10,267 matches
-
prilej ca, supunându-mă dorinței lui, să aud de la el tot ceea ce știe. Într-atâta mă încredeam în floarea frumuseții mele! Chibzuind astfel, l-am poftit la mine acasă”. De ce? Pentru a învăța (auzi) de la el tot ce știe în schimbul satisfacerii dorinței. Prin urmare, planul lui Alcibiade era de a obține ceva în schimbul unor favoruri de natură sexuală, și nu avea nici o îndoială că planul nu-i va reuși. Ce nu știa Alcibiade, și în ceea ce-l privește (în felul lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
știa Alcibiade, și în ceea ce-l privește (în felul lui Socrate) nu a aflat niciodată până la capăt, este că a fi mereu satisfăcut înseamnă a nu fi niciodată conștient (lucrurile stăteau „pe dos” la Socrate, mereu conștient și nedependent de satisfacerea dorinței; un detaliu aici: Xenofon ne spune - Memorabilia, III, 11, 3 - că Socrate aprecia și frumusețea feminină și tânjea după ea; Platon preferă să treacă amănuntul sub tăcere). Seducător homosexual, Alcibiade propune un schimb și oferă, după regulile seducției, toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Memorabilia, II, 6, 22: îndrăgostitul trebuie să reziste impulsului pentru „farmecul băieților în floare” tocmai pentru a nu-i îndurera pe cei care au a fi feriți de durere; - Banchetul, VIII, 19 (lui Xenofon): cel îndrăgit (eromenos) este folosit pentru satisfacerea unilaterală a plăcerii îndrăgostitului, încât maturul (erastes) rămâne cu plăcerea, băiatul cu rușinea; băiatul rămâne un simplu spectator al beției dezlănțuite a celuilalt; - Phaidros, 241d: „Îndrăgostitul îl îndrăgește pe iubit așa cum lupul îndrăgește oaia”; - faptul că relația nu este în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pasiv în activitatea sexuală (adică tocmai pe băiat) pentru că, substituindu-se femeii, masculul își refuză calitatea de cetățean. Socrate este împotriva unei asemenea „devorări”, iar cuplul pederast nu e respectat și nici iubit dacă scopul cuplului e unilateral din perspectiva satisfacerii plăcerii (pentru că bilateral nu poate fi!); diferența delirantă (sau mania): „acest soi de nebunie le este dat celor doi de către zei spre fericirea lor fără de seamăn”; așa se ajunge la cea de-a patra formă de nebunie și „datorită ei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
înseamnă, într-o formă ori alta, a manipula (și termenul are aici pe lângă conotațiile sale dominant negative și conotația sa pozitivă) cu discreție și, dacă este posibil, cu eleganță, dorințele, vanitățile și fobiile umane. Nu este aici vorba doar de satisfacerea nevoilor reale care decurg din structurile universal umane ale indivizilor, cât mai ales de a propune criterii valorice apte să întrunească un cât mai larg sufragiu. Teama lui Platon față de efectul destructurant al producțiilor și artelor novatoare se explică tocmai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conduitei noastre, mai exact cauzele interne ale comportamentului. Prin urmare, este evidentă necesitatea de a ne preocupa de educarea lor. Desigur, la baza motivației stau cerințele vitale de care depind existența și bunăstarea organismului: trebuințele de hrană, căldură, aer curat... Satisfacerea lor asigură echilibrul vieții Ă „homeostazia” cum o intitulează biologii. Dar în afara acestora, chiar de la naștere, apar și impulsuri, tendințe de origine psihică. Charlotte Bühler, studiind sistematic manifestările copiilor mici, a identificat, mai întâi, ca un impuls foarte puternic, curiozitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viața cotidiană a oamenilor, ordonează comportamentele individuale și colective, stabilesc norme de interacțiune socio-umană. Ele reduc incertitudinea vieții individuale, reglementează performanțele și instituie recompense. Dacă instituțiile sunt structuri relativ stabile de statusuri și roluri, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcții sociale, organizațiile sunt definite ca sisteme de coordonare a activităților indivizilor pentru realizarea unor obiective comune. Ele îndeplinesc aceleași funcții de structurare și abordare, dar pun accentul pe atingerea țintei colective
