6,936 matches
-
prin diferite tertipuri atenția gardienilor, au confecționat sfori din păr împletit cu migală(!) - adus de la frizeria închisorii - cu corcoațe și șuvițe sau fire de ață de cânepă desprinse din preșuri sau cârpe care erau găsite pe jos pe oriunde, au săpat timp de aproape doi ani o galerie de serviciu pentru a ajunge trei etaje mai sus până pe acoperiș și aici au reușit prin rotație, unul stând de „șase” și ceilalți doi lucrând, să confecționeze un fel de barcă din 50
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
mai sus până pe acoperiș și aici au reușit prin rotație, unul stând de „șase” și ceilalți doi lucrând, să confecționeze un fel de barcă din 50 de impermeabile furate din magazia de efecte a pușcăriei, de unde sustrăseseră și uneltele pentru săpat, niște păpuși pentru o eventuală „țintă” de ar deruta pe urmăritori, le-a asamblat sub ochii gardienilor(!), s-au folosit cu siguranță de o machetă a golfului și au reușit să „lanseze” pluta la începutul refluxului, care se resimte în
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
reușit să „lanseze” pluta la începutul refluxului, care se resimte în golf foarte puternic. Cunoscut sub numele de teribilul și insuficientul clarificat „caz Moris”, un criminal notoriu care a fost încarcerat în 1960, fiind ajutat de doi frați Anglin. După ce săpaseră niște tunele destul de măricele, cât să încapă cu materialul ajutător, după ce lăsaseră în pat acoperite tot niște păpuși și au ieșit printr-o gaură mascată de o bucată de zid falsă, au reușit să pună pluta pe valuri și de
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
acum prin conducte, mai prin tot județul Prahova, ajungând în casele oamenilor, cristalină și rece, de la Câmpina până la Ploiești sau să irige peste nouă mii mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
Valea Doftanei, se putea porni pe traseele montane marcate ca cele către Vârful Cazacu, Munții Baiului sau Pasul Predeluș, ori să vizitezi ruinele Bisericii Vechi de la Trăisteni construită cu decenii în urmă sau puteai admira frumusețea pitorească a Cheilor Doftanei săpate în conglomeratele dure de granit, precum puteai vizita și Rezervațiile de lemn de peste 200 ani vechime de la Glodeasa. Relieful muntos al acestei localități este mult mai accentuat către nord, cu cât te apropii de județul Brasov. Acolo, spre obârșia Doftanei
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Gara poeților Noaptea mă buzunărește prin locuri unde nici iarba nu crește și vorba ce-o spunem prin docuri că de la coadă se curăță un pește e un adevăr la baza căruia sap să înțeleg că peștele se-mpute de la cap. Luna,monedă ruginită se strecoară în portofelul meu îngăurit de zornăie lumina într-o gară unde trenul,încă n-a sosit nerăbdător o iau cu halta înainte pe miriștea de cuvinte. A
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
ignorarea nejustificată și aruncarea înainte de vreme a biletului și că va trebui să trăiască cu consecințele. Am fost cutremurat în adâncul ființei mele. Nu de suma de bani pirduta, ci de simbolul care se ascundea înapoiă acestei comedii. Nimic nu sapă în inima omului o rană mai adâncă și mai greu de tămăduit că șansa vieții pe care un om a avut-o în mână și, din ignoranță sau din revoltă, a aruncat-o într-un moment fatidic în prăpastia fără
LA POALELE DEALULUI MAGURA de IONEL CADAR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367277_a_368606]
-
Tamâș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului E trupul tău un cântec ce-o noapte îl îngân, Când casă tu îmi umpli de-al dragostei parfum Ești a iubirii hartă eu veșnic căutător Ce sap ca să-ți găsesc al dragostei izvor. Coboară luna la geamul tău în noapte Din zbor ar vrea să prindă a gurii tale șoapte Și din căldură ta să ia doar o scânteie Visându-se o clipă în locul tău, femeie. Cu-
