2,957 matches
-
din cursele la distanță ale "Societății de Căi Ferate și Autobuze Ungurești" (MÁVAUT), pericolul răspândirii zvonurilor și originea lor străină. Lupta pentru urmele lăsate în teritoriu nu se ducea numai în lumea vizibilă. Când, în strada Zápolya din Cluj, în urma săpăturilor arheologice ale lui László Gyula, au fost decopertate trei morminte din epoca descălecării, vestigiile, conform scriitorului Wass Albert, "anunțau domnia milenară a bravilor maghiari și a armelor maghiare". În cadrul festivităților universitare, care aveau loc tocmai atunci, scriitorul a afirmat că
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
importanța descoperirii arheologice"97. Onoruri militare asemănătoare au însoțit, la Cluj, în biserica calvină din strada Farkas , în decembrie 1942, ceremonia de reînhumare a voievozilor transilvani Apafi Mihály I și II. Ministerele Comerțului și Transporturilor motivau sprijinul financiar acordat și săpăturilor de la Porolissum, întreprins de arheologii clujeni, spunând: "S-au soldat cu rezultate cât se poate de importante din punct de vedere al istoriei Transilvaniei și al teoriei continuității dacoromâne, însă, pe lângă rezultatele științificem, importanța națională și politică a cercetărilor este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică nu l-a îndepărtat, însă, de cercetarea științifică. Alexandru Andronic este autor a peste 100 de studii, rapoarte de săpături, note și recenzii, publicate în țară și străinătate, îmbrățișând un spectru larg de probleme, extinse din antichitate până în epoca contemporană. În special, a desfășurat o susținută activitate științifică de teren, efectuând cercetări de suprafață, săpături de salvare și apoi sistematice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
100 de studii, rapoarte de săpături, note și recenzii, publicate în țară și străinătate, îmbrățișând un spectru larg de probleme, extinse din antichitate până în epoca contemporană. În special, a desfășurat o susținută activitate științifică de teren, efectuând cercetări de suprafață, săpături de salvare și apoi sistematice pe teritoriul orașului Iași. Rezultatele acestor investigații au fost concretizate în teza de doctorat susținută în 1970, la Universitatea din Cluj, Iașul până în secolul al XVII-lea. Această lucrare, opera sa cea mai vastă și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
concretizate în teza de doctorat susținută în 1970, la Universitatea din Cluj, Iașul până în secolul al XVII-lea. Această lucrare, opera sa cea mai vastă și consistentă, a fost distinsă cu Premiul Vasile Pârvan al Academiei Române. De asemenea, a efectuat săpături cu rezultate deosebite la Suceava, Baia, Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Hârlău, Huși etc. Astfel, el se numără printre primii cercetători care au înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În Faptele apostolilor la 1,14 se spune că în Frăția Noului Legămînt erau și fe-mei, dovadă indubitabilă că ei nu erau eseni fiindcă aceștia nu se căsătoreau, ci ivriți pîrliți și îndrăciți în șuvoaie de minciuni, pornite împotriva adevărului. Săpăturile arheologice făcute la Qumran, au scos la iveală scheletele unor femei și care confirmă aceste informații, prin aceasta dovedind că ivriții au stat puțin în acest centru iar descrierile esenilor făcute de ivritul J. Flavius se referă exclusiv la membrii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și ho-ție că ei ar fi țîțîna neamului omenesc și a glagoriei străluce. Preotul egiptean Manethon a scris Aegiptica, o istorie a Egiptului acceptată de toți istoricii ca cea mai sigură sursă de informare în acest domeniu și confirmată de săpăturile arheologice. Rabinul iudeu J. Flavius a contestat violent această scriere în Contra lui Appion pentru că nu-i recunoștea pe ivriți că ar fi fost în Egipt sute de ani și chiar ar fi condus această țară prin Iosif și Moșe. Și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dreptul cu capul în nori. E drept că și cel care citește literatură are idiosincraziile lui în ceea ce-l privește pe necititor. Sunt două tabere între care dialogul nu poate funcționa. Se întâmplă ca scriituri literare să dezvăluie ca niște săpături valoroase structuri morale, psihice, culturale uluitoare folosindu-se de plăsmuiri. Personajele sunt și nu sunt oameni deplini. Sunt patternuri, figuri în care ar putea intra oricine. Scriitorii oferă întâlniri fabuloase cu personaje în care te-ai putea recunoaște sau în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ales Fragonard pun pe pînză personaje de comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se înmulțesc și permit descoperirea monumentelor antice din Italia (săpăturile de la Herculanum și de la Pompei, ruinele etrusce) din Grecia sau din Orientul Apropiat(arta egipteană, hieroglifele).Pe urma gravorului venețian Piranese, ale cărui planșe fac cunoscute monumentele ruinate, pictorul francez Hubert Robert face să strălucească razele soarelui printre vestigiile romane
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
recent au fost descoperite între munții Corhan și Hocimandiu niște cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și la anul 1518. La Bâtca Doamnei, pe Bistrița, dincolo de Piatra Neamț, săpăturile arheologice au scos la iveală, lângă ruinele unei cetăți dacice din piatră, osemintele unor ostași, ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care cu greu s-ar fi putut concentra pentru a se opune unei armate ce intrase pe atâtea căi și înaintase către Moldova pe drum deschis, cu o viteză de 90 km pe zi. Afară de rezistențele semnalate și deduse din săpăturile arheologice în regiunea Câmpulungului și Bâtca Doamnei, pe unde mongolii căutau drumuri de pătrundere prin munți spre Transilvania, în Moldova mai aveam, din ceea ce știm până în prezent, o împotrivire armată în Episcopia Cumanilor, după trecerea Siretului. Rogerius ne spune că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