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personalitate birocratică”: supunere fără rezerve la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe de o parte, el își dorește satisfacerea aspirațiilor personale (obținerea succesului psihosociologic, a stimei publice); pe de altă parte, el trebuie să răspundă solicitărilor organizaționale, să se integreze în piramida ierarhică, cu tot cortegiul de dependențe ce-l implică. Posibilitatea de a îmbina cele două cerințe constă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuința de autorealizare (de a-și satisface talentele și aptitudinile proprii), trebuințe de a ști și înțelege și trebuințele estetice. Teoria fundamentală a lui Maslow este aceea că atunci când o trebuință de ordin inferior este satisfăcută, individul va trece la satisfacerea celei de ordin imediat superior. De asemenea, Maslow diferențiază mult și între cele două categorii de trebuințe. Astfel, principalele diferențe între trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare ar fi: • indivizii sunt dominați de trebuințele de deficiență, dar vor căuta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celei de ordin imediat superior. De asemenea, Maslow diferențiază mult și între cele două categorii de trebuințe. Astfel, principalele diferențe între trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare ar fi: • indivizii sunt dominați de trebuințele de deficiență, dar vor căuta satisfacerea celor de dezvoltare; • motivația de deficiență conduce la reducerea tensiunii neplăcute și restaurarea echilibrului în organism, iar motivația de creștere conduce la menținerea și dezvoltarea unei tensiuni plăcute în organism; • satisfacerea trebuințelor de deficiență este dependentă de cei din jur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt dominați de trebuințele de deficiență, dar vor căuta satisfacerea celor de dezvoltare; • motivația de deficiență conduce la reducerea tensiunii neplăcute și restaurarea echilibrului în organism, iar motivația de creștere conduce la menținerea și dezvoltarea unei tensiuni plăcute în organism; • satisfacerea trebuințelor de deficiență este dependentă de cei din jur, în timp ce satisfacerea trebuințelor de creștere depinde de autonomia individuală; • trebuințele de deficiență stau sub semnul urgenței, cele de dezvoltare sub semnul importanței. Implicațiile teoriei lui Maslow pentru educație sunt provocatoare și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de dezvoltare; • motivația de deficiență conduce la reducerea tensiunii neplăcute și restaurarea echilibrului în organism, iar motivația de creștere conduce la menținerea și dezvoltarea unei tensiuni plăcute în organism; • satisfacerea trebuințelor de deficiență este dependentă de cei din jur, în timp ce satisfacerea trebuințelor de creștere depinde de autonomia individuală; • trebuințele de deficiență stau sub semnul urgenței, cele de dezvoltare sub semnul importanței. Implicațiile teoriei lui Maslow pentru educație sunt provocatoare și fascinante. Consecința imediată care decurge din această teorie este aceea că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuințele de deficiență stau sub semnul urgenței, cele de dezvoltare sub semnul importanței. Implicațiile teoriei lui Maslow pentru educație sunt provocatoare și fascinante. Consecința imediată care decurge din această teorie este aceea că educatorii trebuie să observe și să caute satisfacerea trebuințelor de deficiență ale elevilor lor, pentru ca aceștia să ajungă la trebuința de a cunoaște și înțelege, prin care ei pot avea randamentul maxim al dezvoltării personale. Pentru a putea învăța bine, elevii ar trebui, mai întâi, să se simtă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin care ei pot avea randamentul maxim al dezvoltării personale. Pentru a putea învăța bine, elevii ar trebui, mai întâi, să se simtă fizic confortabil, siguri, relaxați, să se simtă îndrăgiți și să aibă o stimă de sine ridicată. Întrucât satisfacerea trebuințelor de deficiență depinde de cei din jur, iar profesorii sunt în principală măsură responsabili de ceea ce se petrece în clasa lor, reiese clar rolul major jucat de aceștia în gratificarea trebuințelor elevilor. Cu cât sunteți mai eficienți în a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceea ce se petrece în clasa lor, reiese clar rolul major jucat de aceștia în gratificarea trebuințelor elevilor. Cu cât sunteți mai eficienți în a asista elevii să-și satisfacă trebuințele de deficiență, cu atât mai mult aceștia vor simți nevoia satisfacerii acelora de dezvoltare. Cu toate acestea, trebuințele de deficiență depind nu numai de educator, ci și de mediul familial în care trăiește elevul. De aceea, oricât de mult se va strădui educatorul să le