IUBITEI... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367280_a_368609]
-
trist, e foarte trist. În țara noastră dreptatea nu este acceasi pentru toți, la fel cum dacă ai buzunarele încărcate trăiești. Totuși ar putea exista o Românie cu șanse egale, o Românie unde toți putem trăi bine fără să ne săpăm unul groapa altuia, doar că este nevoie să reamintim romanilor că avem identitatea noastră, tradițiile patrimoniul nostru cultural pe care numeni nu ni-l poate face să dispară. Poți spune că iubesc România pentru că îmi place mirosul de plăcinte „poale-n-brâu
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
puțin...” « Noaptea acesta am avut un alt vis: Cerul era plumburiu și era aproape. Mă aflam în grădina casei copilăriei mele. Nu-mi simțeam picioarele, parcă erau amorțite și nu mă puteam mișcă din loc. Am rugat pe cineva, să sape în grădina și să scoată câteva flori, de câmp și de grădină, să mi le aducă cu pământ cu tot. Aveam florile în mână și mă grăbeam să le mut cât mai repede în alt loc, în altă grădină, în
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
în plin deșert, în loc nepropice oricărei forme de viață, un oraș dedicat distracțiilor și ̶ nu e un secret ̶ spălării banilor, a aparținut unui mafiot pur sânge. În schimb, inițiativa de a pune stavilă magnificului râu Colorado, care a săpat nu departe de Las Vegas spectaculosul Grand Canyon, cu adâncimi de 1400 de metri, zăgaz gândit pentru a crea un bazin capabil să alimenteze din belșug deșertul cu apă, s-a întâmplat să i se năzărească politicianului onorabil Hoover, contemporan
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
străin În mine vise spargi M - agat de umbra ta stigand... Te sorb ....tu însă taci !! Tăcerea asta crudă Mă umple de venin Alerg în calea ta Crezând că te surprind ! Mă fereci în cuvinte Șoptite la - ntamplare Și - mi săpi în suflet răni Și- mi spargi a mea culoare ! Te strig să mă - nvelesti Cu lacrima - ți fierbinte Măreț ești că un zeu Dar sufletul ți - e rece ! De cred în tine azi E pentru că tânjesc Că viața mea s-
STRIGAT de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368627_a_369956]
-
prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce-n loc de veci se odihnesc. Prin tradiție creștină, De suflet, spre mântuire, Se-mpart: vin, pește, lumină... Cu-a morților pomenire. Că prin Sfânta Sărbătoare Ce precede Înviere , Se dezleagă la
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
Asemeni unui Împărat, Cu rămurele de măslin. Crengi din sălcii inverzite, Mirosind a primăvară, În biserici sunt sfințite, Din credință milenară. La icoană se păstrează, În casa credinciosului, Că Dumnezeu o veghează Pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte Se sapă și se-mpodobesc Cu rămurele sfințite, Cinstind pe cei ce „se-odihnesc". Când potop se dezlănțuie Și o furtună stârnește, Se ard frunze de salcie; Iar ploaia se domolește. Cu a credinței menire, În rămurele sfințite E harul de lecuire
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
și vioi, ce-și ziceau fântânari, și așa am ajuns de râsul pădurii.” Apoi, bunicul mi-a povestit că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele subpământene, cu apă rece și bună, locul unde ar urma să fie săpată o fântână. El mi-a mai spus că, în lumea oamenilor nuielușa magică o ghidează pe Zâna Măseluță către copilul căruia i-a căzut un dinte. Noaptea, ea se strecoară în camera lui, îi ia dințișorul, lăsându-i în schimb
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit, ori toate acestea? ...Eu l-am întrebat odată: - De ce cânți și fluieri, tată Atunci când cioplești în chiatră? - Cânt și fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă răspunde cântând cu el? Ce l-ai întrebat
