1,463 matches
-
C, titlul I.5., Cap. I din anexa 2 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 931 din 5 august 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 16 august 2016. b) supravegherea, în sistem sentinelă, a antibiotipului tulpinilor microbiene care determină infecții invazive. ... ---------- Lit. b), lit. C, titlul I.5., Cap. I din anexa 2 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 931 din 5 august 2016 , publicat în MONITORUL
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
pentru controlul infecțiilor nosocomiale și al utilizării prudente a antibioticelor; 3.3. efectuarea screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecțiilor cu germeni cu risc epidemiologic; 3.4. efectuarea controlului intern de calitate al laboratorului de microbiologie; 3.5. identificarea în sistem sentinelă a infecțiilor nosocomiale în secțiile/compartimentele cu risc crescut (ATI, chirurgie); 3.6. supravegherea în sistem sentinelă a antibiotipului tulpinilor microbiene care determină infecții invazive; 3.7. transmit indicatorii de evaluare în conformitate cu metodologia specifică către direcțiile de sănătate publică. ---------- Punctul
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
colonizării/infecțiilor cu germeni cu risc epidemiologic; 3.4. efectuarea controlului intern de calitate al laboratorului de microbiologie; 3.5. identificarea în sistem sentinelă a infecțiilor nosocomiale în secțiile/compartimentele cu risc crescut (ATI, chirurgie); 3.6. supravegherea în sistem sentinelă a antibiotipului tulpinilor microbiene care determină infecții invazive; 3.7. transmit indicatorii de evaluare în conformitate cu metodologia specifică către direcțiile de sănătate publică. ---------- Punctul 3, lit. C, titlul I.5., Cap. I din anexa 2 a fost modificat de pct. 12
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
calitate ale laboratorului de microbiologie efectuate: 852/an (fiecare unitate sanitară efectuează 1 control intern/lună); 1.2.3. număr de beneficiari ai screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecțiilor cu germeni cu risc epidemiologic*: 111.000/an; 1.3. unitatea sentinelă: 1.3.1. număr de infecții nosocomiale depistate în sistem sentinelă: 1.000/an; 1.3.2. număr de infecții nosocomiale investigate microbiologic cu laboratorul: 1.000/an; 1.3.3. număr de tulpini microbiene care determină infecții invazive caracterizate
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
efectuează 1 control intern/lună); 1.2.3. număr de beneficiari ai screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecțiilor cu germeni cu risc epidemiologic*: 111.000/an; 1.3. unitatea sentinelă: 1.3.1. număr de infecții nosocomiale depistate în sistem sentinelă: 1.000/an; 1.3.2. număr de infecții nosocomiale investigate microbiologic cu laboratorul: 1.000/an; 1.3.3. număr de tulpini microbiene care determină infecții invazive caracterizate din punctul de vedere al rezistenței la antibiotice, depistate în sistem
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
1.000/an; 1.3.2. număr de infecții nosocomiale investigate microbiologic cu laboratorul: 1.000/an; 1.3.3. număr de tulpini microbiene care determină infecții invazive caracterizate din punctul de vedere al rezistenței la antibiotice, depistate în sistem sentinelă: 1.300/an. 2. Indicatori de eficiență: 2.1. INSP: 2.1.1. cost mediu estimat/acțiune: 400 lei; 2.1.2. cost mediu estimat/curs de formare profesională a personalului medical pentru controlul infecțiilor nosocomiale și al utilizării prudente
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
control intern de calitate efectuat de fiecare unitate sanitară/an: 9.600 lei; 2.2.3. cost mediu/beneficiar al screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecțiilor cu germeni cu risc epidemiologic: 48 lei; 2.3. unitatea care realizează, în sistem sentinelă, identificarea infecțiilor nosocomiale și supravegherea antibiotipului tulpinilor microbiene: cost mediu estimat/acțiune de depistare, investigare microbiologică și caracterizare a rezistenței microbiene a infecțiilor nosocomiale: 350 lei, din care: 2.3.1. cost mediu estimat/depistare infecție nosocomială: 50 lei; 2
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
1. creșterea identificării și raportării infecțiilor nosocomiale în rândul unităților care participă în program astfel încât rata de incidență a infecțiilor nosocomiale pe unitatea sanitară să fie 2%; 3.2. rata de incidență a tipurilor de infecții nosocomiale identificate în sistem sentinelă: 5%; 3.2. procent de tulpini microbiene care determină infec��ii invazive caracterizate din punctul de vedere al rezistenței la antibiotice din întreaga unitate sanitară: 80%. ────────── *) În sensul prezentului program, prin beneficiari ai screeningului activ pentru depistarea colonizării/infecțiilor cu
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
pct. 4.4; 3.1.4. deplasări interne: cheltuieli cu transportul, cazarea și diurna pentru personalul propriu; 3.2. unități sanitare: cheltuieli cu transportul, cazare și diurna pentru personalul medical în vederea participării la curs. 4. Pentru activitățile realizate de unitățile sentinelă și INSP, altele decât cele prevăzute la pct. 1-3: 4.1. reactivi; 4.2. medii de cultură pentru izolarea tulpinilor și efectuarea antibiogramelor; 4.3. materiale sanitare și de laborator necesare desfășurării activităților de izolare a tulpinilor și efectuare a
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
din 1260 medici generaliști cu cabinete proprii (2% din totalitatea medicilor generaliști din Franța metropolitană), benevoli și voluntari, repartizați pe teritoriul metropolitan francez. Scopul acestei rețele este supravegherea a 14 indicatori de sănătate. Medicii membri ai rețelei se numesc « medici sentinele ». Această rețea, creată în noiembrie 1984 de Profesorul Alain-Jacques Valleron, este animată de către unitatea mixtă de cerecetare 707 (UMR-S 707) din cadrul Institului național francez pentru sănătate și cercetare medicală (Inserm) și a Universității Pierre et Mărie Curie din Paris
