1,975 matches
-
na rea ginerelui său. Dacă i-ar fi dat numai de la el mai treacă meargă, dar a avut în drăz nea la să-i dăru iască din pă mân tul de zestre șase pogoane pe care tot el i-a sădit vie de a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al tă da tă „au îm păr tă șit-o și din vite“ și i a dă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bolnavii, lipsiții au fost în centrul preocupărilor acestui sfânt. Pe parcursul întregii sale vieți, Sfântul Vasile a contribuit la traducerea în practică a iubirii și milei creștine, trăsături fundamentale ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu natura noastră<footnote Sf. Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi, comentar la Ps. XIV, traducere de Pr. Dr. Ol. Căciulă, Editura Librăriei Teologice, București, 1939, p. 77. footnote>, iar modelul milei creștine este Hristos Însuși. Fiind milostivi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
azi”. 3. Plopul lui Ștefan Vodă (I) “În satul Plopu din comuna Dărmănești era odată un plop bătrân, care mult mai târziu, după sute de ani, a fost secerat de bătrânețea care nu iartă. Bătrânii povesteau că el a fost sădit de însuși Ștefan cel Mare, cu mâna sa. Tot ei spuneau că Domnul Moldovei a lăsat blestem, ca să nu-l taie nimenea, nici topor sau beșchie să nu se atingă de trupul plopului. Dar tot cei bătrâni povesteau că într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în spate o povară de patru veacuri. Negura vremurilor l-a răpus, dar amintirea lui o poartă numele satului”. 4. Plopul lui Ștefan Vodă (II) « În satul Plopu era demult un plop tare bătrân. Se spune că el a fost sădit chiar de Ștefan cel Mare. Cu timpul avea o grosime așa de mare, că nici doisprezece oameni nu îl puteau cuprinde cu brațele. Tot despre acest copac uriaș se mai zice că Ștefan l-a blăstămat, ca să nu-l taie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
e frică să nu ajung a umbla cu două bastoane, sărind ca o broască...350. În acest roman, singurul statut pe care personajul pare să-l accepte este acela de bolnav. Orice experiență care-l abate de la destinul său îi sădește personajului în suflet ,,un vid atroce, ca o nevoie de adâncă respirație, ori plânset"351. Singurul spațiu în care Emanuel se mișcă este cel al realității brutal instalate. Moartea celor din jur, a lui Quitonce, de exemplu, ,,înfășurat în bandele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
am dat spre rezolvare următoarele sarcini: 1. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve printr-o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve prin douoperații. Câți pomi s-au sădit în livad? 3. Adăugați o necunoscut problemei, fărs fie un număr. Caiși s-au sădit cât meri și peri împreună.4. Modificați relațiile dintre datele problemei astfel încât problema sse rezolve printr-un singur fel de operații. ... și cu 40 mai
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
rezolve printr-o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve prin douoperații. Câți pomi s-au sădit în livad? 3. Adăugați o necunoscut problemei, fărs fie un număr. Caiși s-au sădit cât meri și peri împreună.4. Modificați relațiile dintre datele problemei astfel încât problema sse rezolve printr-un singur fel de operații. ... și cu 40 mai mulți peri.5. Alcătuiți modelul grafic al problemei. 6. Transpuneți în expresie numeric rezolvarea problemei
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Datoria omului constă în a-i răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubire, Și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce o dă El. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu în el, să devină mai încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele încercări, mai răbdător în suferință, înțelegând taina și rostul ei
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Datoria omului constă în a-i răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubire, Și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce o dă El. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu în el, să devină mai încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele încercări, mai răbdător în suferință, înțelegând taina și rostul ei
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ludice (așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Hetaira) și se traduce în efuziuni extatice amintind, cel mai adesea, de Ultimele, splendide, sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. "Sămânța eternității" pe care o cântă Voiculescu este sădită, spre exemplu, în cuplul de îndrăgostiți din Să ispitim povestea întâilor auguri, în care se celebrează un tip de eros spiritualizat cu sursă livrescă perfect recognoscibilă: "Ți-am pus pecetea nunții pe inelarul drept;/ te căutam de-o viață, te
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ideea, conform căreia Universul poetic a constituit, dintotdeauna, subiectul vastelor controverse în materie de critică, întrucât el duce cu sine povara, dar și privilegiul flexibilității totale, a unei nesupuneri jucăușe a sensurilor ce răstoarnă la nesfârșit resorturile posibile de existență, sădind sămânța de geniu care va naște un nou profet al cuvintelor. Înzestrate cu o nebănuită forță de prezicere, materialul poetic și principalul său "vehicul" cuvântul construiesc din aproape în aproape o nouă formă de existență: cea interioară, aflată sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Îngăduință frățească”: nu tolerez, te Îngădui (lângă mineă fie și În veac, așteptându- te cu răbdare să descoperi calea cea dreaptă. A tolera, În accepțiunea religioasă, Înseamnă a recunoaște că adevărul deținut nu este complet, că el suportă adăugiri, ceea ce sădește neîncredere În dreapta credință, având astfel chiar conotații de blasfemie. Nu este indulgență. Toleranța nu are nimic de-a face cu acea indulgență iresponsabilă și condamnabilă față de orice și oricine: răspunsul la rău este intransigența, ca fermitate ce nu lasă loc
