1,878 matches
-
suflet - și toate capacitățile de receptare. În scurtă vreme, Europa va arăta ca o femeie bătrână, fără vreun dinte și fără urmă de rațiune. Continentul nostru, în schimb, e asemeni unei fecioare înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i s-au dezmembrat frumoasele mădulare (apud Moudrov, 2010: 128) Puneți alături sintagmele „tari” („limbaj elegant și concis” vs. „o lume hâdă și deznădăjduită” și „izbită cu securea în cap”) și veți avea cheia pentru a
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i s-au dezmembrat frumoasele mădulare (apud Moudrov, 2010: 128) Puneți alături sintagmele „tari” („limbaj elegant și concis” vs. „o lume hâdă și deznădăjduită” și „izbită cu securea în cap”) și veți avea cheia pentru a pătrunde în universul dominant al anilor ’30: o realitate deșuchiată, care figurează adeseori sub titlul generic „Poisonville”. Incredibila energie internă - nutrită de conflicte politice, sociale și psihologice noi - a asigurat o rezistență
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
de tipar o poezie de Mihai Eminescu. Și e atât de frumos, de parcă-am murit demult. Pe celălalt deal, eu dorm în iarbă, între pruni. Capul meu adormit odihnește pe o perniță albă. Sub perniță am un cuțit și o secure, astfel că, dormind, bănuiesc că am înnebunit. Somnul meu e în jurul meu ca un gard de sârmă ghimpată, astfel că nici un animal și nici un om nu intră în somnul meu. Nici un om și nici un animal nu au ce căuta în
Și e atât de frumos by Ion Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5496_a_6821]
-
Liviu Georgescu Pe jumătate Îngenuncheat în spărtura frescei pe jumătate afară, brațul stătea rezemat în suliți, gâtul pe secure. Pieptul alinta venirea săgeții și aerul murmura rugăciunea. Rugul se ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
scormonind cotloane ca niște hăuri de pîslă forfecînd hățișuri de coridoare înguste unde lumina e o cusătură în trecere pe acolo și pîrîie șfichiuie sleită în vîlvătăi lingușitoare și doar un murmur răzbate „mă voi îngropa în poezie ca o secure a războiului la mare adîncime acolo tăișul nu mai poate fi ocolit"' una din acele clădiri cu o cruzime mocnită de aisberg depozitare fără scrupule ale unei subtile amenințări torcînd înăbușit undeva în fundal dar pentru așa ceva trebuie să te
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
ființe de sînge patrulează arii arhaice mă leg bine de stînci cu venele scoase păduri cresc vopsite cu visele mele s-au dat peste cap li se văd scheletele strălucitoare pline de coșmaruri în ciorapii de lișiță ai nopții gura securii pe inima mielului cînd visul apare la geam cu păpușile lui suflarea magnoliei pe inimi de ipsos înflorește infinite uși ale diamantului deschise în eter spre uitare măști înfloresc pe crengile unui număr tu și eu și stelele sîntem gloriile
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
vremea/ ne face una cu pământul./ În lumina lămpii la grindă,/ noaptea, cei trei prunci în cămăși albe/ ard prin geamurile de piele umflată./ Și într-un colț,/ o ladă stranie,/ cu zile și nopți/ ce ni le bate o secure cosmică în cap/ ca pe niște piroane ruginite.” Ioan Alexandru oferă o viziune sumbră a acestei existențe. Pentru cei care se întorc acasă după o zi de osteneli la câmp și aiurea, satul este ,,o groapă de nord”, unde ajungi
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
de lemn”. În interiorul casei natale, asistăm la o ultimă explozie expresionistă. Timpul nu are nimic idilic pentru țăranii sortiți să muncească fără răgaz; el apare ca un supliciu (,,o ladă stranie/ cu zile și nopți/ ce ni le bate o secure cosmică în cap/ ca pe niște piroane ruginite”), mereu reînnoit. Un poem exemplar expresionist (nici el reținut în Imne-le din 1973) este Mâini, unde imaginea unor oameni dintr-o casă ,,presată de furtuni” este deformată expresiv până a-i transforma
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
partea de afară a casei a făcut arcade strîmte împrejur, ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7. Cînd s-a zidit casa, s-au întrebuințat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, așa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fier nu s-au auzit în casă în timpul zidirii. 8. Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a casei, în catul de la mijloc te suiai pe o scară cotită și tot așa de la catul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
