15,319 matches
-
V, 4, 1938, pp. 1-3. 180 Ibidem, p. 2. 181 Stephan Protero, op. cit., p. 34. 182 Marius Rotar, op. cit, pp. 49-108. 183 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 3. 184 Idem, "Credința în viața viitoare și incinerarea", în Flacăra Sacră, V, 9, 1938, p. 1. 185 Asupra activității sale vezi Gustave Vapereau, Dictionnaire universel des contemporanis contenant toutes des personnes notables de la France et des pays etrangers, Hachette, Paris, 1870, p. 48. 186 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 1
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Vapereau, Dictionnaire universel des contemporanis contenant toutes des personnes notables de la France et des pays etrangers, Hachette, Paris, 1870, p. 48. 186 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 1. 187 Idem, "Credința în viața viitoare și incinerarea (IV)", în Flacăra Sacră, V, 12, 1938, p. 4. 188 Ibidem, 189 Ibidem, p. 5. 190 Ibidem. 191 "Testamentul meu. Diverse", în Flacăra Sacră, IV, 10, 1937, pp. 5-6. 192 Maxilimian Costin, "Pe veci când voi închide ochii", în Flacăra Sacră, V, 5, 1938
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
48. 186 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 1. 187 Idem, "Credința în viața viitoare și incinerarea (IV)", în Flacăra Sacră, V, 12, 1938, p. 4. 188 Ibidem, 189 Ibidem, p. 5. 190 Ibidem. 191 "Testamentul meu. Diverse", în Flacăra Sacră, IV, 10, 1937, pp. 5-6. 192 Maxilimian Costin, "Pe veci când voi închide ochii", în Flacăra Sacră, V, 5, 1938, pp. 1-2. 193 Calinic I. Popp Șerboianu, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte...", în Flacăra Sacră, VI, 9
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
IV)", în Flacăra Sacră, V, 12, 1938, p. 4. 188 Ibidem, 189 Ibidem, p. 5. 190 Ibidem. 191 "Testamentul meu. Diverse", în Flacăra Sacră, IV, 10, 1937, pp. 5-6. 192 Maxilimian Costin, "Pe veci când voi închide ochii", în Flacăra Sacră, V, 5, 1938, pp. 1-2. 193 Calinic I. Popp Șerboianu, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte...", în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 194 Ibidem. 195 Ibidem. 196 Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în Flacăra Sacră, IV, 10, 1937, pp. 5-6. 192 Maxilimian Costin, "Pe veci când voi închide ochii", în Flacăra Sacră, V, 5, 1938, pp. 1-2. 193 Calinic I. Popp Șerboianu, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte...", în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 194 Ibidem. 195 Ibidem. 196 Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998, pp. 204-205. 197 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 5. 198 Flacăra Sacră, II, 3, 1935, p. 8. 199 Calinic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Las cu limbă de moarte...", în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 194 Ibidem. 195 Ibidem. 196 Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998, pp. 204-205. 197 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 5. 198 Flacăra Sacră, II, 3, 1935, p. 8. 199 Calinic I. Popp Șerboianu, "Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. 200 Ibidem, p. 6. 201 Ibidem. 202 "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998, pp. 204-205. 197 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 5. 198 Flacăra Sacră, II, 3, 1935, p. 8. 199 Calinic I. Popp Șerboianu, "Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. 200 Ibidem, p. 6. 201 Ibidem. 202 "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns]", în Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5. 203 "Pe două coloane slugile crematoriului", în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
199 Calinic I. Popp Șerboianu, "Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. 200 Ibidem, p. 6. 201 Ibidem. 202 "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns]", în Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5. 203 "Pe două coloane slugile crematoriului", în Glasul Monahilor, XII, 428, 16 decembrie 1934, p. 4. 204 Ibidem. 205 "Inconștiență", în Glasul Monahilor, XIII, 445, 21 aprilie 1935, p.1. 206 Ibidem, p.2. 207
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
224 Adam = pământ 225 În numărul trecut al revistei s-au strecurat câteva greșeli de tipar. Se va ceti dar A. de Maizieres în loc de A. de Moizieres, Pnevma în loc de pneona și Cerberul în loc de Cerbeul. 226 "Cuvânt Înainte (Foreword)", in Flacăra Sacră, I, 1, 1934, p. 2. 227 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină" (Cremation and Christianity), în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, p. 4 228 Ibidem, p. 5. 229 Idem, "Ignoranță sau necredință?" (Ignorance or lack of faith?), în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