s-au petrecut, însă, așa de simplu, cum le relatează din auzite Rogerius. Mărturii ulterioare ne arată că lupte aprige s-au dat pentru apărărea și în jurul catedralei catolice de pe înălțimile de la Odobești, de pe Milcov, unde, dacă s-ar face săpături arheologice, s-ar putea scoate la iveală elemente de cultură materială, care să confirme aceasta. Episcopia constituia o adevărată fortăreață. Clădită după toate regulile arhitecturale ale perioadei feudale apusene pentru apărare, între anii 1234-1240, de către regele Bela al IV-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al familiei. Acest interes, cultivat în continuare și de părinții noștri, ne-a condus la căutări și preocupări benefice, care cu timpul s-au transformat din bănuieli în certitudini, mai ales când am sugerat și sprijinit inițierea și realizarea unor săpături arheologice la câteva sute de metri de casa părintească. Numele tatălui nostru este corect evocat, în acest sens, ca sursă, de cercetătorul Ioan Praoveanu, care a fost implicat la aceste săpături, alături de cercetătorii Stelian Coșuleț și Costea Florea de la muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
când am sugerat și sprijinit inițierea și realizarea unor săpături arheologice la câteva sute de metri de casa părintească. Numele tatălui nostru este corect evocat, în acest sens, ca sursă, de cercetătorul Ioan Praoveanu, care a fost implicat la aceste săpături, alături de cercetătorii Stelian Coșuleț și Costea Florea de la muzeul regional Brașov. În familia noastră, care dăduse deja pe primul intelectual al satului, fratele tatei absolvise liceul "Ion Meșotă" din Brașov, în 1933, apoi terminase cu rezultate deosebite Facultatea de drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
o cale de comunicație de a cărei importanță eram pe deplin convinși. Așa s-a ivit inițiativa, cu sprijinul fratelui, pe atunci istoric cu aspirații, ca tata, persoana cea mai autorizată, băștinaș, cunoscător al legendelor locului să sugereze antamarea de săpături arheologice pe aria pe care noi sesizasem forme mai ciudate ale terenului. Săpăturile s-au dovedit benefice, la ele participând si tata. Au fost descoperite, acolo, piese din perioada preistorică de tranziție de la era neolitică la era bronzului: vârf de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
s-a ivit inițiativa, cu sprijinul fratelui, pe atunci istoric cu aspirații, ca tata, persoana cea mai autorizată, băștinaș, cunoscător al legendelor locului să sugereze antamarea de săpături arheologice pe aria pe care noi sesizasem forme mai ciudate ale terenului. Săpăturile s-au dovedit benefice, la ele participând si tata. Au fost descoperite, acolo, piese din perioada preistorică de tranziție de la era neolitică la era bronzului: vârf de lance din silex, topor de aramă, cu brațe în formă de cruce, bucăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de la era neolitică la era bronzului: vârf de lance din silex, topor de aramă, cu brațe în formă de cruce, bucăți din vase de ceramică, care se constituie în mărturii de locuire a zonei, de acum peste 5000 de ani. Săpăturile de la Drumul Carului au dat la iveală și mărturii privind posibila existență a unei cetăți dacice, atestată de piese de ceramică dacică, care par să fi fost modelate manual. Ne aminteam de perioada, când pe valea Grădiștei, copii fiind, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane, ceea ce, de asemenea, nu este surprinzător, având în vedere că, așa cum arată C.C. Giurescu în "Istoria Românilor", o șosea care mergea spre nord de la Turnu Măgurele de-a lungul limes-ului cisalutan, trecea munții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pe drumul de car, încă din perioada dacică, ar putea consta în interesul autorităților momentului ca, în caz de nevoie, să poată proteja și supraveghea o cale importantă din punct de vedere strategic și comercial. Locul unde s-au făcut săpăturile corespundea și nevoilor de împlinire a acestor ultime exigențe, întrucât el asigură și acum o vizibilitate largă de aproape un kilometru, în sus și în jos, iar la mai puțin de 300 de metri de pe un mal o ridicătură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
argumente privind posibilitatea ca o altă așezare veche să fi fost amplasată mai la est , în josul șoselei, sau mai la vest, în sus-ul șoselei. Nam respins de plano ideea, am căutat chiar argumente care să determine declanșarea de noi săpături și poate obținerea de noi dovezi despre trecutul îndepărtat al Drumului Carului. Despre Drumul Carului, ca așezare de sine stătătoare, nu există documente mai vechi sau mai noi, în care cătunul sau satul să fie evocat cu acest nume, altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
avut și are un specific aparte, din mai multe puncte de vedere. Drumul Carului, ca localitate nu apare în niciun act mai vechi. El este doar menționat pe unele hărți din secolul trecut și în unele studii, mai ales după săpăturile arheologice din anii 1967-1968. O istorie cât de cât atestabilă a acestei căi de comunicație ar putea fi reconstituită parțial din studierea arhivelor vămilor de la Bran și Rucăr, ca un adaos la ceea ce am exemplificat în paginile anterioare din relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
disponibilitatea de a contribui la binele general. Așa s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă, când familia domnului Vasile Palamari a decis să cumpere un lot de pământ, bine situat pe un platou, învecinat cu locul unde se făcuseră săpăturile arheologice, pe care noi îl apreciam ca predestinat să fie ideal pentru interesul public de edificare a Bisericii satului. Când ne-am exprimat argumentele, domnul Palamari, un creștin ortodox de cea mai bună condiție și cu respect față de o necesitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]