3,006 matches
-
care pentru a ajunge, pașii noștri trebuie să treacă prin rural. Fie că beneficiem de cazare și masă la mănăstiri și schituri, în calitate de pelerini, sau în pensiunea rurală - agroturistică, acest lucru este benefic pentru toată lumea. Aportul mănăstirilor și schiturilor la dezvoltarea turismului rural Atunci când analizăm aportul pe care mănăstirile și schiturile îl aduc la dezvoltarea turismului rural este neapărată nevoie de a pune în evidență adevărurile prin carte acestea îndeplinesc rolul unor factori cu caracter stimulativ. Putem să vorbim
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
că beneficiem de cazare și masă la mănăstiri și schituri, în calitate de pelerini, sau în pensiunea rurală - agroturistică, acest lucru este benefic pentru toată lumea. Aportul mănăstirilor și schiturilor la dezvoltarea turismului rural Atunci când analizăm aportul pe care mănăstirile și schiturile îl aduc la dezvoltarea turismului rural este neapărată nevoie de a pune în evidență adevărurile prin carte acestea îndeplinesc rolul unor factori cu caracter stimulativ. Putem să vorbim astfel, despre rolul mănăstirilor și schiturilor ca factor de atracție turistică prin
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
analizăm aportul pe care mănăstirile și schiturile îl aduc la dezvoltarea turismului rural este neapărată nevoie de a pune în evidență adevărurile prin carte acestea îndeplinesc rolul unor factori cu caracter stimulativ. Putem să vorbim astfel, despre rolul mănăstirilor și schiturilor ca factor de atracție turistică prin mirajul pe care-l creează. Intră apoi în calcul, poate rolul lor cel mai important, inclus în factorul instructiv-educativ și de școlarizare, pe care-l joacă în domeniul: - istoriei - ele însele reprezentând file din
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
pentru populațiile din împrejurimi, în timpul năvălirilor altor neamuri sau în cel al războaielor. Avem în vedere, în principal, rolul mănăstirilor cu ziduri de apărare - tip cetate - cum ar fi Dragomirna, Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț etc. Semnalăm apoi aportul mănăstirilor și schiturilor la dezvoltarea turismului rural prin calitatea lor de factor de găzduire, care, deși oferă condiții modeste, totdeauna manifestă multă căldură și fără a solicita bani. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și rolul lor ca factor de alimentație
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
poate fi întâlnit în altă parte. Privire spre viitor Turismul rural românesc, prin resursele de care dispune și care sunt doar parțial valorificate în prezent, are un viitor sigur. Această siguranță este asigurată și de contribuția pe care mănăstirile și schiturile o vor aduce și în viitor la dezvoltarea turismului rural. Acest rol va crește tot mai mult și în corelație directă cu agresivitatea tot mai mare la care va fi supus omul. Indiferent de natura acestor agresivități, fie ele de
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
mai mare la care va fi supus omul. Indiferent de natura acestor agresivități, fie ele de ordin moral sau material, inclusiv prin poluarea sub diversele ei forme, nu poate face altceva decât să crească forța de atracție a mănăstirilor și schiturilor, deci și a turismului rural. Reapropierea de natură și de viața creștină-religioasă a oamenilor va fi un proces la fel de intens ca și cel de poluare a lui. Mulți dintre cei rătăciți astăzi sau din cei care se vor lăsa derutați
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
frumusețe. La noi pelerinajul este un produs turistic extrem de profitabil, însă exploatat prea puțin. Turismul religios - formă de manifestare a turismului rural Oamenii au manifestat o atitudine specială față de religie, de bogăția spirituală a unor lăcașe de cult ( mănăstiri, biserici, schituri) dar și pentru puternica personalitate a unor oameni mult mai bogați spiritual localizați din aceste așezăminte. Apariția turismului rural este în mare măsură legată de existența mănăstirilor, schiturilor și de pelerinajele realizate de credincioși. În secolele XV-XIX mănăstirile ofereau adăpost
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