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din noapte coboară-n cetate În negura vechilor ziduri, Rănite de-atâta trădare, Umbrele dacilor liberi. Văd chipuri trecute prin luptă Ce poartă înscrise pe față, Urme adânci săpate în piatră, De jertfa din ultima viață. Vagi siluete în grabă Pășesc apăsat prin ruine, Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
străin În mine vise spargi M - agat de umbra ta stigand... Te sorb ....tu însă taci !! Tăcerea asta crudă Mă umple de venin Alerg în calea ta Crezând că te surprind ! Mă fereci în cuvinte Șoptite la - ntamplare Și - mi săpi în suflet răni Și- mi spargi a mea culoare ! Te strig să mă - nvelesti Cu lacrima - ți fierbinte Măreț ești că un zeu Dar sufletul ți - e rece ! De cred în tine azi E pentru că tânjesc Că viața mea s-
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
de tare ! Când mă privești cu ochi strainIn mine vise spargiM - agat de umbra ta stigand...Te sorb ....tu însă taci !! Tăcerea asta crudaMa umple de veninAlerg în calea taCrezand că te surprind !Mă fereci în cuvinteSoptite la - ntamplareSi - mi săpi în suflet râniȘi- mi spargi a mea culoare !Te strig să mă - nvelestiCu lacrima - ți fierbinteMaret ești că un zeuDar sufletul ți - e rece ! De cred în tine aziE pentru că tanjescCa viața mea s-o veziCu ochi dumnezeiesc .Iubesc făptura
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
cucu” la fețâie* pa Poduri și la Prislop Creapă muguru” la salca, la cireș da” și la plop La doșcină* pa la umbră încă nu s-o gișgețat Colțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat! Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meri Pa holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
Afectiune > DE DINCOLO... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Topită-i viața pe sub ger în suflet, nisipul s-a uscat prin crengi de os, o talpă se încurcă încă-n umblet, săpând întoarceri pe sub lutul gros. Te prinde-n jurăminte blând o cruce, jelind pe soarta unui vechi castan, și doru-n tine parc-ar vrea s-arunce, ninsori de lemn ce-i cad pe chip de-un an. Tresar străine fire noi
DE DINCOLO... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363622_a_364951]
-
Nu era chiar o pagubă, oricum mai avea degete care și așa nu prea îi foloseau la cine știe ce. Următoarea variantă a fost auto incinerarea. De data asta cu ajutorul unei sticle de rachiu puturos obținut după o săptămână de lucru la săpat grădina lui Chircu zis Bâtoi, un nemernic de la care lua mai mult bătaie când o mai tăndălea cu lucrul. De ciudă a băut sticla așezat pe un balot de paie în grajdul lui Bâtoi ceea ce s-a terminat cu niște
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
femeia reprezintă un câștig pentru partid. Numele ei făcea vâlvă în presă de ani buni, iar el era destul de trecut prin politică pentru a ști că publicitatea - fie ea și negativă -, când este obținută gratuit, nu se refuză. Ulterior, Lădaru săpase cu nădejde pentru a obține informații temeinice despre ea, din diverse surse. Presa l-a ajutat foarte mult, reactualizând articolele vechi despre „judecătoarea penală“ - cum o numiseră cu multă vreme în urmă -, materiale apărute mai cu seamă în perioada cercetării
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
aceea Cânt Femeia-Dumnezeu ... Am sfiala-mi dulce-acră A ce eminescuscriu Cu stihirea-mi cea mai sacră De când eminesc ce scriu ... Știu, de când mă știu, că suntu-i Doar un zvon slab, eminesc, Cel ce răscolind cuvântu-i I-l afân, i-l sap, i-l cresc, I-l cultiv, i-l ud, i-l apăr Pe pământ și în pământ, Să îmi fie-n veci luceafăr Și eu umbra-i, cum îi sânt ... Și de-l eminesc cu totul, Cu iubirea mea de
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]