1,464 matches
-
formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton Gabor. A
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legilor și instituțiilor ei și nu rareori chiar împotriva slujitorilor ei... Spre a lămuri atât pe catolicii noștri, cât și pe aceia care aduc asemenea acuze asupra adevărurilor atât de mărețe ale sfintei noastre Biserici, ne-am hotărât a scoate Sentinela catolică"635. A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolicii noștri, cât și pe aceia care aduc asemenea acuze asupra adevărurilor atât de mărețe ale sfintei noastre Biserici, ne-am hotărât a scoate Sentinela catolică"635. A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se preciza că "afacerea cu contopirea este extrem de semnificativă"640. În revista Sentinela catolică au apărut numeroase informații referitoare la problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În numărul 6 anul 6 (iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a cumpărat tipografia "Presa Bună" și cu ce bani s-au construit clădirile editurii "Presa Bună", pentru a risipi zvonurile și acuzele apărute, cât și pentru a elucida misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat cititorilor situația presei catolice din Alsacia, expunându-se astfel intenția de a ajunge la un moment dat la performanțele de acolo: "Presa cotidiană și săptămânală numără un tiraj 140.000 de exemplare; cifra aceasta ne arată până
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trecere în revistă a Institutelor catolice de învățământ superior din Europa, amintindu-se și de școlile catolice din Moldova. Un alt articol care a prezentat o problemă delicată era intitulat "Despre căsătoriile mixte", și apărea în numărul opt al revistei Sentinela din anul 1927; în el s-a expus părerea referitoare la aceste căsătorii, care deși erau acceptate, nu erau încurajate: "Mai bine să nu fie deloc căsătorii mixte, ca nimeni să nu fie jignit în convingerea sa și în sentimentele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
propagandă a Bisericii Catolice, ea apăra și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei cu celelalte confesiuni (mai ales Biserica Ortodoxă Română) și cu Statul. Un subiect des abordat în paginile Sentinelei catolice a fost și problema Concordatului și statutul cultelor în România. Aceste chestiuni au fost tratate într-un articol intitulat sugestiv "Cultele în România", apărut în aprilie 1925. Se explica cititorilor situația existentă în Vechiul Regat, unde religia ortodoxă "era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
A. Cisar 651. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să contopim revistele Lumina creștinului și Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"652. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică cu Farul nou, cei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lumina creștinului și Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"652. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică cu Farul nou, cei ce răspundeau de activitatea presei catolice în Moldova se consultau cu arhiepiscopul de București, în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru dezvoltarea presei catolice și în scopul apariției unei publicații săptămânale (a unui ziar) în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștin. Cele mai importante centre de presă catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina creștinului, considerată Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și capitala țării. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat la această întâlnire și propus de Gabor, Sentinela catolică trebuia să-și păstreze formatul de la Iași și să apară o dată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat la această întâlnire și propus de Gabor, Sentinela catolică trebuia să-și păstreze formatul de la Iași și să apară o dată pe săptămână în capitală, având șanse reale de a se dezvolta apoi pe deplin la București. La scurt timp însă, Cisar și-a schimbat punctul de vedere privitor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scurt timp însă, Cisar și-a schimbat punctul de vedere privitor la această mutare, fapt ce l-a făcut pe Gabor să-i trimită o scrisoare în care își exterioriza dezamăgirea: Nu face nimic. Cine știe ce i-a păstrat providența acestei Sentinele. De aceea se primesc toate din mâna lui Dumnezeu, care îmi dă putere să continui mai departe pe calea începută. De nu va merge, mă voi întoarce la ce a fost, așteptând timpuri mai bune"898. Cu nouă ani înainte de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se primesc toate din mâna lui Dumnezeu, care îmi dă putere să continui mai departe pe calea începută. De nu va merge, mă voi întoarce la ce a fost, așteptând timpuri mai bune"898. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică (de la Iași), cu ziarul Farul nou (de la București), responsabilii cu activitatea presei catolice din Moldova s-au consultat cu arhiepiscopul de București în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile catolice maghiare ori germane (toate surprinse de responsabilii presei catolice românești) au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]