față de religie, de bogăția spirituală a unor lăcașe de cult ( mănăstiri, biserici, schituri) dar și pentru puternica personalitate a unor oameni mult mai bogați spiritual localizați din aceste așezăminte. Apariția turismului rural este în mare măsură legată de existența mănăstirilor, schiturilor și de pelerinajele realizate de credincioși. În secolele XV-XIX mănăstirile ofereau adăpost drumeților, și în special a negustorilor care beneficiau de multe ori de cazare și masă gratuită. Pentru aceasta mănăstirile aveau prevăzute prin construcție dependințe cu camere speciale pentru
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
specifice • Turism rural religios excepțional ocazionat de pelerinaj în perioada sărbătoririi marilor evenimente religioase a. Turism rural religios curent ocazionat de pelerinaj la mănăstiri exceptând perioada sărbătoririi marilor evenimente religioase specifice se poate grupa pe următoarele evenimente generatoare: • Pelerinaj la schituri si mănăstiri apropiate de localitățile rurale • Pelerinaj la marile mănăstiri din zonă Principale trăsături ale turismului rural religios curent : - este efectuat pentru îndeplinirea „îndatoririlor” religioase specifice - în general, nu duce la înnoptări decât în cazul marilor mănăstiri și în interiorul
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
adesea în grupuri restrânse și cu mijloace proprii de transport b. Turism rural religios excepțional ocazionat de pelerinaj în perioada sărbătoririi marilor evenimente religioase specifice se poate grupa pe următoarele evenimente generatoare: • Pelerinaj la biserici ale satelor învecinate • Pelerinaj la schituri și mănăstiri de mai mică importanță apropiate de localitățile rurale • Pelerinaj la marile mănăstiri din zonă Turismului rural religios excepțional prezintă următoarele caracteristici: - este generat de marile evenimente religioase specifice - capătă caracter de fenomen de masa în cazul pelerinajului la
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
adjectivală): ce fel de: „Trebuiau să dovedească ce fel de câine i-a mușcat.” (O. Paler) Pronumele care, ce și cât funcționează ca elemente de relație și în întrebuințare adjectivală: „Iată pentru care pricină, cinstite comise Ioniță, am fost jurat schitului Durău...” (M. Sadoveanu) Dintre pronumele (adjectivele) nehotărâte, se constituie în elemente relaționale cele formate pe baza pronumelui relativ, ca al doilea component al structurii lor: oricare, oricine, orice, oricât: „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în lume rele, căror nu te poți opune.” (M. Eminescu) • verbe existențiale (a fi, a se afla, a trăi etc.): „Dar mi-aduc aminte când încă / nu eram / ca de-o copilărie depărtată.” (L. Blaga) „Tinere, care mergi prin iarba schitului meu / Mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga) În apropiere e muntele meu, munte iubit.” (L. Blaga) • verbe de relație (a avea, a aparține, a simboliza etc.): „Moartea succede vieții, viața succede la moarte, Alt sens n-are lumea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din a doua clasă pot primi subiect „personal” când, prin concentrare sintactică și mutații semantice, își pierd caracterul apersonal: „Merg, părinte, încotro văd cu ochii; și fiindcă mi te-ai întâmplat sfinția ta în cale, apoi merg și eu la schit.” (C. Hogaș) * Sub aspect semantic, subiectul exprimă sintactic: • „obiectul” implicat ca protagonist, activ sau pasiv, în desfășurarea unei acțiuni, exprimată cel mai adesea printr-un verb-predicat: „Pe când oamenii pregăteau boii ca să-i înjuge la cară și moș Irimia, vatamanul cărăușilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, 76) • direcția de desfășurare a unei acțiuni verbale: „Ia, mâne dimineață, cum s-a amiji de ziuă, să te scoli și să apuci încotro-i vedea cu ochii.” (I. Creangă, 150), „Mâni în zori de zi pleca-vom Către schitul vechi și sfânt.” (M. Eminescu, I, 65) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adverbe (locuțiuni adverbiale) al căror conținut semantic exprimă locul: aici, acolo, peste tot, pretutindeni, în față, în spate, nicăieri etc. „Și, lovind în față
