3,463 matches
-
în gură fiecare bomboana lui, fără nazuri. Simțind că îi dau lacrimile la gustul puternic, Sorin șopti la urechea fratelui său: - Nu o pot mânca, pișcă rău! - Taci din gură, că ne aude și nu ne mai ia cu el! Scuip-o pe undeva și te prefaci că ai mâncat-o! Nu e chiar așa de rea! Întâlnind privirea severă din oglinda retrovizoare, Sorin amuți. În liniștea mormântală se mai auzea doar sâsâitul ușor al melodiei cu care unchiul le începuse
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
din a cita din acidul pamfletelor în versuri eterne ale poetului gălățean. Adică: pag. 10 „Nevasta de partid (despre sudoare)”: „Nevasta lui lucrează la partid.../ o știți cu toții, stă pe strada voastră.../ bărbatul ei e „chior”, calcă prin gropi/ și scuipă, sictirit, de la fereastră!”: sau pag. 17 - „Niște colțari striviți de sine (flotare logică)”: „La colț stau gorobeții și trântorii... și scuipă,/ și zic măscări la fete... și astea se înclină,/ și se acidulează, și nu mai cu cuvinte/ l-atâta
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
lui lucrează la partid.../ o știți cu toții, stă pe strada voastră.../ bărbatul ei e „chior”, calcă prin gropi/ și scuipă, sictirit, de la fereastră!”: sau pag. 17 - „Niște colțari striviți de sine (flotare logică)”: „La colț stau gorobeții și trântorii... și scuipă,/ și zic măscări la fete... și astea se înclină,/ și se acidulează, și nu mai cu cuvinte/ l-atâta frumusețe să caute vreo vină!”; sau pag. 45 - „Activitate în autobuzul 9 (și în cimitir)”: „O damă de pică și un
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
efemerida gazetei ’’Viața Liberă’’, nu am bănuit că-i așa de cătrănit și de pornit împotriva personajelor din versurile volumului, personaje din scaunele puterii sau de pe zebra de pe strada Frunzei, sau din partea de Sud a Moldovei de Sud, care ne scuipă pe noi, oamenii „normali” care săpăm fântâ cu fundul în cer și care, când ajungem la Dumnezeu - Drăguțul primim răspunsul sec: „aveți conducătorii și concitadinii pe care vi-ii meritați. Eu am vrut să vă dau altceva, dar voi asta
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
șoaptă și despre care nu se știe mai nimic după un sfert de veac de non-cultură, de impostură, de mono-coloratură și plagiatură(!), fiindcă nu a fost proletcultist și pupincurist precum Vadim, Dan Fruntelată, Păunescu, Dinescu și alți... escu, și a scuipat pe acești lingăi cu sputa forței, inventicii lingvistice și a detunăturii lirice în iambi, trohei și dactile, rămânând, chiar și rejectat de scriitorimea comunistă infectă, un titan, un semizeu al versificației: TUDOR GEORGE (zis Ahoe). Așadar, dragi confrați care vă
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
poartă o va auzi și o va salva. Nici nu s-a gândit că de la distanța aceea era, poate, greu să se facă auzită. Atâta doar că polițistul plecase de la poartă și omul care o ținea sechestrată se întorcea agale, scuipând printre dinți și înjurând câinii ce se hârjoneau pe lângă el. Îl înjura și pe șeful Postului de Poliție că l-a deranjat fără să fi fost nevoie. „Un prost și un milog, băga-l-aș în p...a mă-sii
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
galbeni ''ce îmbracă lacrima din ochii triști, Că nu te putem vedea. Numai stelele, de miști Cerul se îmbracă-n versuri și poemele se tem Că mai plouă câte-o filă, ce nu-ncape în sistem De atâția filozofi care scuipă pe hârtie Și metafore ne mor așteptând, în vers, să fie... De-ai vedea cum, peste punct, paranteza se mândrește Și o virgulă scăpată, dintre lanțuri, o pândește Să n-o vadă, că doar ea, din tot neamu-a mai rămas
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374802_a_376131]
-
păcătos ?" "-Nici omu-acesta, nici părinții, n-au păcătuit cumva Dar trebuia ca Să Se vadă, DOMNUL prin Lucrarea Sa ! Trebuie Să Lucrez ziua, noaptea nimeni nu Lucrează EU sunt LUMINA lumii Care, pe cine vrea, îl luminează !" Făcut-a tină cu scuipat și ochii orbului i-a uns Și l-a trimis ca să se spele, în Siloam, DOMNUL IISUS !" "-Crezi tu de-acuma cu tărie, în FIUL lui DUMNEZEU ?" -Și Cine-I DOAMNE ca săCred?""L-ai și văzut, iată sunt EU
