5,139 matches
-
bun economic. Dar de la motivația care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o imagine mentală a obiectului (prin intermediul percepțiilor și reprezentărilor). Capitolul 5 Factorii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
punct de vedere biologic, în funcție de modul de excitare a organelor de simț<footnote Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 98. footnote>, se deosebesc: a) tangoreceptorii (în cazul senzațiilor ce presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial - senzații de tact, temperatură, durere, gust etc.); b) telereceptorii (atunci când obiectele acționează de la distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv, reprezentativ constă în reflectarea unui anumit aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre o caracteristică de ordin calitativ, dar și de una intensivă, senzația putând avea, în anumite împrejurări, o intensitate mai mare sau mai mică; b) Aspectul motor, activ pune în evidență faptul că variate mișcări permit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin care conștientizăm stimulii din mediul înconjurător, fiind, totodată, prezent în toate procesele psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., pp. 88-89. footnote>. Percepția constă într-o cunoaștere a obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul în care ele acționează asupra organelor senzoriale<footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 100. footnote>. În psihologie se face o distincție clară între noțiunile de senzație și percepție. Spre deosebire de senzație, care redă o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
noțiunile de senzație și percepție. Spre deosebire de senzație, care redă o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în întregime, în unitatea lor reală<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, senzația se produce atunci când un organ senzorial primește un stimul, în timp ce percepția reprezintă interpretarea acelui stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Pentru o cât mai bună înțelegere a modului în care individul se raportează la un element de ofertă, vom avea în vedere următoarea structură a principalilor factori de influență ai comportamentului consumatorului: Factori endogeni: factori psihologici: nevoi și motivații, procese senzoriale (senzațiile, atenția, percepția, imaginile), atitudini și preferințe, învățarea, personalitatea și imaginea de sine. factori personali: vârstă, sex, ocupație, stil de viață. Factori exogeni: factori culturali: cultura și subcultura; factori sociodemografici: factori demografici, clasa socială, grupul de referință (un loc special
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
bun economic. Dar de la motivația care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o imagine mentală a obiectului (prin intermediul percepțiilor și reprezentărilor). Capitolul 5 Factorii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
punct de vedere biologic, în funcție de modul de excitare a organelor de simț<footnote Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 98. footnote>, se deosebesc: a) tangoreceptorii (în cazul senzațiilor ce presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial - senzații de tact, temperatură, durere, gust etc.); b) telereceptorii (atunci când obiectele acționează de la distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv, reprezentativ constă în reflectarea unui anumit aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre o caracteristică de ordin calitativ, dar și de una intensivă, senzația putând avea, în anumite împrejurări, o intensitate mai mare sau mai mică; b) Aspectul motor, activ pune în evidență faptul că variate mișcări permit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
prin care conștientizăm stimulii din mediul înconjurător, fiind, totodată, prezent în toate procesele psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună înțelegere a semnelor; − operează o selecție în spațiul stimulilor propuși. Pentru că zilnic omul este supus la foarte mulți stimuli, prin
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., pp. 88-89. footnote>. Percepția constă într-o cunoaștere a obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul în care ele acționează asupra organelor senzoriale<footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 100. footnote>. În psihologie se face o distincție clară între noțiunile de senzație și percepție. Spre deosebire de senzație, care redă o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
noțiunile de senzație și percepție. Spre deosebire de senzație, care redă o însușire izolată a unui obiect, percepția realizează o impresie globală, o cunoaștere a obiectelor în întregime, în unitatea lor reală<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, senzația se produce atunci când un organ senzorial primește un stimul, în timp ce percepția reprezintă interpretarea acelui stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
este că filosofia a fost de partea științei pentru a sparge rezistența reprezentărilor tradiționale, mai ales cele de tip religios. Astfel, cunoașterea științifică s-a opus cunoașterii comune, deoarece aceasta din urmă conținea aprecieri superficiale și se baza pe determinări senzoriale, tehnica era aproximativă, progresul era tradițional. Prin urmare, aceste două motive accentuau, de fapt, ruptura între cunoașterea comună, amestecată cu credințe și elemente empirice, și cunoașterea științifică, singura capabilă de exactitate și transparență. De aceea, în analiza problemelor de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fundamentelor științelor. Drept urmare, epistemologia constructivistă se ocupă cu organizarea critică, instituțională și etică a cunoașterii în diferite paradigme. Cunoașterea implică un subiect cunoscător; ea nu are sens sau valoare înafara lui. Această cunoaștere a experienței subiectului gânditor, care este fizic senzorială sau percepută cognitiv, conduce la atribuirea de simboluri și valori. Toate elementele epistemologiei constructiviste converg spre descrierea existenței materiale și spirituale în calitate de structuri și procese cu semnificații intersubiective și comune. În această realitate, "numai resursele materiale dețin semnificație pentru acțiunea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