căzut a început să zboare negăsindu-și locul... Totul părea un vârtej nesfârșit... Căciula de omăt de pe acoperișul casei își schimba înfățișarea mereu. În jur, fața nămeților nu rămânea aceeași nici o clipă... Ici apărea o spinare ascuțită ca gura unei securi, dincolo un vârf de suliță ce se lungea mereu... mai încolo se iveau și dispăreau tot felul de chipuri... Vântul parcă mă urmărea unde mergeam. Lua omătul pufos și mi-l trântea în obraz și în ochi fără milă. Părea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stânga și de-a dreapta, cu sarcofage, urne, mauzolee, păstrând cenușa, oseminte-adăpostind. Așa vedeau romanii Drumul, orice limite-nfruntînd în mare-mpărăție a vieții-naintînd prin moarte sădită-n șiruri de două părți. Cei de la umbra chiparoșilor în sarcofage dorm, ascultă sunetul de securi și de lănci, marșul cohortelor, roțile de care, nechezul cailor. Acestea toate, la rândul lor, acuma nu mai sunt, dar morții cei mai vechi, aceia mai ascultă la drumul care suna pe pământ. Așa închipuiau romanii cimitirul: un drum flancat
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
acolo ca să-și scape viața, cînd va omorî fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaș mai înainte. 5. Așa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om, ridică securea cu mîna, ca să taie copacul, fierul scapă din coadă, lovește pe tovarășul său, și-l omoară. Atunci el să fugă într-una din cetățile acestea ca să-și scape viața, 6. pentru ca nu cumva răzbunătorul sîngelui, aprins de mînie și urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
care le fac ele pentru dumnezeii lor, și să păcătuiți astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru. 19. Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănînci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20. Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mîncat, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
flăcăi. Bagă de seamă însă, că vorba cu miere nu-i mereu dulce. Du-te după Cristi a lu’ Ducu, ai face casă și mi-ei da nepoți și nepoate. Nu-i el înalt ca fagul, dar îl doboară cu securea jos într-o clipită, că are brațele ca oțelul. L-o călit armata, de acum e gata să se așeze la casa lui. Să treci și pe la mine în ziua nunții tale, să te văd mireasă, cum ți-a sta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lege vitale pentru desfășurarea acordului cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Astfel, adoptarea Legii salarizării unice, a Legii pensiilor, a Legii Bugetului de stat pe 2011 și un sistem fiscal sunt motivele pentru care partidele politice ar trebui să îngroape securea războiului. „România mai are la dispoziție 35 - maximum 45 de zile - pentru a adopta aceste legi, pentru că numai așa România își poate redobândi credibilitatea pe piețele financiare internaționale și poate redeveni atractivă pentru investitorii străini“, a declarat Traian Băsescu, care
Traian Băsescu: Economia României se va înscrie pe drumul cel bun peste 45 de zile () [Corola-journal/Journalistic/49538_a_50863]
-
de ore de la data comenzii, la orice adresă din România. Toate plățile cu card sunt securizate, pentru a oferi maximum de confort și siguranță la acest tip de plată. Verificarea plăților online este asigurată de GECAD ePayment. Folosirea sistemului 3D Secure, cel mai nou standard de procesare a cardurilor bancare, permite creșterea securității tranzacțiilor online, magazinul încurajând dezvoltarea unui comerț electronic civilizat. Lista completă de produse oferite de ecadoul. ro poate fi găsită pe pagina de web: www. ecadoul. ro sau
Agenda2005-52-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284534_a_285863]
-
Până deunăzi, când enoriașii Bisericii Sankt Jakob din centrul capitalei au fost invitați să asiste la „performanțele” unor studenți de la Belle Arte. O tânără înaltă, îmbrăcată în portul popular din nordul scandinav, crăpa lemne pe vechile lespezi cu o ditamai secure. Altă tânără, îmbrăcată în rochia bunicii sale, își instalase patul (dublu, 180 x 210, adus de acasă, preciza programul manifestării) chiar în fața altarului. Din 12 în 12 minute, când telefonul mobil o „trezea”, se ridica, dădea ocol patului și se