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236), „Tinere care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga, 87) b. interpretarea lingvistică a unor conexiuni intrinseci: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, 32) c. interpretarea lingvistică a raportului, spațial sau temporal, dintre subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și lau mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea nu numai ceva studii de pictură, ci și dorința de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1 Mai 1734. Mai târziu, o parte din hotarului Cotnariului va intra în stăpânirea schitului Horodiște în 1769, misionarul Francesco Antonio Renti s cria: „De la Iași, 35 mile, este un oraș numit Cutnar. De 5 ani încoace este pustiu din cauza incursiunilor și jafurilor c azacilor . În acest oraș sunt trei biserici catolice de piatră. Biserica
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Spun că cum i-au omorât, Pe loc domnul s au căit, Căci îndată ce-nopta, Amândoi i s-arata Și-i zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Pe la schituri, sehăstrii, Au dat multe liturghii, Că doar îi va împăca: Dar prin somn tot îi visa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Neavând nicicum ragaz, De ciudă și de necaz, Muri înălțimea-sa. Norodul îl
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1941 pe seama unei biserici din Chișinău. Concomitent funcționează ca profesor de Religie la Liceul Teoretic ”Alecu Russo”. Urmează anul de refugiu 1940-1941 profesând la București iar În al doilea refugiu funcționează ca paroh În mai multe lăcașuri din București - biserică, schit, iar la 5 decembrie 1948 este arestat și ținut În detenție până În 21 ianuarie 1953. După eliberarea din Închisoare urmează Încă doi ani de domiciliu obligatoriu. La sfârșitul și a celor doi ani de recluziune este numit paroh Începând cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
transformându-l în casă memorială, devenită loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-l omagieze pe mareșal. Constantin Prezan, legat sufletește de Schinetea, s-a preocupat de ridicarea spirituală, culturală și materială a sătenilor. El a contribuit la reînființarea schitului Mălinești, aflat în mijlocul moșiei Schinetea, sprijinind Episcopia Hușilor în demersurile făcute pe lângă Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. În cererea din 10 martie 1933, se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care a funcționat până la secularizarea din 1864
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
a sătenilor. El a contribuit la reînființarea schitului Mălinești, aflat în mijlocul moșiei Schinetea, sprijinind Episcopia Hușilor în demersurile făcute pe lângă Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. În cererea din 10 martie 1933, se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care a funcționat până la secularizarea din 1864, că aici au mai rămas câțiva călugări până în anul 1893. Sfântul Sinod, întrunit în ședința din 12 decembrie 1929, a aprobat reînființarea schitului . Din Inventarul obiectelor schitului Mălinești realizat pe 15 septembrie 1934
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care a funcționat până la secularizarea din 1864, că aici au mai rămas câțiva călugări până în anul 1893. Sfântul Sinod, întrunit în ședința din 12 decembrie 1929, a aprobat reînființarea schitului . Din Inventarul obiectelor schitului Mălinești realizat pe 15 septembrie 1934, aflăm că Olga și Constantin Prezan au donat două sfeșnice de alamă, un rând de acoperământ, trei tablouri reprezentând pe regele Carol I, regina Elisabeta, Voievodul Mihai, două icoane de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
trecut, la Mălinești, a fost un schit care a funcționat până la secularizarea din 1864, că aici au mai rămas câțiva călugări până în anul 1893. Sfântul Sinod, întrunit în ședința din 12 decembrie 1929, a aprobat reînființarea schitului . Din Inventarul obiectelor schitului Mălinești realizat pe 15 septembrie 1934, aflăm că Olga și Constantin Prezan au donat două sfeșnice de alamă, un rând de acoperământ, trei tablouri reprezentând pe regele Carol I, regina Elisabeta, Voievodul Mihai, două icoane de mătase și trei ha
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]