prin procedee tipografice și metaforism exagerat pînă la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții”. Judecata de valoare rămîne reticentă și abia concesivă: „În limitele acestui imagism nu se poate tăgădui lui Ilarie Voronca o voluptuoasă receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvîntului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, În favoarea căreia argumentează o Întreagă istorie a poeziei moderne, ce nu mai urmărește o exterioară coerență a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează În deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atîtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei de dimineață, marile bulevarde, spitalul, bazinele de Înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor natale sînt, alături de cele anterior menționate astfel de nuclee În jurul cărora gravitează „particulele” imagistice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de o puternică aspirație de depășire a conștiinței alienării, e cel care structurează viziunea unei lumi de imponderabile, a perfectei transparențe ca mediu al mereu rîvnitei comuniuni umane. Fantasmele luminoase ale unui cosmos mai curînd generic se substituie datului individualizat senzorial, totul pare privit dintr-un „punct suprem”, supraterestru, materia se diafanizează, devine inconsistentă, - „zvon”, „murmur” și „aromă”, mișcarea e plutire, liberă Într-un spațiu fără frontiere, În virtutea unei vrăji transfiguratoare. Cuplul Îndrăgostit Își pierde individualitatea, eurile interferează pînă la confuzie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aici Încolo, tot ce intră În spațiul foarte mobil al asociațiilor imagistice are În vedere sugestia, În ultimă instanță unitară, a euforiei comunicării cu o lume a obiectelor frustă, ca și aurorală, În același timp vitală și spiritualizată. În registrul senzorial, carnalul și vegetalul Își dau mîna pentru a contura profilul aburos al obiectului, haloul lui liric: oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise În munți oglinzi cu piatră vînătă ca frunza viței oglinzi adolescente
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cerbii”), elemente caracteristice toposului sărbătorii („oglinzi ca gîtul femeilor la bal // În inel cîntecele dorm ferecate”), dar și al rememorărilor elegiace („oglinzi ca săli de așteptare cu reveniri / cu rămasul bun al emigrantului al orei”); echivalențe ce se adaugă constelației senzoriale, În secvențe sugerînd voluptatea palpării materiei, a scufundării În mediul ocrotitor: „oglinzi cum mă Înfășoară cum iubesc răcoarea / voastră oglinzi de mătase oglinzi umede În buruieni ca boarea / oglinzi ca evantalii / deschise În oase”. „Spuma”, „lîna norilor”, „blănurile”, „catifelările de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
personalității reale, în vederea obținerii celor mai bune rezultate în profesiunea didactică. Este observabil caracterul ei limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
secol de cercetări, putem spune în prezent că inteligența are pentru cercetători trei sensuri principale. Cel mai uzual sens se referă la capacitățile mentale generale. Acestea sunt foarte extinse, acoperind în special limbajul, dar și gândirea, percepția, memoria și facultățile senzoriale și motrice. Aceasta este, de altfel, definiția utilizată în cele mai multe teste, iar un copil va fi considerat ca fiind normal din punctul de vedere al inteligenței dacă este capabil să deseneze un cerc sau să-și spună prenumele, chiar dacă nu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
psihologul american René Spitz a descris sub numele de hospitalism faptul că micuții bolnavi din spitale prezentau o apatie generală și o întârziere în dezvoltare. El a avut ideea, novatoare în acea epocă, de a atribui acest retard absenței stimulării senzoriale; pereții, draperiile etc., din spitale fiind în general pe atunci albe. Experimentul animal a permis analizarea acestor fenomene și mai ales punerea în evidență a rolului decisiv pe care îl au stimulările în dezvoltarea din anumite perioade. Apare noțiunea de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai ales punerea în evidență a rolului decisiv pe care îl au stimulările în dezvoltarea din anumite perioade. Apare noțiunea de perioadă critică. La pisică, al cărei sistem perceptiv este vecin cu al nostru din punct de vedere fiziologic, privarea senzorială totală (pleoape cusute) duce la degenerescențe nervoase ireversibile, pisicile rămânând oarbe. Privarea poate fi specifică: celulele creierului nu reacționează (înregistrare cu micro-electrozi) la liniile orizontale (pereți, obiecte desenate cu benzi orizontale) și, invers, pentru pisici crescute în medii decorate cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unei secțiuni de traseu din labirint. Acestea reprezintă răspunsurile fracționate în funcție de scop. Concluzie Mai târziu, neurobiologii au descoperit că automatizarea deprinderilor are loc la nivelul cerebelului. Neuronii speciali (fibrele de mușchi care seamănă puțin cu iedera) stabilesc legături între căile senzoriale și cele motorii. De fapt, aceste conexiuni produc răspunsurile fracționate de cotire automată (la dreapta, apoi la stânga, apoi doar la dreapta), în funcție de repere speciale (un panou, o vitrină, o clădire etc.). Fiind un creier auxiliar, cerebelul ușurează astfel sarcina creierului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]