3,225 matches
-
al doilea rând, dacă există certitudinea că, în procesul de dezvoltare a construcției comunitare, Franța și Germania, dată fiind greutatea lor politică economică dar și din cauza forței de antrenare care a creat voința lor de a sfârși cu rivalitatea lor seculară, au exercitat o influență mai importantă decât aceea a celorlalte, este evident că gruparea nu rezultă din acțiunea specială a unui "federator" ci din voința absolut liberă a statelor în discuție. La fel, extinderea treptată a grupării, ajunsă de la șase
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vo r fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin principiul european al integrității imperiului otoman, pre care tot atât de mult este de datoria mea, ca și în interesul Principatelor Unite de a l respecta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-au agresat pe băiatul primarului. Este un semn bun, un exemplu edificator, care arată cât de ușor pot fi depășite disensiunile seculare dintre români și unguri, dacă găsesc altceva de bătut, decât să se bată între ei. Ar trebui ca exemplul acesta să se generalizeze și atunci România ar avea numai de câștigat. Totuși aud și o știre, care mă lasă oarecum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bătaia în armată. Vodă, care fusese colonel, deci mai bun cunoscător al situației, încearcă să-l tempereze cu vorba pe impetuosul Kogălniceanu, explicându-i că o astfel de lege e ușor de a fi dată, însă nu poate desființa "deprinderi seculare" și un întreg "șir de învățături" tradiționale. Dar premierul, o ținea mereu pe a lui, că trebuie o asemenea lege. Atunci Cuza recurge la un truc. Dă bacșiș unui țigan care slujea în casa premierului, pentru ca acesta să își facă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
moravurile rămân." In acele vremuri despre care vorbește Caragiale (1848-1866) politica noastră a fost caracterizată de importul masiv de forme instituționale din Occident. Dezacordul între formatul politicojuridic al Europei occidentale și fondul românesc, fără elementul moderator al tradițiilor, al tradițiilor seculare, s-a soldat cu un eșec previzibil. Schimbarea a fost inițiată, și dacă totuși s-a produs, s-a produs mult mai târziu. Scriitorul, criticul și omul politic Titu Maiorescu, a definit inspirat această perioadă de tranziție, (vai și atunci
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Religiozitatea și asistența socială contemporană "Religia și știința au împărtășit o lungă istorie de antagonism, scepticism și concesii reciproce. De cele mai multe ori această istorie a fost expresia relației dintre biserică și stat sau a conflictului dintre individul religios și individul secular. În cea mai mare parte a sec. al XX-lea interesul față de cercetările psihobiologice, pragmatismul și behaviorismul, experimentalismul au împins aceste domenii ale științei într-o poziție total refractară față de religie."4 Potrivit lui Freud (1953) persoana religioasă este o persoană
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
structura sistemelor economice, politice și de statusuri își trădează uneori vechile rădăcini religioase. În ciuda legăturii strânse care exista în trecut între religie și cultură, societățile avansate tocmai datorită caracteristicii lor de a fi avansate au un mod de funcționare eminamente secular (Wilson, 1976). Secularizarea statelor a adus o influență mult mai mică a religiosului asupra societății europene la general. În țările occidentale, procesul de secularizare este temeinic documentat (Chadwick, 1976). "Interesul diminuat al oamenilor pentru supranatural și importanța redusă a acestuia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
acces la Internet de tip broadband (cu viteză mare de transfer, dar și mai scump), cel care permite integrarea în astfel de rețele dedicate sharigului, sunt de regulă mai bine educați și mai avuți, fiind de așteptat să fie mai seculari în credință și practică religioasă decât restul populației. Cei trei indicatori numărul mare de biserici, crucile făcute în preajma biserici icoanele omniprezente nu sunt măsurați prin sondajele de opinie uzuale. Ei indică însă un nivel de practică religioasă de tip tradițional