satisfacă, tot timpul vor exista elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să ia decizii cu privire la ceea ce îi atrage sau le pune în pericol siguranța personală. Pornind de la explicațiile de mai sus și de la diferențierile între trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare, reiese clar că indivizii ce se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor fi dominați de forțele preocupate de siguranța personală, în timp ce acei aflați în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor fi animați de forțele de maximizare a abilităților personale în obținerea de noi succese. Astfel, cele două categorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai sus și de la diferențierile între trebuințele de deficiență și cele de dezvoltare, reiese clar că indivizii ce se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor fi dominați de forțele preocupate de siguranța personală, în timp ce acei aflați în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor fi animați de forțele de maximizare a abilităților personale în obținerea de noi succese. Astfel, cele două categorii de persoane menționate anterior vor lua o anume decizie, fie prin accentuarea succesului și atracțiilor, fie prin accentuarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Maslow oferea ca exemplu luarea deciziei de a urma facultatea într-o localitate apropiată de casă, la o universitate mai puțin prestigioasă sau într-una mai depărtată, dar la o universitate de prestigiu. Persoanele care se vor afla în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor căuta siguranța și vor lua decizia de a merge la facultatea mai apropiată de casă, dar mai puțin prestigioasă, prin exagerarea pericolelor sau minimalizarea atracțiilor ce le-ar avea dacă ar alege cealaltă opțiune. Persoanele care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
căuta siguranța și vor lua decizia de a merge la facultatea mai apropiată de casă, dar mai puțin prestigioasă, prin exagerarea pericolelor sau minimalizarea atracțiilor ce le-ar avea dacă ar alege cealaltă opțiune. Persoanele care se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor alege facultatea mai depărtată și mai prestigioasă, prin exagerarea atracțiilor și minimalizarea pericolelor. La fel se întâmplă și în situațiile de învățare create în clasă. Elevii pot fi atrași sau respinși de acestea, după cum accentul pus
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decât alții. Chiar dacă teoria lui Maslow este incitantă și clară în aparență, încercând să o aplicați în practică veți descoperi că nu mai este așa de facilă. Uneori veți constata că este greu să apreciați exact în ce stadiu de satisfacere a trebuințelor se găsește un anume elev sau care dintre trebuințele sale are nevoie de mai multă gratificare. Alteori, chiar dacă veți fi aproape siguri că o anume trebuință a unui elev nu e satisfăcută (de exemplu, este respins de părinți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
piața forței de muncă, ci și ambițiile femeilor și viziunea lor Îngustă despre problemele economice ale perioadei. În loc să caute soluții pentru a asigura, Înainte de toate și cu prioritate, sănătatea familiilor lor și În special a copiilor, femeile se ocupau de satisfacerea nevoilor economice zilnice, căutând și, de multe ori, găsind o slujbă În afara căminului. Practic, nici o analiză eugenică pe care am citit-o nu menționează problema abandonului familiei de către bărbați sau, În general, rolul activ al bărbaților În crearea cuplurilor instabile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Roles in Interwar Romania”, East European Politics and Societies, vol. 9, nr. 1, iarna 1995, pp. 123-42. Tendințe similare se manifestau, În același timp În Franța, Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
larg răspândite se bazează pe trei principii, care, în chiar ambiguitatea lor, sunt parțial contradictorii. Primul este cel al meritului: el vizează egalitatea în privința acordării salariilor și pretinde o retribuție adecvată meritului dovedit. Al doilea este principiul distribuirii: el implică satisfacerea rezonabilă a nevoilor considerate ca fiind acceptabile într-o anumită societate, într-o epocă dată. Cel de-al treilea este principiul solidarității: el se referă la prezervarea legăturii sociale, pe care niște inegalități excesive ar pune-o în pericol. Principiul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]