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
nu mai ajunge spre a acoperi bugetul Sodomei și Gomorei, spre a întreține lenociniile stăpânitorilor, de aceea se scoate la mezat până și persoana țăranului. Și-n acest popor nenorocit nu se mai află destulă energie morală pentru a ridica securea și a se scăpa de asupritori. În toate provinciile Daciei lui Traian poporul autohton e o vită menită a ține în spate populații străine. În Ardeal muncește pentru ungur, în România pentru greco-bulgar și pentru jidan, căci zeci de mii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jur-împrejur, să pipăie blana de catifea de pe pântecul inelat și să adune-n palmă solzișorii ca de caras de pe aripi. Și când, deodată, un tremur însufleți cornițele cu măciulii ale fluturului și picioarele subțiri începură să zvâcnească, țăranii retezară cu securea capul cât un butoi și-l rostogoliră mai departe. Un sânge albăstriu și gros împroșcă pe gâde. Apoi începură să reteze halci întregi din spinare. Carnea era sticloasă și tremurătoare ca piftia, dar ceva mai închegată, și mirosea dulceag. Nici un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
O voce singură, subțire ca un fir de ață, mai țesea o broderie sonoră în gelatina rece a sălii, când o enormă pleoapă a prins încetișor să se descleieze pe jumătate din orizont și să lase, ca o lamă de secure de aur, să pătrundă în hală o unghie de lumină orbitoare. Am zbierat ca o fiară, căci lumina aceea nu era lumină, ci lumina unei lumi de lumină, nu era foc alb și năucitor, ci focul unei lumi de foc
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
șicană,/ Cineva este iar schingiuit." Doar că de vorba asta, "șicană", nu auzise nimeni, și nici învățătoarea nu se pricepuse să le-o explice. Nu era tare la explicații. Când făcuseră "Preda Buzescu" și ajunseseră la versurile "Han-tătarul scoase o secure mică/ Și lovind pe Preda pavăza îi strică", nu știuse să le spună ce era pavăza (chiar și Mircea știa că asta însemna scut), ci le zisese că înseamnă "încredere". Și mai era un cântec cu Doftana, "Privesc din Doftana
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dar mereu năvăleau din nou peste români. Dar pe lângă voievozi mai erau eroi și câțiva țărani care făceau răscoale, ca Horia, Cloșca și Crișan. Ei fuseseră prinși și trași pe roată. În poza din carte arăta un om despicat cu securea de la fund în sus, altul legat pe o roată. Doar Crișan scăpase de chin, se spânzurase în închisoare cu nojițele de la opinci, un fel de șireturi. Cică Horia se dusese la-mpărat, la Viena, să ceară drepturi pentru români, iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-ți fiu de folos? într-o clipă, descălecând cu agilitate peste gâtul calului, Balamber fu pe pământ, în fața lui. — înainte de toate, dându-ne de mâncare! îi răspunse poruncitor, în vreme ce tovarășii săi descălecau și ei. Erau toți înarmați cu săbii sau securi și fiecare își luase cu sine arcul și tolba. Câinele, alarmat, se trase și mai mult înapoi, dezvelindu-și colții; fetița înaintă ca să-l țină, dar tatăl o împinse îndărăt. Străduindu-se să-și ascundă nemulțumirea pentru pretențiile hunului, înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
trase câinelui un picior în coaste, trimițându-l de-a berbeleacul, printre schelălăituri, până în iarba de pe marginea drumului. Copila strigă și fugi să-l ajute, dar hunul o împinse la o parte brutal, trântind-o la pământ, și își apucă securea, cu gândul să-l termine. Fulgerător, Balamber îl înșfăcă de încheietură. — Stai liniștit! îi ordonă tăios, în vreme ce fetița se grăbea să îmbrățișeze animalul. — Răule! Ai vrut să-l omori! Ești un rău! Ești un rău! strigă printre lacrimi. Voiam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ieșind pe neașteptate din desișul de copaci, Audbert se opri cu o smucitură, dar era prea târziu ca să mai schimbe direcția. Cei pe care îi văzu imediat erau trei, toți călare. înaintau încet, strângând în mâini armele: o suliță, o secure, un arc cu săgeata pregătită. Căutând să nu lase să se vadă tensiunea în care se afla, aruncă o ocheadă în jur și desluși atunci și alții, răsfirați ici și colo la lizierele pădurii. Nu erau pe cai, dar aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]