, maghiari, bulgari etc.). Deși În directiva pomenită sunt indicați ca o categorie aparte acei germani care au fost „elemente de vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație oarecum specială era cea a sârbilor din Banat. Deși, cum am menționat la Începutul acestui studiu, acuzația de titoism putea cădea asupra oricărui cetățean sârb, În virtutea simplei apartenențe etnice. Existau Însă În zona de frontieră de pe teritoriul românesc și foști partizani sârbi, admiratori deopotrivă ai lui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
devenind victime ale regimului pe care Îl susținuseră cu Înflăcărare. Prin adăugarea la aceștia a celor care au fost considerați titoiști și a celor ce se Încadrau În alte categorii prevăzute a fi deportate, comune cu ale altor etnii, numărul sârbilor deportați În 1951 a ajuns, conform estimărilor, la 2.36827. Singurii care au fost deportați pe baza apartenenței lor la un grup etnic au fost cei „de origine macedoneană” și cei „originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
repartiția pe naționalități intervine ca un criteriu suplimentar vina de a fi fost fugit de pe teritoriul URSS. La Olaru sunt asfel Înregistrați 272 de români, 163 fugiți din URSS (adică basarabeni și bucovineni români), 169 de germani, 74 de iugoslavi (sârbi), 11 de alte naționalități. Din totalul de 3.433 de familii dislocate În regiunea București, rezultă din situația mai sus amintită că 1.031 de familii sunt fugite de pe teritoriul URSS. Pentru cei care nu cunosc mai Îndeaproape istoria deportărilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că 1.031 de familii sunt fugite de pe teritoriul URSS. Pentru cei care nu cunosc mai Îndeaproape istoria deportărilor În Bărăgan e destul de greu de știut că aceste familii au fost deplasate forțat În Bărăgan din Banat Împreună cu românii, germanii, sârbii, maghiarii, bulgarii etc. din această regiune, după ce fuseseră colonizate acolo În anii 1945-1947 În urma refugiului lor din 1940 sau 1944 din URSS. Un Oficiu al Colonizărilor creat pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor s-a ocupat de instalarea lor În Banat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deportați În „localitățile speciale” din regiunile București, Constanța și Galați, au mai fost dislocate 620 de familii ce au avut dreptul să Își aleagă locul de domiciliu obligatoriu 34. Cifra includea 225 de familii ale cetățenilor străini (majoritatea germani și sârbi), 225 de familii ale ofițerilor demiși din funcțiile lor și ale unor funcționari epurați, care nu proveneau din zona de frontieră, și 20 de famili ale unor condamnați din motive politice sau de drept comun. Aceștia nu aveau dreptul să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fotografii, comentarii, fragmente din mărturii, literatură de tip oral, memorialistică legată de deportare, inclusiv pagini dintr-un jurnal ținut În Bărăgan. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Sămânță, Valentin, Deportarea În Bărăgan. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Milin, Miodrag, Stepanov, Ljubomir, Sârbii din România În Golgota Bărăganului, traducere de Ivo Muncian și Ljubomir Stepanov, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2003. Cartea face referință În mod special la deportarea sârbilor din Banat, bazându-se pe statistici, mărturii, comentarii și studii de istorie. O
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pagini dintr-un jurnal ținut În Bărăgan. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Sămânță, Valentin, Deportarea În Bărăgan. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Milin, Miodrag, Stepanov, Ljubomir, Sârbii din România În Golgota Bărăganului, traducere de Ivo Muncian și Ljubomir Stepanov, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2003. Cartea face referință În mod special la deportarea sârbilor din Banat, bazându-se pe statistici, mărturii, comentarii și studii de istorie. O interesantă analiză a relațiilor dintre Stalin, Tito și România stalinistă din vrema lui Dej