A. de Maizieres în loc de A. de Moizieres, Pnevma în loc de pneona și Cerberul în loc de Cerbeul. 226 "Cuvânt Înainte (Foreword)", in Flacăra Sacră, I, 1, 1934, p. 2. 227 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină" (Cremation and Christianity), în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, p. 4 228 Ibidem, p. 5. 229 Idem, "Ignoranță sau necredință?" (Ignorance or lack of faith?), în Flacăra Sacră, IV, 12, 1937, p. 3. 230 Idem, "Mi-e frică de fericire" (I am afraid of happiness), în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1, 1934, p. 2. 227 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină" (Cremation and Christianity), în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, p. 4 228 Ibidem, p. 5. 229 Idem, "Ignoranță sau necredință?" (Ignorance or lack of faith?), în Flacăra Sacră, IV, 12, 1937, p. 3. 230 Idem, "Mi-e frică de fericire" (I am afraid of happiness), în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 4. 231 Idem, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." (The Last wish), în Flacăra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
5, 1935, p. 4 228 Ibidem, p. 5. 229 Idem, "Ignoranță sau necredință?" (Ignorance or lack of faith?), în Flacăra Sacră, IV, 12, 1937, p. 3. 230 Idem, "Mi-e frică de fericire" (I am afraid of happiness), în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 4. 231 Idem, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." (The Last wish), în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 232 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica" (Cremationists and the Church), în Glasul Monahilor, XI
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
IV, 12, 1937, p. 3. 230 Idem, "Mi-e frică de fericire" (I am afraid of happiness), în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 4. 231 Idem, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." (The Last wish), în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 232 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica" (Cremationists and the Church), în Glasul Monahilor, XI, 384, December 31, 1933, p. 1. -----------------------------------------------------------------------36 79 CREMAȚIUNEA ȘI RELIGIA CREȘTINĂ Calinic I. Popp Șerboianu sau începutul triumfului Crematoriul. Scrisoare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se dovedește a fi nu doar ceva ce ține de aspectul lucrurilor, ci o condiție internă a acestei vieți, dorită și secretată de ea. Deoarece viața însăși este afectată, toate valorile sale se clatină, nu doar estetica, ci și etica, sacrul și odată cu ele posibilitatea de a trăi fiecare zi. Criza culturii, care a devenit imposibil de ascuns în zilele noastre, a făcut obiectul unor analize mai mult sau mai puțin suspecte. "Explicația" acceptată de majoritatea este următoarea: odată cu știința modernă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cunoștințe date, care se dovedesc tot atâtea iluzii, ci a omenirii înseși. În vreme ce, asemenea hulei oceanului, toate realizările civilizațiilor trecutului urcau și coborau laolaltă, ca de comun acord și fără a se dezuni cunoașterea producea binele, care producea frumosul, în vreme ce sacrul umplea orice lucru de lumină -, iată acum în fața noastră ce nu s-a mai văzut vreodată: explozia științifică și distrugerea omului. Iată noua barbarie, pe care nu este sigur că o vom putea depăși de data asta. CAPITOLUL I CULTURĂ
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de cetățenie printre oameni, nu este oare implicită condiția ca și ea să se elibereze de impresiile subiective și de părerile contingente ale indivizilor, de condiția de a fi "științifică"? La jumătatea distanței dintre Atena și Eleusis, pe anticul drum sacru, se înalță mănăstirea Daphni. Pe locul unui vechi sanctuar al lui Apollo, a fost construită în secolul al V-lea o biserică de tipul unei bazilici, menită să-i atragă spre creștinism pe pelerinii care veneau la ultimele celebrări ale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sensibilității. Și aceasta impregna societățile trecute, și nu constituia în ele, cum se întâmplă astăzi, un domeniu separat, rezervat inițiaților sau snobilor. Era o forță care guverna privirea locuitorilor, modurile de construire, comportamentele, uzanțele, riturile, și mai cu seamă riturile sacre. Cât despre religie, cum ar putea fi negată importanța acesteia în devenirea popoarelor, mai cu seamă a celor mai mari? În Egipt ea făcea parte din viața cotidiană, determinând ansamblul activităților economice, impunându-le, dincolo de simpla producere a "valorilor de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