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
în sat era nevoie de mai mult de trei ore în Jeep sau de o zi întreagă pe jos, în cazul indienilor. Cum să reziști "civilizației", cum să treci dincolo de nevoia de Jeep, a fost întrebarea care mi s-a sădit cu naivitate în suflet și în trup, în timp ce-i priveam pe acești indieni urcîndu-și muntele. Descoperind progresul, acești oameni își dau seama că au nevoi nesatisfăcute. Revelarea acestora ne arată cine suntem. Organizați pentru a nu munci, nepăsători și neprevăzători
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de sociologie este cel de habitus: " Cînd, citindu-l pe Saint-Simon, dați peste cearta pălăriilor (cine trebuie să salute primul?), dacă nu v-ați născut într-o societate de curte, dacă nu aveți un habitus de curtean, dacă nu aveți sădite în minte structurile cerute de regula jocului, cearta vi se pare ridicolă. Dacă, dimpotrivă, spiritul vi s-a format în conformitate cu structurile lumii din care faceți parte, totul vi se pare evident și întrebarea dacă jocul merită jucat nici nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pus în lucrare". Totuși, la doar câteva zile mai apoi, Departamentul din Lăuntru aproba rânduirea unui reprezentant al Eforiei orășenești să se deplaseze în zonă, împreună cu Mihalic de Hodocin, "căruia i s-a încredințat și planul locului, spre a să sădi la obârșia apelor ce vin în oraș 10 fălci 130 prăjini (sic!) cvadrati copaci cu frunză lată pentru cruțarea puterii soarelui, potrivit hotărârii Înălțimii Sale..."20. Aceștia s-au și prezentat neîntârziat la datorie, încât, la 2 noiembrie 1844, raportau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Publice. Moldova, dosar 275/1842, f. 1. 19 Ibidem, f. 6. 20 Ibidem, f. 30. 21 Ibidem, f. 32. 22 Ibidem, f. 34. 23 Potrivit calculelor petiționarului, un om putea săpa un stânjen de pământ în două zile sau putea sădi zilnic 60 de pomi (ibidem, f. 36). 24 Ibidem, f. 43. 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 4. 26 Potrivit unui document din 1841, "o măsură de apă este egală cu câtă apă ar curge prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oriental al Califului de la Fonthill, cum era poreclit autorul său. Publicată, inițial, în franceză, opera descrie aventurile rocambolești ale eroului eponim, nepot al lui Harun al-Rashid, și ale iubitei acestuia, Nouronihar. Setting-ul pare desprins din Halima, duhul Șeherezadei bântuind (și sădind, iată, semințe fertile ale epicului) întreaga adolescență a autorului. Mai mult, stilul contrapunctic al lui Beckford, precum și permanenta raportare speculară la tradiția narațiunii arabe conferă prospețime paginilor, care, glisând în trena exotismului asiatic, se particularizează în raport cu literatura perioadei din Occident
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o influență puternică asupra artei lui Oscar Wilde.36 Dar motorul terifiantului este, în acest caz, frica însăși. Robert T. Denommé notează că "teama obsesivă de moarte a lui Gautier s-a manifestat cu atâta forță, încât, în jurul anului 1830, sădise în el impulsuri contrare de fugă și imobilitate" (1972: 38). Bântuit în permanență de această anxietate, promotorul celebrului dicton "artă pentru artă" creează scenarii ale terorii expresive, străbătute de o undă discretă de ironie. Piesa de rezistență rămâne proza scurtă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
parte din jurul lui omul se poate îndepărta. Miracolul este rapid trecut cu vederea de mulțime; singur, naratorul găsește misterul suficient de interesant pentru a se lansa în urmărirea ciudatului personaj. La ieșirea din bâlci, pe câmpul de la marginea orășelului, se sădesc primele semințe ale tenebrosului: "Așa cum îl bătea soarele din spate, trupul i se lungea pe pământ departe de tot, printr-o umbră care închipuia un om de proporții fantastice". Curajos, naratorul intră în vorbă cu străinul, care, devenit brusc volubil
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ea este cea care descoperă cadavrul, după cum își informează Costache mătușa: "îl găsise în fotoliu la birou, cu capul căzut pe-o coală de hârtie, cu degetele zgârcite pe condei. Tocmai începuse să scrie ceva...". Semințele intrigii terifiante acum se sădesc. Natalia devine, brusc, curioasă: "Ai văzut hârtia?". Fiul lui Manole pare liniștit: Nu. trebuie să fi rămas pe birou. N-am avut vreme s-o caut". Bătrâna, suspicioasă, îl instigă la acțiune: "Foarte rău ai făcut. [...] S-o cauți numaidecât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
partea întâi a primului volum din Orbitor, clanul Badislavilor, iviți, grație unei viziuni onirice a naratorului, pe meleagurile din Balcani, "într-o Sciție delirantă", primește prețioase semințe de mac de la o șatră de țigani, pe care se grăbește să le sădească în pământul de o fecunditate delirantă. Îmbătați, câteva luni mai târziu, de sucul tare, narcotic al măciuliilor lăptoase, oamenii se dedau unor excese sexuale descrise detaliat, uitând, în mijlocul orgiilor, să-i mai onoreze pe cei decedați. Morții, înfuriați că nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exorcizarea acestei frici, am fost silit să mă mobilizez exemplar, prin lecturarea de cărți și prin vizionarea de filme terifiante. Paradoxal, cotele înalte ale suspansului narativ și vizual nu numai că au eliminat orice urmă de nyctofobie, dar au și sădit semințele plăcerii estetice în solul atât de puțin promițător al tenebrelor. Destinul acesta seamănă, într-o măsură semnificativă, cu cel al scriitoarei Edith Wharton 105, care, grav bolnavă de febră tifoidă la vârsta de nouă ani, a parcurs, pentru prima
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]