88,469 matches
-
a lui Vinea către Beniuc. Ea trebuie să fi fost scrisă în anii '60-'62, cînd se pregătea contraofensiva oficială împotriva "trădătorului" Dumitriu, și pare reflexul anchetării în continuare, într-o formă intermediată, a scriitorului. Focalizată pe Cronică de familie, scrisoarea e un document important, în care lucrurile sînt spuse telegrafic și direct. În debutul ei, o afirmație categorică a lui Vinea: "... precizez: nici un rînd din acest roman nu a fost scris de mine". În mod comprimat, scrisoarea face aceleași mențiuni
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Cronică de familie, scrisoarea e un document important, în care lucrurile sînt spuse telegrafic și direct. În debutul ei, o afirmație categorică a lui Vinea: "... precizez: nici un rînd din acest roman nu a fost scris de mine". În mod comprimat, scrisoarea face aceleași mențiuni ca și declarația către Securitate. Nu e un coautor clandestin: "I-am procurat însă autorului datele generale, amănuntele și atmosfera cu privire la perioada 1907-1944, anecdotice inclusiv". Urmează imediat aceeași acuză prezentă și în respectiva Declarație: ca sursă documentară
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Gelu Ionescu Mircea Iorgulescu republică în România literară nr.5 și urm. din 2005, textul unei Scrisori din Paris a lui Eugen Ionescu, text apărut pentru prima oară în Viața Românească nr.12, decembrie, din 1939. El constată, cu această ocazie că Scrisoarea mai sus amintită absentează din sumarul și din cuprinsul celor două volume intitulate Război
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
Mircea Iorgulescu republică în România literară nr.5 și urm. din 2005, textul unei Scrisori din Paris a lui Eugen Ionescu, text apărut pentru prima oară în Viața Românească nr.12, decembrie, din 1939. El constată, cu această ocazie că Scrisoarea mai sus amintită absentează din sumarul și din cuprinsul celor două volume intitulate Război cu toată lumea, apărute la Editura Humanitas, în 1992, prima culegere ce s-a dorit exhaustivă a publicisticii românești a lui Eugen Ionescu. Mai constată că același
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
Editurii Minerva în primele luni ale lui 1973. În tot acest răstimp, cartea a fost interzisă spre publicare în România - și Mircea Iorgulescu are bunăvoința de a menționa această interzicere precum și explicația ei. Tot el observă că, mai sus menționata Scrisoare, deși nu figurează în bibliografie, este pe larg citată în Addenda cărții, unde este menționată exact și data apariției. Mai adaugă, pe bună dreptate, că același titlu este omis și din bibliografia finală a variantei în limba franceză a cărții
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
unor personaje (Moșul, Napocos, Limpi, Sommer, Tutilă I, Tutilă II...) din spațiul ficțiunii în cel al confesiunii: toate aceste fragmente de viață și de literatură se completează și se contopesc, la temperatura înaltă a spiritului. În prezentul trist al redactării, scrisorilor și operelor de sertar le rămâne șansa de a fi citite, peste umărul autorului și al prietenilor săi apropiați, de către bunul Dumnezeu. În viitorul sperat altfel, cu totul altfel, opera sa ficțională și confesivă va putea însă apărea în integralitatea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
altfel, cu totul altfel, opera sa ficțională și confesivă va putea însă apărea în integralitatea și integritatea ei morală, vorbind, în limbajele specifice literaturii și documentului, despre scriitorul care a creat-o și omul care a trăit-o. Într-o scrisoare trimisă lui Virgil Nemoianu, descoperim, în propoziții împrumutate între "donjuan-ul proletar și provincial" și admirabila sa tovarășă de viață, un extraordinar portret, făcut din linii frânte, dar, în mod curios, armonios ca întreg pictural: "Soția mea mă definește, ea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
multor autori din epocă, se vede nevoit să-i scrie Marelui Păpușar în mâinile căruia se afla și soarta sa. Astfel, în iulie 1929, îi adresează lui Stalin o petiție, urmată la 28 martie 1930, în lipsa unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să i se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să i se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Bulgakov primește un telefon care îl
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Bulgakov primește un telefon care îl va marca psihic pentru totdeauna. Iată faimoasa convorbire telefonică, înregistrată de istoria literară prin intermediul jurnalului Elenei Sergheevna: - Mihail Afanasievici Bulgakov? - Da. - Tovarășul Stalin vrea
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Elenei Sergheevna: - Mihail Afanasievici Bulgakov? - Da. - Tovarășul Stalin vrea să vă vorbească. - Ce? Stalin? Stalin? Acestea fiind zise, se auzi o voce cu un pronunțat accent georgian: - Da, vă vorbește tovarășul Stalin. Bună ziua, tovarășe Bulgakov. - Bună ziua, Iosif Visarionovici. - Am primit scrisoarea dumneavoastră. Am citit-o împreună cu tovarășii. Veți primi un răspuns favorabil... Sau poate... vreți să plecați în străinătate, nu-i așa? Într-atât v-ați săturat de noi? - În ultima vreme m-am tot gândit la următoarea problemă: poate un
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
materialul documentar. În condițiile actuale, se înțelege că acest lucru e imposibil, materialmente în primul rând, pentru cineva care locuiește și are o slujbă stabilă la 500 km de capitală. A doua zi, 25 februarie 2003, i-am expediat o scrisoare din care reproduc fragmentul care interesează discuția ce va urma: "Stimate Domnule Academician, Propunerea Dumneavoastră mă onorează în cel mai înalt grad. Nu pot însă, din păcate, să mă angajez la editarea operei macedonskiene. Aș putea să o fac, dar
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