finalități extraordinare. Diversele critici pozitiviste, cu explicațiile lor pe cât de radicale pe atât de simpliste, se prăbușesc imediat ce este zărită înrădăcinarea religiei în esența vieții în faptul că aceasta, ca încercare de sine, nu este niciodată fundamentul ființei sale. Experiența sacrului este cea a acestei situații ontologice ultime a cărei contra-dovadă este angoasa morții care se înrădăcinează și ea în sentimentul trăitorului de a nu fi fundamentul lui însuși. Vedem astfel că în orice cultură cultul morților este legat de religie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mod constant și, astfel, nu s-a instituit ea însăși este motivul pentru care nici unui trăitor nu îi este permis să atenteze la ea, pentru care crima, violul și furtul sunt interzise. Arta își are la rândul său originea în sacru: orice operă de artă își povestește propria naștere. Deoarece arta este sacră, ea piere imediat ce încărcătura sa religioasă dispare, așa cum vedem că s-a întâmplat de pildă în Occident odată cu prăbușirea picturii începând cu secolul al XVIII-lea până la reînnoirea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru care nici unui trăitor nu îi este permis să atenteze la ea, pentru care crima, violul și furtul sunt interzise. Arta își are la rândul său originea în sacru: orice operă de artă își povestește propria naștere. Deoarece arta este sacră, ea piere imediat ce încărcătura sa religioasă dispare, așa cum vedem că s-a întâmplat de pildă în Occident odată cu prăbușirea picturii începând cu secolul al XVIII-lea până la reînnoirea sa în marile opere "mistice" ale secolului XX: Kandinsky, Klee, Rothko, pentru
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
n-ar fi reluate de cele care au posibilitatea și, prin urmare, dreptul de a se exprima și care sunt toate, tocmai, creaturi ale mass-media. Mijloacele de comunicare ale culturii mozaicele, frescele, gravurile, cărțile, muzica aveau de obicei drept temă sacrul, în orice caz, sporirea puterilor vieții până la descoperirea exaltată a esenței sale. Mijlocul însuși era arta, adică trezirea acestor puteri prin mijlocirea sensibilității care le purta pe toate celelalte. Imaginea estetică, vizuală, sonoră, ideală era obiectul unei contemplații. Ea era
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
permanenței lor și se înălțau, tocmai, în aceasta, ele se lansau în comunicare de la sine, în virtutea ființei-stabile a lor mereu prezente și oferite cea a templului, a frescei, a cărții -, învestindu-i pe cei care se făceau replica sa cu Sacrul a cărui substanță o constituiau ele. Astăzi lucrurile nu mai stau așa. Înecată în șuvoiul produselor fabricate în serie, al publicității lor degradante, al imaginilor televizate ce se succed fără întrerupere și sunt sortite dispariției imediate, al "cărților" scrise, nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în viața de fiecare zi. Sunt situații când prejudecățile funcționează ca parte a unui cadru simbolic mai larg, ca rezultante ale unor mituri. Mitul, de orice natură ar fi, este întotdeauna un precedent și un exemplu, nu numai în raport cu acțiunile („sacre” sau „profane”) ale omului, ci și în raport cu propria lui condiție; mai mult: un precedent pentru modurile realului în general. (M. Eliade, 1992, p. 381) Miturile au o puternică încărcătură de gen. De pildă, pentru femei, dincolo de miturile clasice 11, sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și să devină tot mai complicată, dădu la iveală un caracter antipatic, de june favorit prost crescut și plin de o aroganță frivolă; ceea ce foarte anevoie Înghițeau gravii hidalgi spanioli, mai cu seamă În legătură cu trei aspecte care pe atunci erau sacre: protocolul, religia și femeile. Nici nu vă mai spun la ce afronturi avea să se dedea cu timpul, la el În țară, Buckingham; fapt este că, la noi, numai ospitalitatea și buna creștere a gentilomilor noștri au evitat, nu o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
larg al străzii decât acolo Înăuntru, Încurcat În mișcări de toată lumea, și unde cât ai clipi te pomeneai străpuns de lovituri de pumnal. Prin Împrejurimi erau și două biserici În care s-ar fi putut refugia și pune la adăpost sacru, dacă era cumva amestecată și Justiția in daravera aceea. Numai că ceilalți Îi barau deja drumul, iar afacerea amenința să ia o Întorsătură foarte urâtă. Chiar atunci se sfârși actul al doilea, În ropote de aplauze, pe când provocatorii Își Întețeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]