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sferei politice de cea religioasă), nicidecum însă de o secularizare individuală (religia încetează să mai structureze practici și atitudini individuale) (Dobbelaere, 2002). Regimul comunist a reușit într-adevăr să impună ateismul ca ideologie oficială și să genereze un spațiu public secular în care instituțiile sale funcționau fără a avea nevoie de o legitimare religioasă." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 339). Un studiu efectuat de Fundația Soros România arată că mai mult de jumătate dintre români se roagă zilnic. Deși încrederea în Biserică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Routledge, New York. 13. Baggio, M. A. (2002), Doctrina socială creștină: identitate și metodă, în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Ed. Deisis, Sibiu, pp. 283-304. 14. Berger, P.L.; Davie, G.; Fokas, E.; (2008), Religious America, secular Europe?: A theme and variation, Aldershot; Burlington, VT, Ashgate. 15. Berger, P. L.; Luckmann, T. (1967), The social construction of reality, Doubleday, Garden City, NY. 16. Berger, P. (1963), Invitation to Sociology: A Humanistic Perspective, Anchor Books, Double&Company, Inc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un moment dat, în toiul petrecerii (de bucurie, humuleșteanul încinsese un chef de pomină, ca pe vremuri), iar pașii îl duc agale, în mod fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci" și pentru iubita "care-i fermecase viața și i-o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude în noapte dinspre scara casei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care se zbăteau litere de un alb stins, însemnând locul unde trebuiau să oprească trenurile ce veneau rar, parcă în silă și plecau mai departe înainte de a se stinge ecoul scrâșnetelor prelungi, metalice, ale frânării. Cantonul pipernicit, străjuit de plopul secular, crescut asimetric spre acoperișul roșu de țiglă,, părea printre picăturile ploii parcă și mai mic și neînsemnat, ca o moviliță cenușie plantată aici aiurea și neconvingător, de mâna cine știe cărui vântură lume, la locul popasului de o clipă a marilor trenuri
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rămânând cu ochii larg deschiși, iscoditori, căutând să deosebească în întunericul ce se înstăpânise afară, cine sunt cei din fața sa, apoi fără nici un rost făcu un gest, ca și ar fi arătat ploaia căzând de sus, sau poate coroana plopului secular, înalt, de lângă fântâna cu găleată. Voi să zică ceva, renunță și se dădu la o parte făcându-le loc să intre. Grupul intră, fără să zică nimic, în încăperea nu prea mare, cu miros de fum de țigară, hârtie de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zăpadă parcă destinată anume. Și aproape imediat, de undeva de departe, parcă de la capătul lumii, se auzi ca un ecou întârziat sunetul prelung, tânguitor, al sirenei unei locomotive. Sunetul acela pluti parcă mult timp deasupra cantonului și a plopului secular de alături. Nu se zărea nici o lumină înaintând pe linie, dar acum era sigur că pe undeva trebuie să fie acel plug de zăpadă. Omul își trase spre el cizmele mari de cauciuc și le încălță cu mișcări cumpănite gospodărești
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fi tot din cauza oamenilor care viețuiesc în satul acela, oameni care trimit impulsuri tainice spre alte ființe asemenea lor, impulsuri la care știința nu a reușit să dezlege misterul. Teama ceea nelămurită se mai destrămă după un timp, cu toate că pădurea seculară devenise parcă mai neagră, mai amenințătoare fiindcă în dreapta lor se înălța și un mic deal. Mergeau doar la lumina săracă a stelelor pe drumul acela nisipos, plin de făgașe destul de adânci și rădăcini scoase la suprafață de șuvoaiele verii, rădăcini
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
similară cu aceea a Raiului (sau a cerului), prezentă sub diferite forme în multe dintre religiile lumii, în special în cele creștine. În consecință, cyberspațiul poate fi privit ca "o reîmpachetare a vechii idei a Raiului, dar într-un format secular, sancționat tehnologic" (Wertheim, 2000, p. 21). Ca spațiu sacru, Internetul reprezintă singura locație cu adevărat nouă a identității religioase. "Granițele încetează să mai fie construite social în orice sens direct și devin în schimb constructe ale imaginației individului" (Barker, 2006
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