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Deportarea În Bărăgan. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Milin, Miodrag, Stepanov, Ljubomir, Sârbii din România În Golgota Bărăganului, traducere de Ivo Muncian și Ljubomir Stepanov, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2003. Cartea face referință În mod special la deportarea sârbilor din Banat, bazându-se pe statistici, mărturii, comentarii și studii de istorie. O interesantă analiză a relațiilor dintre Stalin, Tito și România stalinistă din vrema lui Dej (ediția sârbă: 1996). Mirciov, Rafael, Lagărul deportării pentru familiile de bulgari din Banat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1980 Ă 388) ori „un garaj apocaliptic” (5aprilie 1978 Ă 344). Chiar și germanii sunt în pericol: „Peste un secol, din acest popor pentru care eu am avut întotdeauna o slăbiciune, nu va mai rămâne decât o amestecătură de turci, sârbi, polonezi și greci” (15 ianuarie 1976 Ă 520). O consolare, totuși, Cioran găsește. Una apocaliptică: „Până la sfârșitul veacului, viața va deveni imposibilă în toate colțurile lumii. Iată o perspectivă consolatoare” (3 iunie 1980Ă 540). Pe Cioran îl consolează faptul că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi, căci blastămi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de origine slavonă, utilizat, mai ales, la slovaci și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de origine slavonă, utilizat, mai ales, la slovaci și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar și în răsăritul și apusul Europei.86 Arderea butucului de Crăciun, prezent aproape la toate popoarele Europei sârbul badnjak, bulgarul bъdniak și koládnik, francezul la bûche de Noël, la germani weihnachtsblock sau julblock, la englezi Crhistmasblock, la scandinavi yuelelog a fost interpretată ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cei foarte tineri: într-adevăr, prin anii '85-'88, pe care eu i-am prins și-n Banat și-n Moldova, mulți își rotunjeau salariile vînzînd în Botoșani, să zicem, "marfă" țigări, "Vegeta", ceasuri , ciocolată, adidași, blugi etc. cumpărată de la sîrbi în Jimbolia, Stamora sau Oravița). Mi-a părut rău de ceea ce se întîmplase cu Pedro. Ei bine, n-au trecut decît trei luni și a venit revoluția din decembrie 89. În zilele alea fierbinți, pe cine văd, la televizor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lui și nepoților și strănepoților lui și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată și martori punem domnia mea: jupan Mitre mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și jupan Pangratie mare vistier și Pană mare comis și jupan Sârbul mare stolnic și jupan Dumitrache mare spătar și jupan Mante mare paharnic și jupan Cociu mare postelnic. Și „ispravnic” Andreiu mare logofăt. Am scris eu,Tudoru logofăt, În luna octombrie 25 zile În cetatea de scaun, București, de la Adam până
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nepoților și strănepoților lui și de nimeni clintire să nu aibă, după porunca domniei mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
taleri. Din această condiție a Învoielii ,, că alimentele ce vor fi aduse de peste Dunăre și de peste munți, să fie scutite de vămuire ” , după numele contractanților, nume sîrbești, precum și din tradiția locală a Băii, s-a tras concluzia că ei sînt sîrbi veniti de peste Dunăre, pricepuți În exploatarea minelor. Am stăruit asupra acestor amănunte pentru a stabili originea lor sîrbească și pentru lămurirea unei Întemeiate bănuieli În legătură cu originea Săvoilor, care credem că este tot sîrbă, veniți aici, din cauza pericolului turcesc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Întemeiate bănuieli În legătură cu originea Săvoilor, care credem că este tot sîrbă, veniți aici, din cauza pericolului turcesc. İstoria ne vorbește de un oarecare Sava, pîrcălab sîrb, care În calitatea pe care a avut-o de conducător și organizator al sîrbilor În contra turcilor, a avut legături de prietenie politică cu Mihai Viteazul.După ce ocupă tronul țării Românești ( 1593 ) și lichidează intrigile di interior, Mihai Viteazul caută să-și Întărească puterea militară, pentru a face față amenințărilor turcilor. Pe lîngă apelurile și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și papalității, de a ajuta și a lupta Împreună Împotriva turcilor, dar care Întîrziau, Mihai Viteazul a făcut Înțelegere cu căpetenia unor haiduci din Serbia, pentru ca aceștia să Îi hărțuiască. Pentru această Înțelegere, ce Mihai Viteazul o face cu banul sîrb Sava, pe drumuri ascunse și puțin umblate, Însoîit de căpitanii MÎrzea Sighiceanul și Ghețea de la Pădureț (Argeș), de vătaful Simeon și de alți oșteni și prieteni, trece munții, pe Valea Motrului prin Cloșani, Valea Cernei, Mehadia, Oravița și În Valea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de alți oșteni și prieteni, trece munții, pe Valea Motrului prin Cloșani, Valea Cernei, Mehadia, Oravița și În Valea VÎrșețului se Întîlnește cu acest Sava, unde la Marele Consiliu, iau parte și alte căpetenii de haiduci printre care și legendarul sîrb Baba Novac, popularizat prin cîntece și balade. La sfîrșitul convorbirilor avute, Sava Împreună cu ceilalți căpitani de haiduci de față, jură credință și ajutor domnului valah. Sava Își ține cu sfințenie jurămîntul, ba chiar ia parte, la luptele de la Călugăreni, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]