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
e răcoare. Sunt speriat și vreau să mă așez direct pe solul afânat, dar nimeresc într-o groapă... *** Babele acestea mă sperie. Încep să plâng, sforțându-mă aiurea cu gura larg deschisă, scoțând felurite zgomote. Una dintre ele m-a scuipat undeva între ochi, arvunindu-mă cu ceea ce am înțeles mai târziu că se numește „ursită”. Grețoasă masă apoasă! Când am mai crescut nu mi-a mai fost frică de ele, fiindcă babele acestea veneau de cel mult trei ori pe
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
crescut nu mi-a mai fost frică de ele, fiindcă babele acestea veneau de cel mult trei ori pe an la noi de la acel eveniment, iar când apăreau în curtea noastră mă luau de fiecare dată în brațe și mă scuipau ceva mai atent, rostind de data aceasta niște cuvinte pe care începeam să le înțeleg, aveau să facă sens și pentru mine: Ptiuuu’, să nu te deochi! Mă izbea în timpane ceva ca un șuierat al unui tren de mare
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
DOAR PUMNII STRÂNȘI... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului Vă simt în ceafă răsuflarea rece, mă-mbrânceați privindu-mă cu ură, nici timpul chiar nici foamea-aici nu trece, mi-am scuipat și dinții sparți din gură. M-ați dezbrăcat de suflet și căldură, patul ruginit mi-era alături, simt și găleata ce stătea-n celulă, dormeam pe fier, nu știam ce-s pături. Suferința sau durerea nu-ajungea, nici buzele sparte pân
DOAR PUMNII STRÂNȘI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375642_a_376971]
-
să cheme tehnicianul! Deocamdată mă hazardez eu să cobor un pic valorile căci îmi amintesc foarte bine că trebuie să fie la 2-2,5, pe când acum e la opt!... Îți dai seama, Amneris?... La opt!... De aceea plămânii tăi au scuipat foc și pară, noaptea asta! Cine a fost vițelul care a umblat la reglaj și a greșit în felul ăsta? Eu sigur nu m-am atins de aparate în ultima vreme iar Maria e plopistă! Nu s-ar apropia de
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
golită și se-ncalecă loc să apuce mai aproape de pielea fierbinte-a cățelei numai piele și os când se-ascunde porumbelul rotat cu cap alb sub aripă sau degeaba își cată cu ciocul penajul ce-i acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
golită și se-ncalecă loc să apuce mai aproape de pielea fierbinte-a cățelei numai piele și os când se-ascunde porumbelul rotat cu cap alb sub aripă sau degeaba își cată cu ciocul penajul ce-i acoperă sternul când te scuipă pisica și-și găsește loc în ungher și cu coada făcută covrig se acoperă ea și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
trotuar, cu vedere directă către spectacolul străzii, lucru foarte interesant de altfel, și, când vine un chelner, comand, cu sufletul cât un purice, o apă minerală. Spre marea mea uimire, omul nu mă ia la bătaie și nici nu mă scuipă, așa cum mă așteptam având în vedere milenarele noastre tradiții comerciale, ci amabil și zâmbitor, se prezintă, peste cam un minut, având comanda exemplar pusă în valoare pe un mic platou, plus un pahar curat și șervețel cu însemnele cofetăriei. Anesteziat
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
ce-au avut, Se împleteau cu șapte muze, Măi sângerau, poate, -n trecut... Cu ochii-nfipți în fluturi vii, Zburau aiurea ca-ntr-o sfera, Venind călare, ca spahii, Parcă din altă emisfera. Întins-acum, pe trandafiri, Acoperea culori și fluturi, Scuipând lumină-n amintiri, În ochi, ca roua ce o scuturi, Pierdută în culori de roșu Și alb și negru, strâns, aproape, Cu umeri goi, în infraroșu, Scăpa privirea de sub pleoape. De trandafirii toți, sălbatici, Se-acopereau pe-un piedestal, Dormind
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
și ea s-a întristat c-a-nvăluit-o ceața. Și-n tăcerea de cerneal-a nopții adormite, Vântul țese o urzeală de șoapte vii, mocnite. Frunzele foșnesc speriate spaime iluzorii, Toba tunetului bate zguduind toți norii. Somnoroși și zăpăciti se ciocnesc cu forță, Scuipă flăcări aiuriți...cerul arde-n torță. Și în ropote grăbite ploaia se coboară În grădinile trezite, până-n ulicioară. Dansul ei amețitor pământul frământă, Cântecul șuierător noaptea o descântă. Se oprește obosită după-atâta joc Și-apoi pleacă-nvăluită de aburi într-
PLOAIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378803_a_380132]
-
înspre însumi, timpul, galant seducător, ucide generații de speranțe, lumea e tot mai mică dar distanțele dintre oameni tot mai mari (uneori suferința colectivă comprimă aceste distanțe, însă doar pe termen scurt), pădurile plâng cu suspine de femei violate, oceanele scuipă cu cinism resemnări pe țărmuri îndurerate, iar eu nu pot să fac nimic, poate doar să ridic din noroi craniul lui Hamlet cu degete de bufon și să invoc Bucuria de-a trăi: Strânge-mă, Viață, la piept, până îmi
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
întoarcă în pat, și cu care picior trebuie să se dea jos din el; el trebuie să se folosească de o anumită frunză pentru a-și curăța dinții, trebuie să meargă la rîu, să ia apă în gură, să o scuipe de trei ori etc. Nu are voie să strănute, nici să tușească și nici măcar să bea apă. Astfel, prescripțiile pe care brahmanii trebuie să le respecte în conduita lor externă sînt nenumărate, iar legile lui Manu tratează despre ele ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu ungurii?" [...] Se mergea și mai departe de necrezut: milițieni sau agenți ai Securității în uniformă care îndrăzneau să urce într-un tramvai erau luați în rîs, îmbrînciți, chiar bătuți. Caschetele zburau și cei mai curajoși nu ezitau să-i scuipe în față, iar, în cele din urmă, cu capul gol, cu nasturi pierduți, imprudenții coborau grăbiți, de bună voie sau forțați". Sovieticii au restabilit situația în Polonia trimițîndu-i pe Bulganin și Jukov pentru a-i condamna pe provocatori. La Budapesta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Noul Testament apostolul aduce în prim-plan "zidirea" "omului nou", întru Iisus. Omul nu mai e socotit doar "pulberea drumului", ci și "sarea pământului" (Predica de pe Munte) care se "strică" fără credință. Lutul, piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu tină" ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de zidari" (Matei, 21,42) și așezată în "capul unghiului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și urcă-ngrijat. Regret cinismul, absolut gratuit, și cer ceva dulce, ce? Orice: O șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de clasă. Caricatura și batjocura celeilalte Românii, pe care au tăvălit-o de-a lungul și de-a latul tancurile rusești, n-au găsit mai îndrituit gest indignat decît în tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul blasfemator în momentul apariției cărții. Dar Bietul Ioanide al magicianului Călinescu, atît de subtil tezist și el? Asta să zicem că se întîmpla în agresivele decenii de bolșevizare a țării. Cum să judecăm însă opere, indubitabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
naiva mea indignare. Cîți însă o imită? De unde și aerul de talcioc generalizat al străzii, al vieții noastre publice. La urma urmei, ne întrebăm (logic) ce rost mai au portarii, acești SPP-iși in nuce, cu chipiu sau fără? Doar să scuipe coji de semințe? Șerban Cioculescu nota despre Arghezi: "Părintele literar al Mițurei și al lui Baruțu este cel mai fericit dintre părinți și cel mai matern dintre tați". Dacă Baruțu nu i-a înșelat această fericire, în schimb actrița Mițura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
menajamente, prin toate orificiile. A durat mult, tramvaiul se oprea în stații, călătorii coborau, ca și cum n-ar fi văzut nimic, ăștia, bestiile, continuau să facă glume porcoase, să mă insulte: putoare! curvă! vagonul era gol de-acum, indivizii m-au scuipat, au urinat pe mine și m-au împins cu picioarele sub o banchetă. Primii călători urcați au anunțat, prin mobil, poliția. Tramvaiul oprit. Polițistul sosit nu era prea surprins. Se știe că, după ce violează o femeie, indivizii termină înfigîndu-i în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]