Réseau Sentinelles () [Corola-website/Science/306747_a_308076]
-
sunt constituite din 11 indicatori infecțioși : <br>și din 3 indicatori neinfecțioși: <br>În cazul gripei, gastroenteritei și varicelei, aceasta supraveghere permite detectarea, alertarea precoce și predicția apariției epidemiilor naționale și regionale. Datele, nenominative, sunt transmise prin internet de către medicii sentinele și alimentează o bază de date (GIS). Un buletin săptămânal, Sentiweb-Hebdo, este editat în fiecare marți pe site-ul rețelei Sentinelles și difuzat, prin curier electronic, atât celor mai bine de 4000 de abonați cât și celor mai importante mass
Réseau Sentinelles () [Corola-website/Science/306747_a_308076]
-
al rețelei la rubrică "documentation/bilans annuels". Rețeaua Sentinelles este un centru colaborator al Organizației mondiale a sănătății (OMS) pentru supravegherea informatizata a Boală infecțioasă. Datele colectate de rețeaua Sentinelles permit elaborarea de : Anchete epidemiologice punctuale sunt realizate cu ajutorul medicilor sentinele. Aceste anchete sunt efectuate respectându-se practicile de epidemiologie editate de către Asociația de epidemiologiști de limba franceză. Ele au toate un numar de ordine înscris într-un protocol scris și fac obiectul unui raport final de studiu. De asemenea, anchetele
Réseau Sentinelles () [Corola-website/Science/306747_a_308076]
-
de comandor cu placă și Semnul onorific pentru 18 ani de serviciu. Comandorului Urseanu a condus o parte din flotila de război a României (compusă din «Mircea», «Fulgerul», «Grivița», «Rahova», «Opanez», «Smârdan» și trei șalupe de poliție - «Poterașul», «Grănicerul» și «Sentinela»), care a fost trimisă pe Dunărea de Sus, pentru a proteja libertatea navigației pe fluviu, în timpul războiul sârbo-bulgar din anul 1885. Ca o recunoaștere a reușitei acestei acțiuni, i-a fost acordat în anul 1886 Ordinul Coroana României în grad
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
fost proclamat papă chiar în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci. Aluzia este certă. Emblema pontificală a lui Fabio Chigi era formată din două coline deasupra cărora veghea o stea. Atributul “custus” (o formă medievală a lui „custos”) completează ideea blazonului: „sentinela munților”; deși sunt dintre cercetători care consideră că ar fi o aluzie la prenumele de Chigi. De adăugat și faptul că acest papă a instituit în Roma un „Monte di Pietà”. Iuliu (Giulio) Rospigliosi a fost ales papă într-o
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
în Sri Lanka până la moartea sa. Opera sa de referință este romanul " Odiseea spațială 2001", scrisă pe baza scenariului filmului cu același titlu împreună cu regizorul american Stanley Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată "Sentinela". Clarke s-a născut în Minehead, Somerset, Anglia. A copilărit la o fermă, printre activitățile sale preferate din acea perioadă numărându-se studiul stelelor și lectura vechilor reviste pulp SF americane. După învățământul secundar, la Huish Grammar School, a intrat
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
a discuta despre science fiction și călătoriile spațiale. La moartea lui Lewis, Clarke i-a adus un omagiu deosebit, declarând că trilogia Ransom este una dintre puținele opere de science fiction care poate fi considerată literatură. În 1948 a scris "Sentinela" pentru un concurs lansat de BBC. Deși povestirea a fost respinsă, a schimbat cursul carierei lui Clarke. Nu numai că ea a stat la baza "", dar a introdus și o abordare comică în opera lui Clarke. Multe dintre operele ulterioare
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
lui Stanley Kubrick. Kubrick și Clarke se întâlniseră în New York City în 1964 pentru a discuta despre posibilitatea colaborării la un proiect în industria filmului. Pe măsură ce ideea a prins contur, ei s-au decis să plece de la povestirea lui Clarke "Sentinela", scrisă în 1948 pentru un concurs al celor de la BBC. Inițial, Clarke a fost desemnat să scrie scenariul filmului, dar în timpul uneia dintre ședințele lor, Kubrick a sugerat ca, înaintea începerii scenariului propriu-zis, să-și dea frâu liber imaginației scriind
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
folosință și clădirea Școlii Generale (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcție a Palatului Comunal, Vasile Deac începe lucrările de construcție a Palatului Național, care urma să adăpostească sediul Societății culturale și al cabinetului de citire „Sentinela”. „Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, acționând consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și clădirea Școlii Generale (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcție a Palatului Comunal, Vasile Deac începe lucrările de construcție a Palatului Național, care urma să adăpostească sediul Societății culturale și al cabinetului de citire „Sentinela”. „Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, acționând consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care leagă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
spațială este un roman științifico-fantastic din 1968 scris de Arthur C. Clarke. A fost conceput concomitent cu a lui Stanley Kubrick și publicat după apariția filmului. Intriga are la bază idei din mai multe povestiri ale lui Clarke, în special "Sentinela" (scrisă în 1948 pentru un concurs organizat de BBC, dar publicată abia în 1951 sub titlul "Sentinel of Eternity"). Detaliile despre colaborarea dintre Clarke și Kubrick la acest proiect se regăsesc în cartea "The Lost Worlds of 2001" (1972). Prima
2001: O odisee spațială (roman) () [Corola-website/Science/314448_a_315777]
-
Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile "Adio Moldovei" și "Sentinela română". În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice” ("Șoldan Viteazul", "Mama Anghelușa") și câteva scenete comice și muzicale. Se întoarce în țară în luna
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]