benedictină. ș...ț Mi-a venit foarte greu să Vă scriu aceste rânduri care, chiar sincere fiind, sunt totuși ingrate atât față de generoasa Dumneavoastră ofertă, cât și față de opera macedonskiană". Pentru a fi înțeles în buna mea intenție, am atașat scrisorii un xerox după poezia Tânărul-bătrân, în care am efectuat toate amendamentele necesare (vreo 20!), pentru ca să se înțeleagă clar de ce am folosit formula "vocație benedictină". Am așteptat cuminte un răspuns, dar, conform unui minunat obicei autohton, n-am primit nici unul. După
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
o nouă ediție Macedonski. Cei care au publicat în această revistă știu că fiecare articol avea cel puțin doi referenți, care nu se jucau de-a știința. Pe mine m-au citit Mioara Avram și I. Coteanu (de la care posed scrisori privind subiectul). Bine, veți zice, relatarea aceasta e expresia unei frustrări personale, care n-are legătură cu editarea în sine. Și totuși, dacă dl Coloșenco era cât de cât onest, avea obligația de a scrie o singură frază neutră: în
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
spații, biruind timpii pentru el este sfîrșitul lumii pentru noi cei ce rămînem este doar cît ai băga un fir de ață în ac sau cît ai aprinde flacăra unei lumînări pe-o vîntoasă-n dechemvrie dragă tache îți scriu această scrisoare cu nodul în gît în chiar ziua plecării tale nuntirii tale cu moartea voi fi foarte singur foarte pustiu de acum înainte ți-am cerut să nu pleci te-am rugat să nu mori am țipat am strigat te-am
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
hristică peste câțiva ani fiul său Valeriu educat în spiritul sacrificiului primilor creștini. Vasile Gafencu este arestat imediat de NKVD, ca agitator și naționalist român, și dus dincolo de cercul polar spre portul Arhankelsk. La familia rămasă în România ajunge o scrisoare în toamna lui 1940, din care se află că Vasile Gafencu lucra la tăiat pădurea și cerea pesmeți și usturoi. Vasile Gafencu moare pe 16 martie 1942, în lagărul sovietic, ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de ger știu de chinu-Ți - știi de chinu-mi - răstignit Poet dialogul nostru - însă - miroase-a cuplet: mii istorii supurânde - infectând candoarea inversează - în oglindă - ìcon și scrisoarea bălării de vorbe goale - puradei tiranici năvălesc în teatrul lumii - și se cred oceanici... niciun trandafir nu crește în calea urgiei inorogii năpârlit-au cornul nostalgiei velerim și veler Doamne - sânge scurs în noapte dragostele cruciate: bordeluri de șoapte... spade
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă aprindem foc.../ Îi spun nu te iubesc/ Poet încăpățânat/ în versificare bâlbâiesc
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în acest colț de Țară dar atât de divizați. Conform recensământului suntem aproximativ 80% români (români și declarați moldoveni) dar uneori se creează impresia că sunt mai mulți ruși. Suntem
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în acest colț de Țară dar atât de divizați. Conform recensământului suntem aproximativ 80% români (români și declarați moldoveni) dar uneori se creează impresia că sunt mai mulți ruși. Suntem
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse din nou", isi amintea căpitanul britanic Charles "Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut ascuns această întâmplare pentru a nu tulbură opinia publică, dar scrisorile și fragmente de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a raspandit uluind lumea. Nici până astăzi nu se vorbește în nicio carte de istorie despre acest Armistițiu de Crăciun de pe fronturile Franței de Est. În
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
la ororile acestui război, a descris aceast armistițiu tacit în excepționalul român „Nimic nou pe frontul de vest" care a fost ecranizat magistral în anul 1930 și iar în 1979. În ultimii ani și presa noastră a publicat articole, comentarii, scrisori sau fragmente din jurnalele combatanților oferind noi detalii despre acest Armistițiu și au anunțat moartea ultimului supraviețuitor al armistițiului, Sgt. Alfred Anderson, petrecută în anul 2005, la vârsta de 109 ani. Pe internet, acum se găsesc descrieri cu multe detalii
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
puțin, încă puțin, dar era prea puternică pânda care le dorea și care le smulgea sărutului nostru. Stăteam amândoi îmbrățișați în camera goală și pereții ne încercuiau și se clătinau ca niște halate albe din care ieșea fum în dreptul inimii. Scrisoare Eu sunt cuprinsă de iubire ca de moarte. Tu nu mai ești aici, ci doar în dorul meu, Iar inima îmi curge prin tot ce ne desparte Și îți respir absența, spre tine-arzând mereu. Azi am lăsat durerea să mă
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
desculți își caută sărutul prin cer Și-și smulg îmbrățișarea din stele nebune ce pier. Ne caută buimaci și ne-adună din ploi, Devenim zei desculți și nebuni amândoi. Vis Am visat odată că ultima mea dorință ar fi o scrisoare de dragoste de la tine, sculptată în cel mai alb lemn. Aș pune-o în dreptul inimii ca arderea mea să fie o vâlvătaie, ca flacăra trupului meu să ajungă unde eu n-am putut să ajung vreodată. Sunt flacără-vrăjitoare căutându-te
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
idilică de la țară și un umor riscând să cadă în desuetudine și decrepit: „Te-ai făcut și tu bărbat, muceo...” (pag. 66). Pare mai degrabă o altă formă de umor, cu alte nuanțări, cantr-un delir al situațiilor grotești sugerat de scrisoarea lui Mitiță către cei de acasă, cu naivitățile stilului epistolar cazon: „Aflați despre mine că sunt sănătos, ceea ce sănătate vă doresc și dumneavoastră..., pe care-l asezonează cu tactica și strategia răcanilor de a mai obține bani de la părinți: ...pot
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]