New (Virtual) World", Sociological Inquiry, 67(1), 1997, pp. 48-58. Cheung, C., Lee, M., "Understanding the sustainability of a virtual community: model development and empirical test", Journal of Information Science, 35(3), 2009, pp. 279-298. Cox, H., Religion in the Secular City: Toward a Postmodern Theology, Simon și Schuster, New York, 1985. Cuciuc, C., Religiozitatea populației din România la Începutul Mileniului 3, Gnosis, București, 2005. Cuciuc, C., Sociopsihologia Religiei, Constiință și Libertate, București, 2006. Cuciuc, C., Dupu, C., Introducere în sociologia religiilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fiindcă mă preocupă și pe mine: cum se face totuși că Bisericile constituite, care aveau un număr considerabil de credincioși, aproape o infrastructură de stat în stat, o tradiție îndelungată de negociere și "coabitare" (nu neapărat de "fuziune") cu puterea seculară, nu au reușit să se mențină ca o formă de societate civilă sub comunism? V. N.: Forța catolicilor a fost lichidată din capul locului, efiecient, nemilos, rapid, crud; exista deja experiența răsăriteană, presiunea a fost neîncetată asupra ambelor ramuri catolice
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
controlat și apăsat, dar a continuat totuși să funcționeze ca liceu religios. Așa ceva în România, bineînțeles, era de neconceput. Cu ortodocșii, situația e diferită. Din două motive. În primul rând, există o tradiție a Bisericii Ortodoxe de supușenie față de puterea seculară. Așa a fost în Rusia țaristă, așa a continuat să fie în Rusia comunistă, deși sigur că au suferit milioane de oameni, ani și ani, așa a fost în Serbia, practic nu mă pot gândi la excepții. În plus, în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
India și până în Irlanda, există numeroase focare de gândire teologică cu rol în această transmisie culturală pe spații și durate vaste. De pildă, un prieten și coleg care s-a convertit la ortodoxie de la nimic vine dintro familie de evrei seculari și a crescut în Republica Populară Ungară -, este în momentul de față pentru trei ani în India, unde studiază niște biserici ortodoxe străvechi și descoperă permanent noi manuscrise neștiute în Occident, o iconografie extrem de conservatoare, dar și cu elemente de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Avea numai două picioare și o coadă de formă conică, lungă de cinci-șase pași. De la coadă și până sus în dreptul cefei se contura un fel de creastă ascuțită din os cu care, dacă s-ar fi frecat de un copac secular, l-ar fi tăiat ca pe un fir de iarbă. Când mergea agale, se părea că un munte pășitor s-a desprins de la locul lui și se deplasează dărâmând și strivind totul în jurul său. Din când în când se oprea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cuza Vodă. Știind precis că ea va trece prin apropiere, căpitanul, îmbrăcat civil în costum și cămașă descheiată la gât, o aștepta ca din întâmplare într-un loc mai ferit de ochii lumii; mai bine spus la umbra unui stejar secular ce ocupa o parte din trotuar. Era liber în ziua respectivă, iar locul, mai bine spus cotlonul, era nimerit. La ora respectivă, rar se întâmpla să treacă cineva prin apropiere. Rămas fără soție, constrâns la abstinență sexuală, căpitanului îi crescuse
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe copiii lor și pe noii convertiți în doctrina creștină, în concepția despre lume și modul de viață creștin; și 2) de a-i ajuta să evalueze și să reunească viața lor creștină cu ceea ce este mai bun din cultura seculară adunată în studiile retorice și filosofice ale școlilor păgâne. Sfântul Apostol Pavel i-a sfătuit pe părinți să nu îi întărâte la mânie pe copiii lor, ci să îi crească „în mustrarea și învățătura Domnului” (Efeseni 6, 4). În primul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Lucian Blaga e mut ca o lebădă. În patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvânt. Sufletul lui e în căutare, în mută, seculară căutare, de totdeauna, și până la cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. (Lucian Blaga, Autoportret) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
catolice Magisteriul Bisericii ocupă un loc aparte în elaborarea programului creștin-democrat. Înainte chiar de magisteriu, există filosofia creștină extrasă din Evanghelii, din Revelație și din Întrupare cu tot ceea ce ea implică privind responsabilitățile sociale ale creștinilor; există, de asemenea, tradiția seculară a dreptului natural, noțiunea de bun comun, atît de prezente în documente. În discursul său de la Köln (24 martie 1946), după ce respinsese socialismul și național-socialismul, "această concepție privind puterea privilegiată, puterea absolută a Statului, întîietatea sa asupra demnității și a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]